Deficitul de forta de munca in constructii se inregistreaza cu precadere pentru ocupatiile de muncitori necalificati, dar si pentru ocupatii care necesita calificare, precum: dulgher, fierar betonist, zugrav, zidar - rosar - tencuitor, sudor, faiantar, electrician in constructii, lacatus mecanic, zidar pietrar, potrivit datelor Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS). Pentru acoperirea deficitului de munca in domeniul constructiilor, dar nu numai, se aplica masuri de stimulare a ocuparii, care se adreseaza atat angajatorilor, cat si persoanelor aflate in cautare de loc de munca. De asemenea, ANOFM sustine incadrarea persoanelor/somerilor care apartin unor categorii vulnerabile pe piata muncii, precum absolventi de invatamant (care nu au experienta in munca), tineri NEET, persoane cu handicap, persoane cu varsta peste 45 de ani, inclusiv cei care mai au pana la 5 ani pana la indeplinirea conditiilor legale de pensionare, someri unici sustinatori ai familiilor monoparentale, tineri cu risc de marginalizare sociala.
"Angajatorii care incadreaza persoane din aceste categorii sunt sustinuti prin acordarea de subventii din bugetul asigurarilor pentru somaj, iar persoanele cu diferite vulnerabilitati pot sa fie valorizate pe piata muncii. Subventiile se acorda pentru incadrarea cu contract de munca pe perioada nedeterminata", a transmis MMSS.
Formarea profesionala a persoanelor aflate in cautare de loc de munca este, de asemenea, o masura pe care ANOFM o poate aplica, fie prin organizarea de cursuri de calificare/recalificare, fie prin sustinerea programelor de ucenicie la locul de munca, in baza Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sistemul dual de invatamant reprezinta, de asemenea, o solutie pentru rezolvarea deficitelor de forta de munca, angajatorii putand organiza, in parteneriat cu unitatile scolare, programe de formare profesionala potrivite cu utilajele si procesele tehnologice utilizate in activitatea proprie.
Nu in ultimul rand, pentru a acoperi deficitul de forta de munca, realitatea impune si utilizarea lucratorilor calificati si inalt calificati din afara Uniunii Europene, in completarea solutiilor de crestere a ratei de participare pe piata muncii a cetatenilor romani. Astfel, anual, se stabileste prin hotarare a Guvernului contingentul pe tipuri de lucratori nou-admisi pe piata fortei de munca, la propunerea MMSS, in concordanta cu politica privind migratia fortei de munca si luand in considerare situatia pietei muncii din Romania.

Pentru anul 2024, a fost stabilit un contingent de 100.000 de lucratori straini nou-admisi pe piata fortei de munca din Romania, in baza avizelor de angajare/detasare, in conformitate cu prevederile OG nr. 25/2014 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei si pentru modificarea si completarea unor acte normative privind regimul strainilor in Romania.
In situatia in care numarul cererilor pentru eliberarea de avize de munca/detasare este mai mare decat contingentul pe tipuri de lucratori nou-admisi pe piata fortei de munca, contingentul poate fi suplimentat prin HG, in baza unui memoriu justificativ, la propunerea MMSS.
Conform datelor primite de la Inspectia Muncii, la data de 3 iulie 2024 in Romania erau angajati, in total, 151.167 lucratori straini, din care 28.400 desfasurau activitati in sectorul de constructii.

Potrivit datelor MMSS, anul acesta, in cadrul celor 2.584 de controale efectuate pana in luna iulie la angajatorii cu activitate in domeniul constructiilor, au fost identificate neconformitati, iar cele mai frecvente se refera la:

   ● mijloacele de protectie colectiva impotriva surparii terenului - sprijiniri de maluri, pe intreaga inaltime a malului in zona de actiune a lucratorilor, desi acestea sunt prevazute in proiect;
   ● echipamentele de munca specifice lucrului la inaltime utilizate fara sisteme de protectie colectiva, fara balustradele solide (suficient de inalte si avand cel putin o bordura, o mana curenta si protectie intermediara) si fara platforme sau plase de prindere suficient de solide pentru a impiedica/opri caderile de la inaltime;
   ● depozitarea necorespunzatoare a pamantului pe marginea sapaturii;
   ● instruire necorespunzatoare in domeniul securitatii si sanatatii;
   ● conducatorii locurilor de munca/sefii de echipa au permis desfasurarea activitatii lucratorilor fara ca acestia sa poarte echipamentul individual de protectie;
   ● montarea neconforma a platformelor de lucru, a pasarelelor, scarilor si schelelor, acestea prezentand riscuri in timpul utilizarii/sunt realizate de lucratori care nu au competente profesionale in acest sens;
   ● repartizarea necorespunzatoare a sarcinilor de munca in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, fara a lua in considerare capacitatile lucratorului.

"Analiza informatiilor culese in cadrul controalelor arata ca neconformitatile identificate sunt atat in sarcina angajatorului, cat si in sarcina lucratorilor (de exemplu: nepurtarea echipamentelor de protectie acordate, manevre si operatii care nu asigura securitatea si sanatatea in munca, desi acestia au fost instruiti asupra modului de lucru)", au precizat reprezentantii MMSS.

Potrivit celor mai recente date ale Institutului National de Statistica (INS), publicate pe 14 iunie 2024, in trimestrul I populatia activa a Romaniei era de 8.417.300 de persoane, din care 7.973.600 erau ocupate. In ceea ce priveste numarul de salariati care lucrau la data de 3 iulie 2024 in constructii, acesta se ridica la 592.325, potrivit Inspectiei Muncii, institutia care gestioneaza Registrul General de Evidenta a Salariatilor (ReGES).
Inspectia Muncii gestioneaza, prin ReGES, doar salariatii angajati cu contract individual de munca in baza Codului Muncii. Nu fac obiectul declararii in registru unele categorii de lucratori evidentiate la Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cum ar fi: functionarii publici, militarii, personalul din justitie etc.
Potrivit ANOFM, la sfarsitul lunii mai 2024, rata somajului la nivel national a fost de 3,09%, mai mica decat cea din luna anterioara cu 0,01 puncte procentuale. Numarul total de someri inregistrati la finele lunii mai 2024 a fost de 248.909 persoane, mai mic cu 625 fata de cel inregistrat la finele lunii aprilie 2024.
Din totalul somerilor inregistrati, 49.751 au fost someri indemnizati si 199.158 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a scazut cu 2.192 de persoane, iar numarul somerilor neindemnizati a crescut cu 1.567 de persoane fata de luna precedenta.
La finele lunii mai 2024, rata somajului masculin a fost de 2,99% (aceeasi valoare ca in luna precedenta), iar rata somajului feminin a fost de 3,21% (cu 0,02% mai mica fata de luna precedenta -3,23%).
Numarul somerilor femei la 31 mai 2024 era de 116.442 persoane, in timp ce numarul somerilor barbati era de 132.467 de persoane. Numarul somerilor din mediul urban era la finele lunii mai a.c. de 66.105 persoane, iar numarul celor din mediul rural a fost de 182.804 de persoane.

Un grup tinta important in cadrul Strategiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (SNOFM) 2021-2027 sunt tinerii. In acest sens, a fost inclusa o directie de actiune dedicata exclusiv acestora: Cresterea ocuparii tinerilor si promovarea unei ocupari durabile, inclusiv prin implementarea Garantiei pentru Tineret consolidate. Astfel, strategia reprezinta si cadrul pentru implementarea Garantiei, cuprinzand masuri destinate facilitarii accesului pe piata muncii prin cresterea gradului de valorificare a potentialului economic al tinerilor (inclusiv a tinerilor NEET). In plus, Programul Educatie si Ocupare (PEO) 2021-2027, finantat prin Fondul Social European Plus, asigura fondurile necesare, alaturi de cofinantarea nationala, pentru implementarea masurilor stabilite prin SNOFM 2021-2027. Astfel, la nivelul PEO a fost formulata o prioritate dedicata exclusiv tinerilor - Valorificarea potentialului tinerilor pe piata muncii, cu o alocare financiara de aproape 880 de milioane de euro, care cuprinde masuri vizand implementarea Garantiei pentru Tineret consolidata, prin care se urmareste inclusiv dobandirea de competente antreprenoriale, digitale si verzi, precum si asigurarea sprijinului financiar pentru demararea unei afaceri.
Sunt finantate interventii ce vizeaza dezvoltarea unei retele pentru tineret cu scopul furnizarii de servicii personalizate si de calitate tinerilor, cu precadere din categoria NEETs, prin incheierea de parteneriate intre Serviciul Public de Ocupare si furnizori de servicii de tineret publici sau privati (centrele/cluburile de tineret sau alti actori interesati), in acest fel realizandu-se o schimbare de paradigma in ceea ce priveste abordarea tinerilor si facilitarea accesului acestora pe piata muncii. S-a urmarit astfel diversificarea modalitatilor de a intra in contact cu tinerii si totodata de a utiliza lucratorii de tineret in vederea cresterii activitatii de identificare, informare si motivare a acestora de a se adresa Serviciului Public de ocupare din Romania in vederea facilitarii unui loc de munca sau a parcurgerii unui curs de formare profesionala care sa creasca sansele de integrare pe piata muncii.
Totodata, in luna decembrie 2023 a fost aprobata Strategia Nationala pentru Formarea Adultilor in perioada 2024-2027, care are ca obiectiv general cresterea ratei de participare a adultilor la invatarea pe tot parcursul vietii, astfel incat, pana la sfarsitul anului 2027, aceasta sa ajunga la 12% (fata de 5,9% cat a fost in 2022), prin intensificarea si imbunatatirea furnizarii de oportunitati de invatare formala, nonformala si informala.
Romania a inregistrat imbunatatiri in ceea ce priveste cresterea participarii la invatarea in randul adultilor. Rata de participare a adultilor (25-64 ani) la invatarea pe parcursul intregii vieti (calculata in ultimele 4 saptamani) a evoluat pozitiv, de la 5,9% in 2022 la 6,7% in 2023, dar este inca mai scazuta decat media UE, de 12,7% in 2023.

Dezvoltarea tehnologica si economia digitala au un impact important asupra tuturor sectoarelor economiei si activitatilor sociale si determina schimbari semnificative in structura ocupationala a tuturor statelor. In consecinta, asistam in prezent la aparitia unor piete noi, industrii, intreprinderi si practici de lucru. Acest model este caracterizat de digitalizare si utilizare intensiva a tehnologiilor de informatii si comunicare, de codificare a cunostintelor, schimburi de informatii si noi moduri de organizare a muncii si a activitatilor de productie. In acelasi timp, digitalizarea, ca si progresele tehnologice anterioare, are o serie de repercusiuni asupra tuturor pietelor muncii, determinand aparitia unor noi forme de munca. Transformarile ce au loc la nivelul ocuparii prin schimbarea cerintelor de competente pentru cele mai multe locuri de munca impun adaptarea angajatorilor la noile tehnologii si metode organizationale, in timp ce angajatii trebuie sa se adapteze la aceste schimbari prin dobandirea permanenta de noi competente necesare utilizarii acestor tehnologii. Drept urmare, sunt necesare investitii in dezvoltarea de competente printr-un proces de invatare continua si eficienta, pentru a sprijini ocuparea lucratorilor, participarea deplina a femeilor si barbatilor pe piata muncii si adaptarea la schimbarile tehnologice si din economie. Modificarile structurale induse de evolutiile tehnologice rapide, digitalizare si automatizare, reprezinta provocari considerabile pentru sistemele de educatie si formare profesionala si pentru adultii aflati pe o piata a muncii care evolueaza intr-un ritm rapid. Prin urmare, evolutia tehnologica poate duce la inlocuirea unor ocupatii cu masini si computere, astfel ca unele specializari vor disparea. In acelasi timp, angajatii vor fi nevoiti sa-si insuseasca competente noi invatand cum sa integreze Inteligenta Artificiala (IA) in activitatea lor.
Totodata, IA are potentialul de a crea noi locuri de munca si a imbunatati calitatea ocuparii incurajand educatia continua, iar cursurile de formare vor avea un rol crucial in prevenirea somajului pe termen lung si in asigurarea unei forte de munca calificate.
Productivitatea sporita ca potential beneficiu determinat de dezvoltarea IA are capacitatea de a impulsiona imbunatatirea procesului de recalificare si perfectionare ajutand in aceasta maniera angajatii si somerii sa se pregateasca pentru viitoarele locuri de munca, iar deficitul digital sa nu se accentueze si sa agraveze inegalitatile deja existente pe piata muncii.
In concluzie, automatizarea poate constitui o importanta sursa a cresterii economice si a crearii de noi locuri de munca, prin transformarea evolutiilor digitale in oportunitati reale.

MMSS are ca prioritate anticiparea nevoii de competente, astfel incat sistemele de anticipare a nevoilor de competente sa fie capabile sa surprinda mai rapid aparitia noilor tehnologii si a noilor forme de munca, pe care sa le translateze in furnizarea de programe de formare profesionala in termeni de competente si calificari. Pentru a raspunde decalajului dintre cererea si oferta de competente si pentru adaptarea ofertei de formare initiala si continua la cerintele pietei muncii, ANOFM a implementat si finalizat proiectul ReCONECT - Adaptare la Schimbare - Mecanism Integrat de Anticipare, Monitorizare, Evaluare a Pietei Muncii si Educatiei, in cadrul caruia s-a realizat o platforma informatica care are drept scop imbunatatirea corelarii ofertei educationale cu cerintele pietei muncii, prin crearea unui Mecanism Integrat de Anticipare, Monitorizare, Evaluare a Pietei Muncii si Educatiei.
Prin implementarea proiectului ReCONECT s-au dezvoltat 3 mecanisme care vor raspunde nevoilor de analiza si interventie in programele de educatie si ocupare a fortei de munca:

   1. Primul mecanism dezvoltat in cadrul proiectului permite monitorizarea insertiei pe piata muncii a absolventilor sistemelor de educatie si formare a adultilor si va facilita analiza eficientei sistemului de educatie si formare din perspectiva asigurarii competentelor in concordanta cu cerintele concrete ale pietei muncii, ceea ce va face posibila adaptarea acestora in concordanta cu dinamica pietei muncii, contribuind la facilitarea insertiei absolventilor pe piata muncii si la reducerea somajului acestora.
   2. Al doilea mecanism stabileste oferta de furnizori de educatie si formare profesionala care sa se realizeze pe baza cerintelor concrete ale angajatorilor, astfel incat forta de munca disponibila sa se poata integra rapid pe piata muncii si ocuparea fortei de munca sa fie durabila.
   3. Al treilea mecanism dezvoltat in cadrul proiectului permite adaptarea masurilor active de ocupare a fortei de munca oferite somerilor si persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca la nevoile si caracteristicile in schimbare ale pietei muncii.

Potrivit MMSS, functionarea celor trei mecanisme va asigura coerenta si sinergia intre sistemul de educatie si formare a adultilor, asigurand totodata si cadrul de reglementare si guvernanta aferent.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Iunie/Iulie 2024)