Functia/Institutia: presedinte, OAR - Filiala Muntenia Sud-Est;

Experienta profesionala: 18 ani pe piata de arhitectura si proiectare.

 

 

- Poate ca multi oameni nu realizeaza, dar activitatea din domeniul proiectarii in constructii reprezinta un important barometru pentru ceea ce se intampla in piata constructiilor si mai ales pentru ceea ce se va intampla in anii ce urmeaza. Proiectul unei viitoare constructii pleaca de la o idee sau de la un vis, fie ca vorbim despre o amenajare interioara, o casa, o fabrica, o cladire de birouri ori un hotel. Omul dupa ce "viseaza" se prezinta in fata arhitectului si ii povesteste acestuia ce ar vrea sa realizeze. Durata unui proiect variaza in functie de complexitatea temei, numarul de modificari, precum si a altor factori ce tin de gasirea unor solutii tehnice, de obtinerea unor avize etc.
Ca sa raspund intrebarii, in prima parte a anului 2020 s-a proiectat in principal ce se incepuse in 2019 si chiar la inceputul acestui an 2020. In filiala noastra, Muntenia Sud-Est, s-a resimtit o scadere a numarului de proiecte incepand cu luna aprilie cu o usoara revenire in iulie si august, ceea ce inseamna ca s-a resimtit socul carantinarii in ceea ce priveste eficienta lucrului de acasa pe de o parte si poate si a unei anumite reticente din partea viitorilor beneficiari de a investi, pe de alta parte.
OAR a creat si administreaza din fonduri proprii o platforma numita SIOAR, platforma realizata si din dorinta de a controla fenomenul imposturii in proiectarea de arhitectura (fenomen responsabil in mare parte de dezastruoasa calitate a proiectelor de arhitectura livrate de catre indivizi care se dau drept arhitecti). Pe aceasta platforma arhitectii isi inscriu proiectele care necesita autorizatie de construire, astfel ca fara dovada inscrierii proiectului pe platforma SIOAR, practic nu se poate obtine autorizatia. Important este faptul ca SIOAR strange foarte multe date despre tot ce se proiecteaza in tara in domeniul constructiilor civile. Practic, in fiecare moment putem vedea (pe regiuni, judete) cate case sau cate blocuri, fabrici, pensiuni etc. s-au proiectat intr-un anumit interval de timp, potentialul fiind enorm privind analizele, graficele, tendintele pietei ce se pot realiza in urma utilizarii acestor date. Ar fi interesant de facut o analiza la sfarsitul anului cu datele colectate din SIOAR, analiza care ne poate creiona o imagine destul de clara despre evolutia si tendintele pietei de proiectare intr-un an atipic.

- Despre un impact al pandemiei asupra arhitectilor putem vorbi din doua aspecte. Unul, cel al faptului ca arhitectul s-a mutat cu lucrul acasa in perioada starii de urgenta, situatie apreciata de unii dintre colegi care si-au gasit linistea si concentrarea departe de tumultul birourilor, iar cel de-al doilea aspect este despre reticenta investitorilor, care nu stiu daca va urma si o criza economica dupa cea sanitara. O eventuala scadere a cererii pe piata de proiectare se va transforma, in anii urmatori, intr-o scadere pe piata constructiilor.
Criza inca nu a trecut, dar daca e sa vorbim despre ce ar trebui sa invatam din ea este faptul ca trebuie sa fim constienti ca oricand putem fi prinsi cu garda jos, si sa acceptam ca ar trebui sa fim mai flexibili in ceea ce priveste modul de lucru si modul de colaborare cu diversi parteneri in activitatea noastra. Si am mai realizat faptul ca fara tehnologia actuala ar fi fost aproape imposibil sa ne ducem la capat proiectele.

- Este prematur sa vorbim despre o tendinta catre anumite cerinte speciale in urma acestei pandemii. Probabil in aceste momente se trag concluzii si se fac planuri de viitor atat in ce priveste investitiile private, cat si cele publice. Ma astept la o crestere a investitiilor in sectorul medical si, totodata, la o scadere in sectorul Horeca. In acelasi timp, eu as paria pe cresterea cererii pentru locuinte individuale mici si poate si pentru apartamente cu terase mai mari.

- Putem vorbi aici despre sistemul de tarifare al arhitectilor, care spre deosebire de alte profesii liberale, nu exista. In conditiile actuale si mai ales in contextul unei posibile crize economice viitoare, beneficiarii vor avea tendinta de a alege un „proiectant” mai ieftin, care de obicei este, de fapt, un impostor care se da drept arhitect. Aici arhitectii din Romania au o mare problema, fiind nevoiti sa munceasca mai mult, mai repede si pe bani mai putini. Lipsa unui cadru legal clar, complicitatea unor colegi ai nostri, nepasarea autoritatilor, duc la o concurenta neloiala pe piata proiectarii de arhitectura cu rezultate dezastruoase in mediul construit pe termen lung.