Prolemn: Pretul lemnului, cu 30-40% mai mare in Romania fata de alte tari europene |
Producatori & Furnizori Publicat de Stelian DINCA 26 Mai 2023 12:33 |
Preturile resursei de lemn se mentin in Romania la un nivel cu 30% - 40% mai mari fata de tarifele acelorasi sortimente in alte tari europene, efect al crizei artificiale de resursa creata in toamna anului trecut pe segmentul lemnului de foc, sustine Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn.
In viziunea presedintelui organizatiei, Catalin Tobescu, preturile de adjudecare a lemnului la licitatiile principale organizate de Regia Nationala a Padurilor (RNP) - Romsilva, pentru productia anului 2023, au ajuns la maxime istorice, respectiv cu 250% mai mari in comparatie cu tarifele de referinta.
"Preturile resursei de lemn se mentin in Romania la un nivel cu 30-40% mai mari fata de preturile acelorasi sortimente in alte tari europene, efect al crizei artificiale de resursa create in toamna anului trecut pe segmentul lemnului de foc, cu rezultat in preturi de adjudecare la licitatiile principale organizate de RNP-Romsilva pentru productia anului 2023 la maxime istorice, cu 250% mai mari fata de preturile de referinta", sustine Tobescu.
In acelasi context, conform indicilor productiei industriale publicati de Institutul National de Statistica (INS), in luna februarie a acestui an, productia in industria lemnului s-a situat la 69,2%, comparativ cu datele din februarie 2022.
Organizatia profesionala mentioneaza ca intrarea in vigoare a Regulamentului European "Deforestation Free" si incadrarea Romaniei la risc ridicat de provenienta a lemnului din activitati asociate taierilor ilegale creeaza riscuri suplimentare pentru industria lemnului, "in contextul in care operatorii din industria lemnului sunt cumparatori de resursa de lemn cu documente legale deja pusa pe piata de catre administratia silvica si sectorul de exploatare".
Prolemn subliniaza faptul ca biomasa lemnoasa este o resursa importanta in balanta energetica a Romaniei, datorita celor 3,5 milioane de gospodarii care se incalzesc cu lemn de foc. "Masuri de crestere a eficientei energetice a utilizarii resursei de lemn, de utilizare si a altor categorii de biomasa, de prelucrare a lemnului in cascada pot contribui la reducerea costurilor, securitatea energetica si decarborarea sectorului de energie", a precizat oficialul Prolemn.
Activitatile economice bazate pe resursa de lemn contribuie cu 4,5% la PIB-ul Romaniei
Activitatile economice bazate pe resursa de lemn contribuie, in prezent, cu 4,5% la Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei, iar contributia directa, indirecta si indusa a acestui sector este de 3 miliarde de euro, anual, conform datelor prezentate de Catalin Tobescu.
"Activitatile economice bazate pe resursa de lemn contribuie in prezent cu 4,5% la PIB, sau 9,86 miliarde de euro, anual, si sustin peste 330.000 de locuri de munca direct, indirect si indus. Totodata, impactul sectorului padure-lemn in combaterea schimbarilor climatice este anual echivalentul a peste 50 de tone CO2 retinute sau evitate a fi emise prin efectele de substitutie. Contributia directa, indirecta si indusa la bugetul de stat este de 3 miliarde de euro, anual. Potrivit studiului PwC, Romania recolteaza un volum comercial de 33% din cresterea totala anuala a padurii, in timp ce media europeana se situeaza in jur de 63%, iar primele trei tari recolteaza peste sau aproape de 100%. Stocul de masa lemnoasa pe picior este de 2,3 miliarde metri cubi, iar suprafata padurilor este in crestere. Fiecare metru cub de lemn prelucrat aduce aproximativ 750 de euro in cifra de afaceri a operatorilor economici din sector, dintre care aproximativ 250 de euro ajung venituri la bugetul de stat", a subliniat Tobescu.
In ceea ce priveste licitatiile organizate de Regia Nationala a Padurilor (RNP) - Romsilva, preturile de adjudecare a lemnului pe picior au crescut semnificativ in acest an.
"Rezultatele licitatiilor principale organizate de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva au consemnat o crestere a preturilor de adjudecare a lemnului pe picior, pentru productia anului 2023, la 410 lei/mc, fata de un pret mediu de 268 lei/mc pentru productia anului 2022 si 147 lei/mc pentru productia anului 2021. Preturile lemnului industrial in Romania se mentin la niveluri mult peste nivelul pietelor europene, afectand competitivitatea industriei lemnului din Romania. Astfel, busteanul de gater de fag in Franta, sortat si livrat in fabrica, de calitate foarte buna, are un pret de 80 - 85 de euro/mc, practic acelasi pret cu masa lemnoasa achizitionata pe picior in Romania, volum brut, neexploatat si nesortat. Busteanul de gater de fag sortat, in Romania, are preturi de peste 120 de euro/mc", a transmis seful Prolemn.
Acesta a adaugat ca, in tot acest timp, industria lemnului din Romania activeaza intr-un mediu neprietenos, "in primul rand prin riscul de contaminare a lanturilor de aprovizionare cu lemn fara provenienta legala".
Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn a organizat, joi, conferinta cu tema "Lemnul genial: potential verde pentru o industrie a viitorului", eveniment in cadrul caruia Adunarea Generala a organizatiei a adoptat documente de pozitie, pornind de la agenda legislativa de modificare a Codului Silvic si de implementare a Regulamentului european "Deforestation Free".
ASFOR: Daca Romania nu va exploata sustenabil lemnul, risca sa ajunga o rezervatie naturala deschisa doar turistilor
Romania poate progresa economic substantial printr-un accent pus pe industriile bazate pe lemn, insa daca nu beneficiem de programe de investitii in utilaje, drumuri forestiere, formare profesionala si vom renunta la exploatarea sustenabila a lemnului, riscam sa ajungem o rezervatie naturala deschisa doar turistilor, avertizeaza Asociatia Forestierilor din Romania (ASFOR).
"Pentru ca beneficiaza de aceasta valoroasa resursa - lemnul - si pentru ca exista experienta si expertiza in exploatarea si prelucrarea lemnului, Romania poate progresa economic substantial punand accentul pe industriile bazate pe lemn. Trebuie sa tinem pasul cu directiile de dezvoltare europene si, in contextul tot mai important al decarbonizarii, putem sa ne dezvoltam si sa contribuim la dezvoltarea bioeconomiei UE. Dar pentru implinirea acestui deziderat, este nevoie de investitii! ASFOR militeaza constant pentru cresterea investitiilor in sectorul forestier si de prelucrare primara a lemnului. Daca noi nu aducem lemnul pentru a-l pune la dispozitia economiei, nu are cine sa o faca. Daca nu beneficiem de programe de investitii in utilaje, drumuri forestiere, formare profesionala si vom renunta la exploatarea sustenabila a lemnului, riscam sa ajungem o rezervatie naturala deschisa doar turistilor. Daca nu vom avea resurse sa ingrijim padurea, aceasta nu isi va mai putea indeplini functiile sale economice, sociale si de mediu. Am spus-o de nenumarate ori: non-interventia nu inseamna protectie! Comunitatile rurale se bazeaza pe lemn, economia Romaniei se bazeaza pe lemn. Contribuim cu aproape 4% la PIB-ul Romaniei, dar fara sprijin si investitii contributia noastra va scadea", sustine Ciprian Dumitru Musca, presedintele ASFOR.
In viziunea acestuia, in timp ce toate statele UE care au paduri investesc in sectoarele forestiere, in Romania "din pacate, deocamdata doar se poarta discutii sterile, la marginea padurii, de unii care nu pricep nimic din domeniul forestier, dar stiu ca un subiect sensibil poate fi interesant si atrage capital de imagine". "Din pacate aceasta atitudine este distructiva pentru padure, economie si populatie", a adaugat Musca.
Recent, Directia Generala pentru Piata Interna, Industrie, Antreprenoriat si IMM-uri a Comisiei Europene (DG Grow) a organizat un workshop cu tema "Oportunitati de accelerare a industriilor bazate pe biomateriale".
Evenimentul s-a axat pe bioeconomia din Uniunea Europeana, cu accent pe produsele pe baza de lemn. De asemenea, au fost abordate teme care tin de oferta, disponibilitate si preturi ale materiilor prime pe care se bazeaza bioeconomia si a fost prezentat Raportul de progres al Strategiei UE pentru bioeconomie.
Unul dintre principalele mesaje transmise a fost ca bioeconomia nu mai este doar un sector de nisa, in timp ce reprezentantii DG Grow au subliniat importanta crescanda a constructiilor din lemn, in special in contextul initiativei Noului Bauhaus european.
Conform Raportului prezentat, in cifre, valoarea adusa de bioeconomie in UE in anul 2020 a depasit suma de 665 miliarde euro. Cea mai mare pondere o reprezinta industria alimentara (235,9 miliarde de euro) si agricultura (191,2 miliarde de euro).
La nivel general, sectorul forestier a adus o contributie de 24,5 miliarde de euro, cel de prelucrare a lemnului de 50,7 miliarde de euro, iar productia de hartie, de 45,9 miliarde de euro. In plus, aproape 1,5 milioane de angajati din UE lucreaza in domenii care au folosesc lemnul ca materie prima.
ASFOR este organizatia patronala si profesionala a operatorilor economici din exploatari forestiere si industrializarea lemnului, ce reprezinta, promoveaza, sustine si apara interesele economice, juridice si sociale ale membrilor sai in plan national si international. Pentru informatii suplimentare, click aici!
|