Agenda Constructiilor - INDEX COMPANII - INSTITUTII, PATRONATE, ASOCIATII si ORGANISME de CERTIFICARE - Institutii publice - MINISTERUL ENERGIEI

Home - INDEX COMPANII - INSTITUTII, PATRONATE, ASOCIATII si ORGANISME de CERTIFICARE - Institutii publice - MINISTERUL ENERGIEI

INDEX COMPANII

PAGINA PERSONALIZATA

MINISTERUL ENERGIEI

Adresa: Str. Academiei nr. 39-41, Bucuresti, S1

Telefon: 0374/496.825

Web site: energie.gov.ro

Domenii: Institutii publice

Descriere activitate
Organ de specialitate al administratiei publice centrale, aflat in subordinea Guvernului, care aplica strategia si programul de guvernare in domeniul energetic si al reswurselor energetice.

Prezentare companie/institutie

MINISTERUL ENERGIEI: Investitii de 14 miliarde euro in reforma energetica

Sebastian Ioan Burduja (39 de ani)

Functia/Institutia: ministru, Ministerul Energiei;

Experienta profesionala: 4 ani expert dezvoltare urbana la Banca Mondiala,

5 ani in administratia publica.

Ministerul energiei reprezinta unul dintre portofoliile cele mai provocatoare ale Guvernului, avand in vedere obiectivele majore stabilite la nivel european atat in ceea ce priveste eficientizarea, cat si cresterea cotei surselor regenerabile. In prezent, institutia dispune de resurse financiare considerabile, necesare pentru a reforma sistemul energetic national, iar ministrul Sebastian Burduja este optimist in ceea ce priveste capacitatea de a duce la bun sfarsit proiectele propuse. Valoarea totala a finantarilor disponibile la nivelul Ministerului Energiei a depasit 14 miliarde euro si include finantari din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), Fondul pentru modernizare, scheme nationale pentru certificate verzi si industria energo-intensiva. Cu privire la PNRR, au fost accesate fonduri prin semnarea de contracte de finantare in valoare aproximativa de aproape 900 de milioane de euro. Ministrul Sebastian Burduja se refera, in continuare, la situatia actuala a domeniului pe care il gestioneaza, realizand un tablou complex al contextului curent, punctand totodata evolutiile ulterioare pe calea catre atingerea tintelor stabilite de Comisia Europeana.

- Care sunt obiectivele pe care le aveti in actualul mandat la conducerea Ministerului Energiei?

- Europa trebuie sa accelereze tranzitia catre energie curata, cu scopul de a stimula securitatea si independenta energetica, iar Romania are obiective clare atat in privinta securitatii energetice, cat si in atingerea tintelor stabilite prin Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice (PNIESC). Procesul de tranzitie trebuie sa reflecte un efort comun de transformare, de transfer de cunostinte si, in acelasi timp, de consolidare a unui sistem energetic viabil, modern, bazat pe utilizarea tuturor tehnologiilor si inovatiilor existente. Este esential ca Romania sa utilizeze cat mai eficient toate resursele si tehnologiile disponibile la nivel national in sectorul energetic - resurse locale, capacitati nucleare si lanturi de aprovizionare localizate. In acelasi timp, este nevoie si de investitii semnificative in surse regenerabile de energie, in capacitati de stocare si alte tehnologii cu emisii reduse de carbon (hidroenergie, energie nucleara si hidrogen), precum si de modernizarea infrastructurii energetice. De asemenea, trebuie sa mentinem un pret corect si accesibil al energiei pentru consumatori.
In Romania, decarbonizarea sectorului de producere a energiei este o actiune urgenta si necesara pentru a atinge obiectivele de mediu si energie pentru anul 2030, reliefate in toate documentele programatice, respectiv, PNIESC revizuit si PNRR. Romania intentioneaza sa-si sporeasca ambitia in ceea ce priveste obiectivele de energie regenerabila si sa dezvolte alte tehnologii cu emisii reduse de carbon (precum cele nucleare), care pot contribui la atingerea obiectivelor si tintelor asumate pentru 2030 si la neutralitatea climatica in 2050. Prioritizarea obiectivelor in vederea atingerii tintelor ambitioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera impun necesitatea de a identifica cele mai bune solutii pentru a asigura complementaritatea dintre: asigurarea accesibilitatii pretului energiei si a competitivitatii economice, tranzitia treptata de la utilizarea combustibililor fosili la surse de energie cu emisii scazute de carbon, dezvoltarea capacitatilor de stocare, imbunatatirea eficientei energetice, extinderea duratei de viata a zacamintelor mature de titei si gaze in vederea diversificarii surselor de energie din productie indigena, intarirea retelelor de transport si distributie de energie, inclusiv prin interconectari cu tarile din jur si incurajarea cresterii consumului intern in conditii de eficienta energetica.

- Care sunt cele mai mari proiecte coordonate de Ministerul Energiei care vor fi realizate in urmatorii ani (2024-2027) si in ce stadiu de implementare se afla acestea?

- Obiectivul componentei energetice din PNRR este asigurarea tranzitiei verzi si a digitalizarii sectorului energetic prin promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile, a eficientei energetice si a tehnologiilor viitorului, obiectiv ce urmeaza a fi atins prin sase reforme si cinci investitii. Prin intermediul Investitiei 2 din PNRR au fost semnate 303 contracte de finantare in valoare totala de 2,13 miliarde euro (din care 428,7 milioane de euro din PNRR), ce insumeaza o capacitate instalata de 1.870 MW, mult peste tinta asumata de 950 MW in cadrul PNRR. Cele mai mari proiecte vizeaza instalarea de capacitati de productie de energie din surse regenerabile, eolian si solar, ce ajung pana la 140 MW instalati, iar totalul capacitatii de stocare este de aproximativ 120 MW pentru 97 de proiecte. Proiectele se afla in diferite stadii de implementare si mai mult de o trime dintre acestea au procedurile de achizitii finalizate.
Investitia 3 din PNRR finanteaza 4 proiecte in valoare totala de 709,2 milioane de euro (din care 388 milioane de euro finantari nerambursabile). A fost demarat procesul de implementare a tuturor celor patru contracte semnate, care vor fi implementate pana in trimestrul al doilea al anului 2026.
Fondul pentru Modernizare vizeaza tranzitia catre un sistem energetic cu emisii reduse de carbon, prin stimularea investitiilor in surse regenerabile de energie, retele de transport si distributie care sa includa distributia energiei termice in zonele rezidentiale si comerciale, interconectari de retele pentru transportul de electricitate si gaze naturale, precum si stocarea de energie, imbunatatirea eficientei energetice in producerea de energie, in sectoarele de transport, cladiri, constructii, agricultura si deseuri si pentru o tranzitie echitabila in regiunile dependente de carbune. Pana in prezent se afla in diverse stadii de implementare un numar de 176 de proiecte aferente urmatoarelor Programe-cheie:

● Program-cheie 3: modernizarea si extinderea retelelor de transport si distributie de energie electrica si gaze naturale, inclusiv pentru tranzitia la retele capabile sa preia hidrogen verde si pentru construirea si modernizarea depozitelor de inmagazinare a gazelor naturale si pentru cresterea nivelului de interconectivitate a retelei electrice de transport. Un numar de 65 de proiecte au fost aprobate. Valoarea totala a finantarii din Fondul pentru Modernizare aferenta contractelor semnate este de 5,21 miliarde lei (peste un miliard de euro).
● Proiecte individuale de constructie a 8 parcuri fotovoltaice, in valoare totala de 3,33 miliarde lei, din care sprijin nerambursabil de 2,33 miliarde lei.
● Proiecte individuale de constructie a doua centrale cu ciclu combinat pe gaz, in valoare totala de 2,17 miliarde lei, din care 1,08 miliarde lei reprezinta sprijin nerambursabil.

- Ce proiecte/planuri aveti privind necesitatea tranzitie catre o economie bazata pe energie verde si surse regenerabile? Ce proiecte si obiective aveti, in aceasta directie?

- Prin implementarea PNRR, Romania are in vedere investitii in noi capacitati de productie de 950 MW de energie electrica din surse regenerabile (solar si eolian onshore), cu o alocare de 460 milioane de euro, iar prin Fondul pentru Modernizare sunt prevazute scheme de dezvoltare de capacitati regenerabile de energie, avand ca obiectiv implementarea a circa 10 GW eolian si solar, pana in anul 2030. In ceea ce priveste gazul natural ca si combustibil de tranzitie de la carbune la surse regenerabile, odata cu aprobarea Planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia au fost aprobate, de catre BEI, doua investitii in centrale pe gaze naturale cu ciclu combinat (CCGT), in total 1.325 MW, cu finantare de peste doua miliarde euro, tot din Fondul pentru Modernizare.
In acelasi timp, pentru a reduce dependenta de combustibili fosili si pentru a orienta investitiile catre surse regenerabile de energie, dar si pentru a facilita si sprijini un cadru legislativ si de reglementare pentru investitiile private in productia de energie electrica din surse regenerabile, Ministerul Energiei are in curs de dezvoltare mecanismul Contracte pentru diferenta (CfD), ca principal instrument de stimulare a investitiilor in tehnologii cu emisii reduse de carbon, in special din surse regenerabile, pentru o capacitate instalata de 5 GW pana in anul 2028. Aplicarea mecanismului va asigura un venit predictibil pe termen lung pentru noii producatori de energie si, totodata, o scadere a pretului pe pietele de energie, datorata cresterii cantitatilor de energie vehiculate pe aceste piete.
Inca neexploatata in Romania, energia eoliana offshore poate contribui semnificativ la eforturile de diversificare a surselor de productie, consolidand astfel independenta si rezilienta energetica a tarii. Totodata, poate debloca potentialul productiei de hidrogen verde la nivel national. Romania are un potential semnificativ de energie eoliana offshore la Marea Neagra. Acesta a fost evaluat in baza rapoartelor DG REFORM ale Comisiei Europene si Bancii Mondiale si este estimat la o capacitate teoretica de 76 GW (22 GW sub forma de turbine fixe si 54 GW sub forma de turbine plutitoare).

- Care sunt obiectivele Romaniei, din punct de vedere energetic (decarbonizare, Net Zero), pentru 2030, avand in vedere nevoia de aliniere la Directivele europene? Dar pentru 2050?

- PNIESC reprezinta documentul programatic care stabileste tintele nationale in domeniul energiei si climei. Prin PNIESC revizuit Romania isi propune reducerea emisiilor nete de GES cu 85% pana in 2030, comparativ cu nivelul din 1990. In acest domeniu, Romania a facut deja progrese semnificative, realizand, pana in 2022, 85% din tinta stabilita pentru 2030 privind reducerea emisiilor nete de GES. Traiectoria estimata arata ca, pana in 2025, 93% din tinta stabilita pentru 2030 de reducere a emisiilor nete de GES va fi deja obtinuta. Obiectivul pe termen lung este de a obtine o reducere aproape completa a emisiilor nete de GES pana in 2050: reducere cu 105% a emisiilor nete de GES in 2050 comparativ cu nivelul din 1990. In ceea ce priveste energia din surse regenerabile, obiectivul Romaniei este de a atinge o pondere a SRE in consumul final brut de cel putin 38,3% pana in 2030. Proiectiile indica ca, pana in 2025, ponderea va ajunge la 31%. Tintele vor fi indeplinite, in principal, prin cresterea capacitatii instalate de producere a energiei din surse eoliene si solare si prin folosirea tehnologiilor bazate pe pompe de caldura pentru procesul de incalzire si racire. Referitor la atingerea obiectivului de neutralitate climatica in orizontul anului 2050, prin documentele programatice elaborate de Guvernul Romaniei, respectiv Strategia Energetica a Romaniei 2025-2035 cu perspectiva anului 2050 si Strategia pe Termen Lung a Romaniei pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera - Romania neutra 2050 au fost stabilite obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic, in acord cu obiectivele climatice stabilite la nivel comunitar.

- Care a fost mixul energetic al Romaniei in 2023 (energie hidro, nucleara, eoliana, solara etc.) si cum credeti ca va arata acesta in 2030, avand in vedere directiile actuale de investitii? Dar in 2050?

- Tendintele actuale arata importanta unui mix energetic national echilibrat, diversificat si durabil, impreuna cu necesitatea de a continua eforturile privind indeplinirea obiectivelor climatice. Romania acorda o importanta sporita dezvoltarii surselor interne de producere a energiei pentru diversificarea surselor de productie si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si, in acelasi timp, vizeaza continuarea extinderii utilizarii surselor regenerabile de energie si a surselor de energie cu emisii scazute de carbon post-2030. Proiectiile pentru anul 2050 sunt relevante in ceea ce priveste viziunea si obiectivele fundamentale ale dezvoltarii sistemului energetic. In acest context tendintele de dezvoltare se refera la: rolul biomasei in mixul energetic, cresterea ponderii SRE in mixul energetic, utilizarea tehnologiilor CCS, forme de stocare a energiei si masuri de cresterea eficientei energetice, care vizeaza utilizarea pompelor de caldura. Toate aceste evolutii care duc la utilizarea de noi tehnologii la scara larga se preconizeaza ca vor avea o contributie semnificativa la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia August 2024)