Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn sustine si este implicata in procesul elaborarii noului Cod Silvic, transmitand un set de propuneri in etapa de dezbatere publica initiata de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor. In expunerea de motive la propunerile transmise, Asociatia arata ca proiectul de modificare a Codului Silvic este rezultatul unui proces consultativ real, al unui efort colectiv mare, cu foarte multe deschideri. Dar proiectul noului Cod Silvic are 74 de pagini, cu 164 de articole. "Consideram ca acest proiect necesita o perioada mai mare de dezbatere, de maturizare, pentru a se transforma dintr-un studiu-concept intr-o reglementare aplicabila, pentru a atinge nivelul de claritate, previzibilitate in aplicare si concretete necesar unui act normativ", spun reprezentantii Prolemn.

 

Specialistii apreciaza ca proiectul de Cod Silvic ar trebui sa cuprinda obiective explicite - in concordanta cu obiectivele din politicile europene - privind:

- Definirea padurilor gestionate durabil ca pilon al bioeconomiei.

- Obiective privind extinderea fondului forestier national , optimizarea folosintei terenurilor, combaterea desertificarii prin impadurirea terenurilor degradate in special in zonele de campie deficitare in paduri.

- Obiective privind mobilizare crescuta, sustenabila a resursei de masa lemnoasa.

- Programe pentru cresterea eficientei energetice a utilizarii resursei de lemn.

- Valorificarea superioara a masei lemnoase, cu incurajarea prelucrarii lemnului in cascada, prioritar in utilizari industriale cu valoare adaugata mare.

Intre problemele majore pentru care noul Cod Silvic ar trebui sa vina cu solutii mentionam:

- Necesitatea unei proceduri functionale pentru evaluare de mediu a amenajamentelor silvice.

- Norme simplificate pentru accesul la resursa de lemn pentru consum propriu pentru micii proprietari de paduri si vegetatie din afara fondului forestier.

- Piata a lemnului organizata si transparenta, cu asigurarea continuitatii aprovizionarii cu lemn, cu preturi de referinta aliniate cu pietele internationale.

- Stabilitate pentru sectorul de exploatare, prin contracte cadru multianuale pentru prestatiile de servicii de exploatare a masei lemnoase.

- Viziune privind tranzitia la valorificarea masei lemnoase sub forma fasonata, cu valorificarea acesteia din depozite.

- Solutii de finantare a sectorului forestier si initierea de programe de finantare concrete.

- Un sistem de trasabilitate a provenientei legale a masei lemnoase eficient la prima punere pe piata a masei lemnoase, bazat pe definitia provenientei legale ca recoltare a lemnului din limitele legal aprobate, fara interferenta in derularea relatiilor comerciale si fara a incarca cu costuri administrative excesive operatorii economici pe lantul de valorificare a masei lemnoase.

- Un sistem de control eficient, bazat pe orientarea controlului pe zone si activitati de risc.

Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn atrage atentia asupra introducerii in proiectul de act normativ a unui ansamblu de sanctiuni penale excesive, prevederi care nu au existat in proiectul de act normativ transmis de catre echipa de proiect formata din specialisti ai universitatilor din Brasov si Suceava si ai INCDS „Marin Dracea”.

 

Eficienta sistemului de combatere a taierilor ilegale, modul de organizare a controlului, regimul de contraventii si infractiuni noi introduse merita o discutie aprofundata inainte de a fi promovat un nou sistem de sanctiuni penale.

Astfel, pe langa sanctiunile penale exhaustive si drastice pentru taierea fara drept de arbori (furt propriu-zis), dublate si complicate de proceduri de recuperare a prejudiciilor (materiale si prezumate prejudicii de mediu pentru functiile nerealizate ale padurii), se introduc concepte si infractiuni noi.

Se introduce o infractiune pentru transport fara documente a materialului lemnos incepand de la 0,1 mc - cam cat incape intr-o roaba mai solida. Nu vorbim de furt, ci doar de transport. Orice material lemnos care se misca in sectorul constructiilor, orice salcam din capul gradinii transportat de proprietar pe drumurile publice, orice vreascuri, orice remorca auto care duce lemn de foc dintr-un loc in altul, orice tocatura de masa lemnoasa din toaletarea spatiilor verzi din orase, chiar orice crengi din toaletarea propriei gradini, orice este transportat peste 0,1 mc devine infractiune.

 

Alt exemplu: infractiune pentru orice diferenta mai mare de 20% fata de aviz. Pot fi greseli, asa cum se intampla adesea, prin confuzii intre piese de molid si brad, sau o specie care nu este trecuta in aviz intr-un mix de specii la un transport amestecat de lemn de foc, de laturoaie sau deseuri. Daca 20% se aplica la volumul pe specie si sortiment, se ajunge la infractiune pentru volume extrem de mici.

La fel, este declarata infractiune diferenta de 20% intre stocurile scriptice si cele faptice. Procentul de 20% se poate raporta la stocuri pe specii si sortimente foarte mici, in depozite temporare cu rulaje mari dar stocuri finale mici, sau la stocuri fizice in rampa dupa reprimire. Foarte frecvente greseli sau egalitati matematice in SUMAL unde nu exista pierderi sau diferente fata de APV in rezultatul exploatarii se transforma in infractiune.

Mai nou, in control se confisca minusurile. In prezent, Ministerul deruleaza o ampla actiune de controale tematice legata de stocurile nelichidate in partizile reprimite. Motivele reale pentru nelichidarea stocurilor pot fi foarte multe, de la conditii dificile de acces din cauza ploilor la lipsa beneficiarilor in conditiile unei piete dificile. Dar pentru cei din control nu conteaza. Ei calculeaza stocuri scriptice fara a lua in calcul toleranta la evaluarea masei lemnoase in APV-uri, diferente care pot fi in plus dar si in minus, fara a lua in calcul volumul nevalorificabil din craci si lemn subtire, fara a lua in calcul pierderile tehnologice din sortarea lemnului. La final, compara aceste stocuri scriptice cu stocurile faptice evaluate expeditiv si confisca valoric minusurile! Nu lemn taiat ilegal, nu lemn furat, ci minusuri ca rezultat al unor pierderi normale de evaluare a lemnului si pierderi tehnologice in exploatarea lemnului. Prin noul Cod Silvic, aceste minusuri pot fi incadrate ca infractiuni!

Dar importanta este si o privire de ansamblu. Un bilant prezentat de IGPR pentru anul 2022 pe domeniul silvic arata ca in urma activitatilor de verificare, au fost aplicate 14.288 de sanctiuni contraventionale, in valoare de peste 23 de milioane de lei, iar fata de 124 de persoane au fost dispuse masuri preventive. Totodata, pe parcursul anului 2022, la nivelul Politiei Romane, au fost inregistrate 9.247 de dosare penale in domeniul silvic. Volumul de masa lemnoasa confiscata: in jur de 100.000 mc.

 

Ca ordin de marime, lemnul mort anual, prin mortalitate si eliminare naturala in paduri, este estimat la 1 mc/an/ha, adica 7 milioane mc la nivelul fondului forestier al Romaniei. O padure regenerata natural porneste de la minim 1 puiet/m2, de la minim 10.000 arbori/ha, si ajunge la maturitate la 3-500 arbori/ ha. Eliminare prin mortalitate naturala a 95 % din numarul initial de arbori. Prejudiciu de mediu si dosar penal pentru un arbore?

Pe fond, problema miilor dosare pentru infractiuni pe domeniul silvic este supraincarcarea sistemului de cercetare penala si sistemului judiciar cu spete fara gravitate reala, care blocheaza resursele acestuia in spete fara importanta.

 

Intr-un punct de vedere public emis de Consiliul Superior al Magistraturii, prin care se argumenteaza decizia plenului CSM ca nu este justificata infiintarea unei structuri distincte pentru infractiuni de mediu (DNA-ul Padurilor), se arata ca organele de cercetare penala reusesc sa solutioneze doar 20% din dosarele penale cu caracter general (peste 1,2 milioane de dosare inregistrate anual), aceeasi rata de solutionare de aproximativ 20% fiind inregistrata si in solutionarea dosarelor pe domeniul silvic.

Dosarele pe domeniul silvic sunt apreciate ca avand complexitate si gravitate redusa, iar directionarea de resurse umane si materiale pentru aceste dosare inseamna reducerea gradului de solutionare pentru dosare pe arii infractionale cu adevarat grave.

Avand in vedere ca in 2022 s-a ajuns la 9.247 dosare penale pe domeniul silvic, cu rezultate de fond modeste in combaterea taierilor ilegale, ce rezultat ar avea introducerea unui set de infractiuni de la 0,1 mc transport fara documente? Cu siguranta, o explozie a numarului de dosare penale pe domeniul silvic, dosare fara gravitate asa cum arata CSM, care in proportie covarsitoare ar ramane nesolutionate.

In punctul de vedere al CSM se arata ca “problematica protectiei mediului si a padurilor nu isi gaseste rezolvarea decat ultima ratio prin raspuns de tip represiv”.

In mod evident, problematica protectiei padurilor nu poate fi abordata decat intr-un ansamblu de masuri de gestionare durabila a acestora, nu in raspuns de tip represiv.

Pentru luare aminte, pretul lemnului de foc, pe care Guvernul a dorit sa il plafoneze anul trecut la 400 lei/mc, este in prezent de 1.000-1.200 lei/mc in comertul modern. Ce sa faci cu masuri de tip represiv- infractiune de la 0,1 mc volum transportat fara documente - cand suprareglementarea conduce la blocajul recoltarii legale a masei lemnoase de pe micile proprietati si din vegetatia din afara fondului forestier? Iar preturile exagerate ale lemnului in Romania au condus la o cadere de 30 % a productiei in industria lemnului in Romania in 2023.