Functia/Institutia: arhitect-sef, Primaria Municipiului Sibiu;

Experienta profesionala: 20 de ani in domeniul arhitecturii si urbanismului din sectorul administrativ.

 

 

- As dori ca dezvoltarea municipiului Sibiu sa se orienteze spre grija fata de locuitori, prin cresterea calitatii vietii. Investitiile sa fie orientate spre crearea dotarilor sportive pentru locuitori (si nu exclusiv pentru sportul de performanta), crearea spatiilor pentru loisir public, cu caracter tematic, usor accesibile, unde locuitorii sa isi poata petrece timpul liber in mod placut, in cadrul natural existent. Totodata, avand in vedere ca investitorii se orienteaza, in mare parte, spre locuinte colective, mi-as dori ca acestea sa ofere nu numai o locuinta, ci si un mediu ambiant placut, cu locuri de joaca in apropiere si spatii verzi mai generoase. Avand in vedere ca, inainte de 1989, raportul autoturismelor era de 1 auto/10 apartamente, iar in prezent calculam 1,5 auto/1 apartament, investitorii, impreuna cu arhitectii si urbanistii trebuie sa ofere solutii viabile atat pentru asigurarea parcajelor, cat si pentru includerea spatiilor verzi intre cladiri. Aceste intentii ar trebui sustinute si de o legislatie adecvata in domeniu.

- In prezent, se dezvolta majoritar proiecte pentru ansambluri rezidentiale de locuinte colective, dar se construiesc si alte obiective publice. Spre exemplu, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru noul "Spital clinic judetean de urgenta", proiect de importanta majora pentru municipiu si pentru intreg judetul. Au mai fost aprobate cateva proiecte si pentru functiuni industriale. Unitatile de productie din Zona Industriala Vest a orasului, dar si din alte zone, isi extind capacitatile pe rand, astfel ca ritmul de constructie a fost constant in ultimii ani, un semnal bun pentru economia locala. In egala masura, am avut si proiecte pentru constructia de noi spatii comerciale.

- Consider ca Sibiul are mai multe zone cu potential mare de dezvoltare. Partea de vest si nord-vest a orasului, care a fost introdusa in intravilan prin PUG-ul aprobat in 2011, este un astfel de exemplu. Zona se compune din Centrul economic-vest si o zona rezidentiala. PUG-ul actual prevede un parc sportiv de agrement, care ar deservi atat viitoarele cartiere, cat si unitatile Centrului economic Vest. Deci zona se poate dezvolta mult, crescand si calitatea spatiului public. Primaria Sibiu a initiat demersurile pentru imbunatatirea infrastructurii de drumuri in aceasta zona si cresterea mobilitatii prin crearea unui coridor special, favorabil deplasarii cu transportul public si cu bicicleta. De mentionat este si zona "Parcul Cibin Est", amplasata in lunca raului Cibin, in partea de est a orasului. Parcul este menit sa echilibreze distributia zonelor de agrement. Primaria Sibiu a demarat doua proiecte importante pentru dezvoltarea acestei zone: pe de o parte, amenajarea unui centru pentru sport si agrement integrat in peisajul natural, iar pe de alta parte, pe malurile raului Cibin se vor amenaja coridoare de mobilitate pentru biciclete, care vor conecta mai bine orasul de zona de est si de lunca din amonte a Cibinului.

- Principala problema cu care se confrunta Directia de urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul Primariei Sibiu este cea a lipsei personalului. In ciuda concursurilor repetate pentru ocuparea posturilor, in pofida unor salarii pe care le consider decente, din pacate nu avem candidati. O alta problema legata tot de personal este lipsa calificarii corespunzatoare in domeniul urbanism sau arhitectura a candidatilor. In contextul volumului foarte mare de documente care trebuie analizate si al numarului mare de acte pe care trebuie sa le emitem in termenul legal, lipsa personalului este o problema majora. Ar mai fi si partea legislativa, anumite necorelari sau lipsuri ale legislatiei, pe de o parte, dar si presiunile investitorilor sau proiectantilor, care reduc urbanismul la simple dezbateri pe tema calculului matematic al procentului de spatiu verde raportat la numarul de locuinte si la numarul de locuri de parcare. Mai rar discutam despre cresterea calitatii locuirii, despre elemente care sa aduca plus valoarea zonelor comune din aceste cartiere rezidentiale.

- Dezvoltarea sustenabila a orasului depinde, in mare masura, de infrastructura publica, iar de asta cred ca se ocupa foarte bine Primaria Sibiu prin proiectele smart pe care le-a realizat si pe care le are in curs. Totusi, intr-o buna masura depinde si de dezvoltarea inteligenta, pentru viitor, a activitatilor economice si a obiectivelor de constructii. In cazul activitatilor economice, viitorul sta in cladirile inteligente, autosustenabile, in care sa se consume energie verde, iar consumul sa fie optimizat prin sisteme inteligente. Spatiile verzi trebuie mult extinse si in cazul acestor cladiri in care se desfasoara activitati economice, generand perdele de protectie si absorbtie. Sibiul s-a dezvoltat prin activitati economice si de productie putin poluante, prevaland industria producatoare de componente auto electronice, textila, alimentara si mai nou partea de servicii. Cu toate acestea, trebuie luate masuri de reducere a amprentei de carbon a acestor cladiri. La fel si in cazul cladirilor de locuinte private. Consider ca problema nu se rezuma si nu va fi rezolvata doar prin aplicarea pe cladiri a unor panouri fotovoltaice sau cu cateva prize de alimentare a autoturismelor electrice. Este nevoie de solutii smart, integrate si complete, care sa aiba ca rezultat o mai mare eficienta energetica a cladirilor si scaderea amprentei de carbon. Sibiul doreste sa adere la dezideratul Uniunii Europene de a se ajunge la neutralitatea climatica, dar pentru aceasta, pe langa investitiile si proiectele publice, si persoanele private trebuie sa contribuie. Speram ca si comunitatea sa inteleaga importanta acestor demersuri.

- Pandemia nu a influentat in mare masura proiectele de constructii. Poate doar pentru scurte perioade de timp, cand livrarea materialelor de constructie a intarziat sau poate personalul din santier a fost redus de imbolnaviri. Nu am sesizat o scadere in volumul de acte depuse pentru proiecte de constructii. Pandemia a accelerat procesul de digitalizare care era deja inceput in Primaria Sibiu. Cred ca pe aceasta trebuie pus accent, pe digitalizarea interactiunii cu petentii, pentru a asigura comunicarea chiar si in contextul unor restrictii sau in cel al necesitatii asigurarii distantarii sociale pentru protectie. Dar digitalizarea trebuie facuta in pas cu modificarile legislatiei care reglementeaza depunerea documentelor urbanistice - nu putem sa o luam inainte. Inca exista in legislatie anumite prevederi care implica depunerea fizica a anumitor documente. Primaria municipiului Sibiu s-a organizat foarte bine in acest domeniu si consider ca activitatea nu a avut de suferit, cel putin in domeniul pe care il coordonez eu.

 

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Octombrie 2021)