Dezbaterea proiectului pentru noul Cod Silvic trebuie sa continue si sa aseze sectorul padure-industrii bazate pe lemn pe o traiectorie clara catre obiective in concordanta cu principiile europene si tintele de mediu, economice si sociale asumate de Romania.

Saptamana trecuta Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor a organizat un proces consultativ pe proiectul noului Cod Silvic, proces derulat pe perioada a trei zile:

- 21 august- cu invitarea asociatiile profesionale din administratia silvica si din industria lemnului;

- 22 august - cu invitarea societatii civile;

- 23 august - cu invitarea unor entitati ale statului, in special cu atributii de control, precum si autoritati centrale si locale.

Procesul consultativ a imbracat forma unei prezentari a punctelor de vedere a diferitelor organizatii, in multe cazuri fara a fi concretizate in amendamente. Adesea prezentarile nu au fost urmate de nici o dezbatere asupra propunerilor respective. Institutiile cu rol de control (Inspectoratul General al Politiei Romane, Inspectoratul General al Jandarmeriei) nu au prezentat amendamente, aratand ca acestea vor fi transmise in scris si vor fi prezentate in cadrul unei intalniri separate cu Ministerul Mediului.

Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn a aratat ca in aceste conditii procesul consultativ nu se poate numi o „dezbatere”, care ar fi presupus o prezentare de catre Minister a tuturor amendamentelor transmise, in cadrul unui document de lucru, urmata de o discutie structurata asupra acestor amendamente. Este modelul clasic al dezbaterii parlamentare asupra oricarui proiect legislativ: depunerea de amendamente urmata de dezbatere a acestora. Pornind de la acest model parlamentar de dezbatere, Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn a solicitat si solicita in continuare Ministerului o noua runda de dezbatere asupra amendamentelor depuse in cadrul procesului consultativ.

Ca apreciere de ansamblu, consideram ca proiectul noului Cod Silvic necesita o perioada mai mare de dezbatere, de maturizare, pentru a se transforma dintr-un studiu-concept intr-o reglementare aplicabila, pentru a atinge nivelul de claritate, previzibilitate in aplicare si concretete necesare unui act normativ. Un sondaj derulat de Comunitatea Forestierilor - Fordaq, cu 287 de respondenti, a aratat ca doar 3% dintre acestia considera proiectul ca fiind matur. Diferenta de 97% dintre respondenti considera proiectul lipsit de claritate, prea stufos si prea putin concret, interpretabil, cu imperativul prelungirii perioadei de dezbatere asupra acestuia.

Pe fond, apreciem ca proiectului noului Cod Silvic ii lipsesc obiectivele, unele solicitate prin Regulamente Europene. Modalitatea europeana de a reglementa: studii de fundamentare si de evaluare de impact, stabilire de obiective pe baza studiilor de fundamentare, traiectorii pentru atingerea obiectivelor, masuri de implementare si asigurarea finantarii.

Un exemplu este Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinatiei terenurilor si silvicultura (LULUCF). Regulament stabileste un obiectiv global la nivelul UE de 310 milioane de tone CO2 echivalent de absorbtii nete in sectorul LULUCF in 2030, de la aproximativ 260 milioane de tone echivalent CO2 in prezent, obiectiv defalcat apoi pe obiective nationale. Cresterea fixarii de carbon se poate realiza exclusiv prin cresterea suprafetei padurilor, prin activarea cresterii padurii prin lucrari de ingrijire si a ponderii utilizarii resursei de lemn in produse cu perioada lunga de intrebuintare. Este un obiectiv care se poate urmari doar prin paduri administrate activ, nu prin masuri de conservare- lemn mort.

Un alt regulament, pentru a carui neaplicare Romania se afla in procedura de pre-infringement, este Regulamentul 1999/2018 privind guvernanta uniunii energetice si a actiunilor climatice. Astfel, acest regulament prevede la art. 20 traiectorii si obiective:

(4) traiectoriile privind cererea de bioenergie, defalcata pe caldura, energie electrica si transporturi, precum si privind oferta de biomasa, pe materii prime si provenienta (facand distinctie intre productia interna si importuri); pentru biomasa forestiera, o evaluare a sursei si a impactului acesteia asupra absorbantului LULUCF;

In Romania lipseste fundamentarea: consumul de lemn de foc este o necunoscuta, balanta lemnului o necunoscuta, predictibilitatea resursei disponibile o necunoscuta. Din aceasta cauza suntem in preinfringement pentru aplicarea acestui regulament.

A treia linie de reglementari europene cu impact major este cea care impune implementarea retelei de arii naturale protejate Natura 2000 si strategia pe biodiversitate. Aici exista un echilibru in abordare europeana - directiva 92/43/CEE:

Articolul 3 (1) Se instituie o retea ecologica europeana coerenta, care sa reuneasca ariile speciale de conservare, cu denumirea de Natura 2000. […]

Articolul 8 (1) O data cu propunerile de situri care ar putea fi desemnate ca arii speciale de conservare adapostind tipuri de habitate naturale prioritare si/sau specii prioritare, statele membre trimit, dupa caz, Comisiei, estimari privind cofinantarea comunitara pe care o considera necesara pentru a-si putea indeplini obligatiile care decurg din articolul 6 alineatul (1).

(2) Prin acord cu fiecare dintre statele membre respective, Comisia determina, pentru siturile de importanta comunitara pentru care se solicita cofinantare, masurile esentiale de mentinere sau de restabilire a unui stadiu corespunzator de conservare a tipurilor de habitate naturale prioritare si a speciilor prioritare in siturile respective, precum si costurile totale aferente acestor masuri.

Sunt doar 3 arii tematice esentiale pe care proiectul noului Cod Silvic nu propune obiective, masuri, traiectorii:

1) Codul Silvic nu propune obiective concrete privind extinderea fondului forestier, desi Romania are o rezerva de 2 milioane ha terenuri care nu au nici folosinta agricola si nici forestiera. Suplimentar celor 2 milioane ha terenuri parloage, exista 500.000 ha pasuni impadurite, despre care Codul Silvic spune doar ca nu se supun regimului silvic. Raportul Curtii de Conturi arata ca Ministerul Agriculturii nu a facut nimic pentru identificarea terenurilor degradate, fara folosinta agricola, care ar putea fi valorificate prin impadurire. Cum vom atinge obiectivele de combatere a schimbarilor climatice si a desertificarii cu astfel de lipsa de viziune?

2) A doua linie majora de actiune lipsita de obiective este cea de stimulare a valorificarii superioare a masei lemnoase, de stimulare a utilizarii lemnului in cascada prioritar in industrie, de eficienta energetica a utilizarii resursei de lemn, de obiective pentru energie regenerabila prin utilizarea de biomasa recoltata sustenabil. Obiectivul care lipseste: valorificarea masei lemnoase sub forma fasonata, Prolemn solicitand ca masa lemnoasa fasonata sa fie valorificata prioritar din depozite. Programe de crestere a eficientei energetice a utilizarii resursei de lemn.

3) A treia linie majora: Romania a instituit o retea extinsa de arii naturale protejate Natura 2000, mult peste obiectivul si media europeana de 30 % arii protejate. Reteaua Natura 2000 din Romania cuprinde deja 45 % din fondul forestier national, adica aproape 3 milioane ha padure, fara accesarea nici unei forme de sprijin pentru implementarea acestei retele din fonduri europene. Romania merge pe compensatii din fonduri nationale. Recent a fost solicitata Comisiei Europene implementarea unei scheme de ajutor de stat de 200 milioane de Euro pentru doar 400.000 ha, pentru restrictii impuse prin legislatie nationala. In cvasitotalitatea cazurilor, sunt suprafete care se suprapun retelei Natura 2000, retea mult mai intinsa. De ce risipeste Romania resurse financiare nationale in loc sa acceseze finantarea europeana, in acelasi timp lipsind de compensatii proprietarii de paduri care s-au trezit fara voia lor inclusi cu proprietatile lor in reteaua Natura 2000? Balanta intre protectie si dezvoltare a fost dezechilibrata.

Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn a propus o viziune, cu obiective si o traiectorie pentru gestionarea durabila a padurilor si valorificarea superioara a resursei de lemn:

 

10 tinte pentru sectorul padure - lemn, tinte bazate pe paduri gestionate durabil, indiferent de tipul de proprietate in Romania, si pe utilizarea responsabila a lemnului pe scara larga, in constructii, energie si alte aplicatii industriale.

 

Romania are un fond forestier unanim apreciat la nivel european pentru biodiversitate, stabilitatea padurilor, structurile identic naturale. Suprafata padurilor Romaniei, stocul de masa lemnoasa pe picior, starea de sanatate a padurilor sunt pe un trend pozitiv. Sustinerea unui management durabil al padurilor prin programe de finantare este redusa, Romania alocand sub 1% din Planul National Strategic pentru domeniul padurilor fata de o medie europeana de 5%. Gradul de acoperire cu paduri, de 29%, este departe de optim.

Oportunitate imediata: cresterea suprafetei fondului forestier prin programe de incluziune a celor 500.000 ha de pasuni impadurite, in curs de regenerare naturala. In decurs de 20 de ani, acestea ar putea ajunge la gradul de biodiversitate al padurilor naturale daca ar fi protejate prin includerea in fond forestier.

 

Cresterea padurilor si a stocului de lemn pe picior din padurile Romaniei este pe o panta ascendenta, datorita structurii pe clase de varsta cu excedent de arborete in clasele a III-a si a IV-a de varsta conducand la o crestere a stocului fixat de CO2. Evolutia structurii padurii pe clase de varsta, accesibilizarea fondului forestier, efectuarea lucrarilor de ingrijire a padurii, o silvotehnica imbunatatita, cercetarea si inovarea pot conduce la o asezare pe un trend ascendent al recoltei sustenabile a masei lemnoase, catre o valoare de de cel putin 22 milioane mc anual in orizont 2030.

 

In prezent, domeniul padurilor si industriile bazate pe resursa de lemn genereaza o cifra de afaceri anuala de 7,1 miliarde de Euro, cu o pondere in PIB-ul Romaniei de 3.5% si exporturi in valoare de 3,5 miliarde de Euro anual.

Prin cresterea valorii adaugate si diversificarea produselor din lemn, prin promovarea utilizarii lemnului in constructii si cresterea gradului de reciclare al lemnului, volumul si valoarea produselor din lemn poate fi dublata, asa cum s-a intamplat si in perioada 2005-2020.

 

Economia bazata pe paduri si resursa de lemn este un angajator atractiv, oferind locuri de munca interesante, legate cu activitati de cercetare, inovare si dezvoltare, atat in mediul rural cat si in mediul urban. Aceste locuri de munca dezvolta capabilitatile lucratorilor si managerilor din aceste domenii. Sectorul padure - lemn asigura 150.000 locuri de munca directe, sau 300.000 de locuri de munca cu includerea efectului de antrenare pe orizontala.

Din punct de vedere social este importanta asigurarea securitatii energetice pentru cele 3,5 milioane de gospodarii din Romania care se incalzesc cu biomasa (lemn de foc).

 

Impactul de mediu al domeniului padurilor al domeniului padure - lemn poate fi cuantificat pe doua directii:

Contributia padurii prin furnizarea de servicii ecosistemice: de suport (conservarea biodiversitatii, protectia apelor si a solurilor), de aprovizionare (hrana, materiale, energie), de reglare (atenuarea efectului toxic al deseurilor si noxelor, prevenirea eroziunii si a evenimentelor extreme, reglarea debitelor de apa, starea carbonului, controlul compozitiei atmosferice etc,) si culturale (interactiuni sociale, spirituale si simbolice cu mediul, interactiuni fizice si intelectuale cu mediul etc.)

Contributia padurii in combaterea schimbarilor climatice: bilantul gazelor cu efect de sera.

- 24 milioane tone CO2 bilant de fixare neta de carbon in paduri si produse din lemn.

- 14 milioane tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substitutie al produselor din lemn, prin evitarea utilizarii altor materiale cu amprenta de carbon mai mare.

- minim 13 milioane tone CO2 emisii substituite prin energia termica folosita pentru incalzirea celor 3,5 milioane gospodarii care se incalzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili.

Impactul sectorului padure - produse din lemn pe linie de combatere a schimbarilor climatice prin stoc de CO2 in paduri si produse din lemn, efect de substitutie ale produselor din lemn si biomasa lemnoasa in energie totalizeaza 50 milioane tone CO2, care la pretul de piata de 80 de Euro/certificat de carbon inseamna o valoare de piata de 4 miliarde de Euro anual.

Acest impact poate fi crescut cu minim 30% prin cresterea eficientei energetice a utilizarii resursei de lemn, cu oportunitate imediata de inlocuire cu biomasa in CET-urile care functioneaza pe carbune, utilizarea resursei de lemn in cascada si cresterea volumului utilizat in produse din lemn.

 

Lemnul, cel mai utilizat material de constructii regenerabil la nivel global, are un viitor stralucit. Pana in 2040, este previzionata o triplare a cotei de piata in constructiile din Europa, comparativ cu anul 2015. Avantajele sale: este reutilizabil, biodegradabil, sanatos, cu o amprenta de carbon mica pentru obtinerea produselor finite, cu utilizari inovative – de la constructii modulare la mobila multifunctionala.

Fiecare metru cub de lemn stocheaza o tona de CO2 in structura sa pentru minim 35 de ani. La sfarsitul perioadei de viata a constructiei, lemnul poate fi usor reciclat, in utilizari energetice sau panouri tehnice (PAL). Dar, concomitent, prin utilizarea lemnului evitam folosirea unui metru cub de beton, pentru a carui producere - ciment, transport, etc. - literatura de specialitate a evaluat ca vor exista emisii de aproape tona de CO2.

Din aceasta cauza, lemnul in constructii se considera ca are factor de substitutie de 2 tone CO2/mc utilizat. Daca se foloseste lemnul si pentru elementele de structura si se inlocuieste astfel si fierul, factorul de substitutie ajunge la 2,8 tone CO2/mc utilizat!

Pentru o casa de lemn este necesar in medie un volum de 30 mc cherestea. Anual in Romania se construiesc in medie 40.000 case. Practic, cu un volum de 1,2 milioane mc cherestea anual, toate casele din Romania ar putea fi construite din lemn. In prezent, aceasta cherestea se exporta si sustine constructiile din lemn in tari care au politici de sustinere a utilizarii lemnului in constructii!

Obiectiv tangibil: promovarea utilizarii lemnului in constructii publice, criterii de sustenabilitate ale constructiilor din lemn, cu rezultat in constructia din lemn a cel putin 50% din casele noi din Romania.

 

Utilizarea biomasei agricole si forestiere este o uriasa oportunitate de decarbonare si de reducere a costurilor in acest segment de activitate, oportunitate si mai pregnanta in contextul crizei de aprovizionare cu gaze si petrol.

In prezent, biomasa furnizeaza 60% din energia regenerabila produsa in Romania – dublu fata de Hidroelectrica!

In Europa, dar si in Romania, 35% din totalul energiei (termice, electrice, transporturi) se foloseste in sectorul rezidential, pentru incalzire si racire, in principal in gospodariile populatiei. In Romania, aproape jumatate din gospodarii sunt incalzite cu lemne.

Indiferent de resursa energetica folosita - carbune, gaz, biomasa, nuclear - daca se foloseste exclusiv pentru productia de energie electrica, randamentul este de doar 30%. Energia termica rezultata, restul de 70%, se iroseste. Pur si simplu se arunca in aer - prin mari rezervoare de racire sau in cazul energiei nucleare, prin sistemul de racire cu apa.

Din aceasta cauza in toate directivele europene se incurajeaza centralele in cogenerare, cu productie concomitenta de energie termica si electrica, care au randamente totale termic + electric de peste 80%. Distrugerea, in Romania, a sistemelor de incalzire centralizata, bazate pe CET-uri in cogenerare de inalta eficienta, este o mare pierdere, cu costuri economice si de mediu, un trend care trebuie inversat.

Iar marea oportunitate de energie regenerabila, verde, este biomasa forestiera si agricola, evaluata in studiile nationale la un potential de 28 de milioane de tone anual, cu o pondere mare pentru biomasa agricola.

Energia din biomasa, la costurile actuale ale gazului pe piata, este de 3-4 ori mai ieftina decat energia din gaz, cu beneficii uriase adiacente prin efect de substitutie si evitarea emisiilor de carbon ale combustibililor fosili.

Concluzia simpla: este necesara utilizarea biomasei pentru incalzirea populatiei. Sectorul rezidential este segmentul neglijat in strategia energetica a Romaniei, focalizata aproape exclusiv pe energie electrica, si in PNRR, cu oportunitatea imensa a folosirii biomasei agricole si forestiere in centrale pe cogenerare pentru a decarbona sectorul energiei si a reduce costurile, in loc sa subventionam cu miliarde de Euro anual industria energiei pe combustibili fosili, cu agravarea permanenta a problemelor si cresterea costurilor prin cresterea pretului certificatelor de carbon, deci a penalizarilor, oportunitatea imensa este biomasa agricola si forestiera.

Oportunitatea imediata: cu 1 milion mc biomasa lemnoasa se poate inlocui carbunele in CET-urile din orasele mari din Romania, cu beneficii sociale, economice si de mediu imense!

In orizont 2030, printr-un program national de crestere a eficientei energetice in sectorul rezidential, prin promovarea termosemineelor si a peletilor si directionarea resursei eliberate catre centrale in cogenerare, se poate dubla cantitatea de energie obtinuta din acelasi volum consumat actual de biomasa, cu eliminarea completa a carbunelui si gazului. De altfel, dublarea cantitatii de energie din biomasa este si obiectivul asumat la nivel european pana in 2050!

 

Noi modele economice, de integrare cros-sectoriala a serviciilor ecosistemice ale padurilor, pot fi implementate, exemple concrete fiind sectoarele apei, hranei si turismului, combaterea schimbarilor climatice, alte produse ale padurii - ciuperci si fructe de padure.

 

Pana in 2040, rata de colectare a produselor pe baza de lemn poate atinge 90% fata de 50% in prezent, contribuind cu 70% din reutilizarea tuturor materialelor reciclabile, in linie cu obiectivele europene. Aceasta economie circulara fixeaza carbon si inlocuieste alte material mai intensive din punct de vedere energetic. Utilizand materiale inovative, biodegradabile, pe baza de celuloza lemnoasa putem scapa de poluarea adusa de materialele din plastic.

 

O multitudine de utilizari, noi produse bazate pe lemn, disponibile ca produse finite sau integrate in alte lanturi industriale, conduce la noi lanturi de valorificare a lemnului.

Pe langa utilizarile clasice ale lemnului - in constructii, bioenergie, mobila, decoratiuni interioare si exterioare, PAL, MDF, OSB, paleti, binale - au aparut foarte multe utilizari noi in industria ambalajelor biodegradabile care inlocuiesc plasticul, viscoza din celuloza de lemn care inlocuieste materialele textile sintetice, foarte multi biocombustibili de generatie noua. Tehnologia gazului de sinteza (syngas, gaz verde obtinut prin piroliza biomasei lemnoase) concomitent cu productia de biochar (ingrasamant organic) este deja matura in Europa. De asemenea, productia de bioenergie cu retentia emisiilor de carbon va avea un loc central in sectorul energiilor verzi.

Dintre toate ramurile industriei lemnului, in Romania sunt mai putin dezvoltate segmentul bioenergiei, al industriei celulozei si hartiei unde avem o balanta comerciala puternic negativa, al biocombustibililor si cvasitotalitatea industriilor inovative in utilizarea lemnului, cu valoare adaugata mare.

Obiectiv imediat: dezvoltarea de clustere pentru sustinerea inovatiei si a produselor noi in utilizarea lemnului, programe de cercetare, transfer tehnologic si sustinerea investitiilor.

Aceasta este viziunea pe care o sustinem pentru noul Cod Silvic, o viziune cu obiective concrete si traiectorii pentru atingerea acestor obiective, asa cum regasim in legislatia europeana.