Revenirea numarului de insolvente in randul intreprinderilor creste intr-un ritm accelerat, conform indicelui companiei Allianz Trade, liderul mondial pe piata asigurarilor de credit comercial. Astfel, pentru acest an, Global Insolvency Index este de asteptat sa inregistreze o crestere de +21% si +4% in 2024. Specialistii preconizeaza ca jumatate dintre tarile analizate vor depasi in 2023 nivelul de insolvente de dinainte de pandemie. In Europa, se asteapta ca pana la finalul anului 2023, numarul insolventelor sa ajunga la 59.000 de cazuri in Franta (+41% fata de anul precedent), 28.500 de cazuri in Marea Britanie (+16%), 17.800 de cazuri in Germania (+22%) si 8.900 de cazuri in Italia (+24%). In SUA, analistii preconizeaza o crestere de +49%, ca urmare a inaspririi conditiilor de creditare si a incetinirii puternice a cresterii economice, ceea ce va insemna o revenire la peste 20.000 de insolvente pe an.

Dupa doi ani de declin la nivel global in anii pandemiei (-14% in 2020 si -11% in 2021), indicele Global Insolvency Index si-a revenit trimestru dupa trimestru in 2022, cu o inversare a tendintei care a depasit doua cifre in trimestrele 3 si 4 (+14%, respectiv +11% an/an). Anul trecut, insolventele intreprinderilor au crescut cu +9% (ajustat la +2% daca se ia in considerare schimbarea sursei de informatii pentru Turcia ). Aceasta revenire era in mare parte asteptata avand in vedere incheierea masurilor de sprijin legate de pandemie si undele de soc ale razboiului din Ucraina, precum si blocajele prelungite din China, care au afectat lanturile de aprovizionare si preturile materiilor prime.

Tot anul trecut, Europa de Vest a inregistrat cresteri notabile de doua cifre in Austria (+57% an/an), Marea Britanie (+51%) si Franta (+48%), toate aceste tari inregistrand cea mai mare scadere a numarului de insolvente in 2020/2021. Belgia, Danemarca, Irlanda, Norvegia, Tarile de Jos, Spania si Elvetia au inregistrat o crestere a insolventelor cu peste +10% pe an, in timp ce in Europa Centrala si de Est, revenirea a fost condusa de Ungaria (+67%), Lituania (+56%) si Polonia (+20%). In Asia, aceasta a fost condusa de India (+50%) si Australia (+45%), in timp ce in America, revenirea a atins +35% in Canada. Cu toate acestea, in fiecare regiune, cel putin o tara a inregistrat o noua scadere a numarului de insolvente, in special China (-13% fata de anul precedent) si Coreea de Sud (-19%) in Asia, SUA (-6%) si Brazilia (-28%) in America, Italia (-20%) si Portugalia (-12%) in Europa de Vest si Cehia (-17%) si Rusia (-12%) in Europa Centrala si de Est.

In cazul Romaniei, dupa cresteri sustinute de aproximativ 80% in fiecare din ultimii doi ani, recent si oarecum normal, ritmul de crestere a numarului de insolvente pare ca a incetinit. In primele patru luni ale anului acestea au avansat cu aproape 1.3%. Desi actualul nivel este departe de a provoca panica, trebuie evidentiat ca nivelul de anul trecut il depasise deja usor pe cel corespunzator anului pre-pandemic 2019.

”Desi estimarea de +10% pentru acest an pare pesimista prin comparatie cu primele luni, ar trebui sa tinem cont ca in general evolutia din ultimul trimestru poate modifica magnitudinea tendintelor observate de-alungul anului. Ca si in cazul problemelor de lichiditate, pe care le observam la nivelul intregii economii, ritmul insolventelor nu are o evolutie liniara ci, mai degraba, in valuri, alternand lunile consecutive de crestere abrupta cu perioade de acalmie. Nu in ultimul rand, este foarte probabil ca intensificarea aparitiei insolventelor in tarile dezvoltate din vest (inclusiv in randul companiilor mari sau din tari cu economii stabile) sa influenteze si situatia la nivel local. Atat Germania – recent intrata in recesiune - cat si Italia sau Franta, primele trei tari in exporturile Romaniei in 2021 au estimari de crestere a numarului de insolvente cu peste 20% in 2023.”, puncteaza Mihai Chipirliu, CFA - Risk Director, Allianz Trade

Ca si structura, nu sunt diferente mari fata de 2019, comertul cu ridicata si amanuntul, respectiv constructiile si industria prelucratoare dominand topul. Avand o importanta componenta de intreprinderi mici cu o putere redusa de negociere fata de clienti si furnizori, transporturile, HoReCa si serviciile in general raman, de asemenea, cu frecventa ridicata in randul insolventelor.

Cresterile economice mai mici din 2023 si 2024 isi vor pune amprenta. Avand in vedere mediul economic actual, care sta la baza previziunilor Allianz Trade, pentru a stabiliza numarul de insolvente, atat zona euro cat si SUA au nevoie de o crestere suplimentara a PIB-ului de 1,3pp si respectiv 1,5pp in 2023-2024. Efectele de domino trebuie aduse acum in atentia companiilor, numarul de insolvente pentru firmele cu venituri mai mari de 50 de milioane de euro fiind, in prezent, usor peste nivelurile de dinaintea pandemiei (constructiile, comertul cu amanuntul si serviciile fiind printre cele mai afectate sectoare). Dincolo de cerere, presiunea prelungita asupra profitabilitatii, rezervele de lichiditati mai slabe si conditiile financiare tot mai stricte testeaza rezistenta celor mai fragile companii. Printre acestea se numara firmele cu cea mai mica putere de stabilire a preturilor (de exemplu, comertul cu amanuntul, produsele textile, electrocasnicele si unele servicii, inclusiv restaurantele), cele expuse la o crestere a cheltuielilor salariale si cele expuse la cresterea costurilor de rambursare a dobanzilor (constructii, bunuri de folosinta indelungata).

Conform estimarilor Allianz Trade, o noua criza financiara precum cea din 2008 ar genera 21.600 de insolvente suplimentare in SUA in 2023 si 2024 si 99.900 in Europa de Vest. O criza a creditelor de amploarea celei observate la inceputul anilor 2000, in timpul exploziei bulei tehnologice, ar duce la 12.900 si, respectiv, 95.300 de insolvente suplimentare in 2023 si 2024. Iar in cazul unei inghetari a creditarii, care ar opri acordarea de noi imprumuturi, insolventele ar creste cu inca 10.700 de cazuri in SUA si 46.300 de cazuri in Europa.

 

Fiind stimulata de recuperarea intarzierilor in transport si depozitare, comert, activitati de cazare, servicii de alimentatie publica si servicii B2C, in prezent, Europa de Vest este cel mai mare contribuitor la redresarea globala a insolventelor. Merita remarcat faptul ca aceasta redresare se raspandeste in toate sectoarele, in ciuda eterogenitatii sale. In 2022, dupa o recuperare brusca in ultimul trimestru, falimentele intreprinderilor au crescut in cel putin cinci din cele opt sectoare mari care reprezinta economia globala pentru majoritatea tarilor europene. In Belgia, Franta, Spania si Regatul Unit, revenirea este vizibila in toate sectoarele, in timp ce in Tarile de Jos si Norvegia a afectat sapte sectoare, iar in Germania sase. Cele mai vizate sectoare in functie de numarul de tari, inaintea industriei prelucratoare sunt constructiile si transporturile/depozitarea. Cu toate acestea, in medie, cele mai mari cresteri ale numarului de insolvente la nivelul UE se inregistreaza in transporturi/depozitare (+44% fata de anul precedent), comert (+20%), activitati de cazare si alimentatie publica (+20%) si servicii B2C (+17%), in timp ce constructiile (+6%) si industria prelucratoare (+5%) detin cea mai mica pondere.

Primele date disponibile pentru lunile ianuarie si februarie 2023 confirma faptul ca tendinta de crestere va continua. In trimestrul IV 2022, revenirea numarului de insolvente era inca in curs pentru trei din patru tari (comparativ cu una din doua tari in prima jumatate a anului 2022). In T3 si T4, SUA a inregistrat cresteri de +12% si +11%, Germania de +8% si, respectiv, +19%. Singura regiune care nu a inregistrat o tendinta ascendenta in ultimul trimestru din 2022 a fost America Latina. Datele din ianuarie si februarie (figura 2) inregistreaza o accelerare a insolventelor, in special pentru Tarile de Jos, tarile nordice si tarile baltice din Europa, precum si Japonia si Australia din Asia. In acest context, numarul pietelor cu un nivel scazut si prelungit al insolventelor se reduce in mod mecanic, limitandu-se in prezent la China, Brazilia si Italia, precum si la cazul special al Rusiei , unde "economia de razboi" a reusit pana in prezent sa compenseze incetarea moratoriului privind insolventa.

 

"Normalizarea" nu este inca completa, in special in Europa. Masurile de sprijin legate de Covid-19 au fost in mare parte eliminate treptat, dar in mai multe tari firmele raman angajate intr-un proces de rambursare multianual pentru masuri specifice, cum ar fi imprumuturile KfW in Germania si "Prêts Garantis par l'Etat" ("PGE") in Franta. In alte parti, pe masura ce guvernele restrang cheltuielile, analistii se asteapta la o revenire a conditiilor normale. Acest lucru va pune si mai mult in pericol companiile deja fragile de dinaintea pandemiei ulterior supuse socului energetic, alaturi de cele care nu au reusit sa isi adapteze modelele de business la schimbarile structurale. Una din trei tari inca nu a revenit in 2022 la nivelurile de insolventa de dinaintea pandemiei. Europa de Vest iese in evidenta, cu doua din trei tari, in special Olanda (FY cu 200-43% sub nivelul din 2019), Italia (-36%), Germania (-22%), Franta (-19%) si Belgia (-13%). In general, analistii Allianz Trade au remarcat o revenire a insolventelor in mai putin de 60% dintre industriile din Europa, cu o revenire la nivelurile de dinaintea pandemiei pentru doar 22% dintre acestea in termeni anuali, in principal in serviciile de cazare/alimentare, transport/ depozitare si servicii B2C.

In general, este preconizata o accelerare brusca a insolventei intreprinderilor la nivel global in 2023 (+21% an/an), inainte de o noua crestere - desi mai limitata - in 2024 (+4%). Aceasta escaladare ar impinge jumatate dintre tari peste numarul de insolvente de dinaintea pandemiei in 2023 si trei din cinci in 2024. In 2023, accelerarea ar avea o baza larga, toate tarile urmand sa contribuie la aceasta crestere, cele mai mari inregistrandu-se in Franta (+41%), SUA (+49%) si Tarile de Jos (+52%). In Europa de Vest, analistii se asteapta ca insolventele sa inregistreze o crestere relativ puternica in 2023 (+20%), pentru al treilea an consecutiv (+5% in 2020 si +22% in 2021) si sa se stabilizeze in 2024 (+0%). In ciuda dinamicii mixte, regiunea a depasit deja nivelul de dinaintea pandemiei in 2022 (cu +3%) si va inregistra cresteri suplimentare in toate tarile in 2023. In 2024, regiunea va inregistra cu 25% mai multe insolvente comparativ cu 2019.

In Europa Centrala si de Est si in Africa/Orientul Mijlociu, este de asteptat ca insolventele intreprinderilor sa depaseasca in mod vizibil nivelurile regionale de dinaintea pandemiei (+13% si, respectiv, +44%). Se preconizeaza cresteri suplimentare in 2023, in special in Turcia (+50%), tarile baltice (+41% in medie) si, intr-o masura mai mica, in Polonia (+18%), cu o crestere mai limitata in Africa de Sud (+7%) si Maroc (+5%). In Rusia, intrucat guvernul dispune inca de mijloacele financiare necesare pentru a mentine sprijinul acordat firmelor, specialistii se asteapta la un numar redus de insolvente ale intreprinderilor in 2023, potential apropiat de nivelul scazut inregistrat in 2022 (9.500 de cazuri). Cu toate acestea, risca sa asiste la o recuperare odata cu sfarsitul capacitatilor (financiare) si a vointei (politice) guvernului de a sprijini intreprinderile.

 

Conform indicilor crizei financiare globale (CFG), firmele mici, cu un grad ridicat de indatorare si o diversificare redusa sunt cele mai vulnerabile. In timpul crizei financiare mondiale, numarul insolventelor la nivel mondial a crescut cu +42% intre 2007 si 2009, conform FMI. Cele mai mari cresteri au avut loc in economiile avansate (SUA, Regatul Unit si Spania), iar cele mai afectate au fost firmele din domeniul serviciilor financiare si al constructiilor. O replicare a socului produs de criza financiara globala, bazata pe diferenta dintre rezultatul final al insolventelor pentru 2008-2009 si previziunile pentru aceeasi perioada, realizate inainte de criza financiara globala (mijlocul anului 2007), ar genera o crestere a nivelului insolventelor cu inca +50 puncte procentuale (pp) si +30pp in SUA in 2023 si, respectiv, 2024, si cu +25pp si +20pp in Europa de Vest. Acest lucru ar insemna 21.600 de cazuri suplimentare in SUA in 2023 si 2024 si 99.900 in Europa de Vest. In timpul crizei financiare mondiale, cresterea creditului catre sectorul privat a scazut brusc de la peste +10% an/an la mijlocul anului 2008 la -9% la inceputul anului 2010 in SUA si de la +10% la -1% in zona euro (scaderi de -19pps si, respectiv, -11pps). Cu toate acestea, o criza a creditelor poate aparea chiar si fara o criza financiara in toata regula. De exemplu, in timpul exploziei bulei tehnologice de la inceputul anilor 2000, valoarea creditarii a scazut cu -12pp in SUA si cu -8pp in zona euro. Iar in timpul crizei datoriilor din zona euro, regiunea s-a confruntat cu un declin de -6 puncte procentuale al imprumuturilor acordate sectorului privat.