Stocul de masa lemnoasa pe picior, in padurile Romaniei, este de 2,3 miliarde metri cubi, iar paradoxul romanesc este ca, desi producem de trei ori mai mult decat consumam, ne confruntam in continuare cu saracia energetica, arata o analiza a Asociatiei Industriei Lemnului (AIL) - Prolemn.

In luna aprilie a acestui an, Prolemn a invitat reprezentantii sectorului sa raspunda la un chestionar privind situatia actuala. La sondaj au raspuns 146 de persoane, reprezentand agenti economici care activeaza in silvicultura, prelucrarea primara a lemnului, fabricarea mobilei, dar si din institutii si autoritati publice sau ONG-uri.

Potrivit cercetarii, 88% dintre respondenti sunt de parere ca sectorul lemnului din Romania traverseaza o perioada de criza, generata de o combinatie de factori: preturile prea mari pentru sortimentele industriale de lemn si volumul redus al ofertei; costurile de productie din ce in ce mai ridicate, ca urmare a cresterii preturilor tuturor inputurilor (utilitati, forta de munca, materie prima); reducerea cererii agregate pe piata interna si internationala.

"Acest cumul de factori a generat o furtuna perfecta, care a oprit deja o treime din productia industriala si a ridicat preturile cu aproape 70% in ultimii doi ani. Poate cel mai clar indicator a fost criza lemnului de foc din sezonul rece 2022-2023. In contextul lipsei de resursa si a preturilor necompetitive pe piata interna, OUG 134/2022 prin care preturile lemnului de foc au fost plafonate a generat imediat penurie in piata, a creat conditii pentru comert ilicit intr-un domeniu vulnerabil, a dus la o recrudescenta a taierilor ilegale pentru asigurarea confortului termic al populatiei - peste 3,5 milioane de gospodarii depind de lemn pentru incalzire in Romania. Paradoxul romanesc: producem de trei ori cat consumam, dar ne confruntam cu saracie energetica. Jumatate din gospodarii depind de lemnul de foc si nu au alternative - de 30 de ani se vehiculeaza solutii bazate pe gaze naturale sau, mai nou, alte surse regenerabile, dar investitiile in comunitatile rurale lipsesc aproape cu desavarsire", este de parere presedintele Prolemn, Catalin Tobescu.

In viziunea specialistului, piata lemnului din Romania este extrem de distorsionata, in conditiile in care pe plan local se produc 600.000 de tone de peleti anual, iar consumul intern este de aproximativ 200.000 de tone.

"Posibilitatea la nivel national este de cel putin 25-26 de milioane de metri cubi anual, dar recolta se plaseaza in jurul cifrei de 19 milioane de metri cubi. Sunt blocaje administrative care ingreuneaza accesul proprietarilor de paduri la uzufructul proprietatii lor, sunt decizii ale executivului care afecteaza activitatea, avem tranzitia la lemn fasonat care se desfasoara cu mare incetineala. Principalul administrator de paduri, RNP - Romsilva, a redus volumul de masa lemnoasa pus pe piata fata de posibilitatea stabilita de amenajamentele silvice, iar preturile de pornire la licitatiile RNP nu respecta preturile de referinta - au ajuns la un maxim istoric, cu o crestere de 150% fata de 2022 si de aproape 280% fata de 2021. De aceea, preturile din Romania sunt extrem de necompetitive raportat la piata europeana: busteanul de gater de fag in Franta, sortat si livrat in fabrica, are un pret de 80 - 85 de euro/mc, acelasi pret cu cel achizitionat pe picior in Romania, volum brut, inainte de a fi exploatat si sortat. Busteanul de gater de fag sortat are preturi de peste 120 de euro/mc. Aceste preturi enorme si lipsa lemnului acolo unde este mare nevoie de el nu doar fac industria romaneasca mai putin competitiva, ci anuleaza eforturile de combatere a taierilor ilegale prin sustinerea unei piete pentru comertul ilicit cu lemn", subliniaza Tobescu.

Datele Prolemn releva faptul ca, in Romania, stocul de masa lemnoasa pe picior este de 2,3 miliarde metri cubi, in timp ce suprafata padurilor se afla pe un trend ascendent. Cu toate acestea, desi se produce de trei ori mai mult lemn decat se consuma, populatia continua sa se confrunte cu saracie energetica. "Jumatate din gospodarii depind de lemnul de foc si nu au alternative - de 30 de ani se vehiculeaza solutii bazate pe gaze naturale sau, mai nou, alte surse regenerabile, dar investitiile in comunitatile rurale lipsesc aproape cu desavarsire", considera organizatia profesionala.

Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn este o organizatie non-guvernamentala, apolitica si non-profit, constituita in 2020 si care are, in prezent, 35 de membri - companii din industria de prelucrare a lemnului. Pentru informatii suplimentare, click aici!