Agenda Constructiilor
Sambata, 20 Aprilie 2024
hilti
Home - Stiri - Dirigentie de santier - ANALIZA: Avansul tehnologic si inovatia se impun in proiectare & consultanta
ANALIZA: Avansul tehnologic si inovatia se impun in proiectare & consultanta
Dirigentie de santier Publicat de Cosmin Dincu 11 Iun 2019 07:44
Prin intermediul unui nou articol, ing. Dan-Rodion Pogangeanu, Managing Partner in cadrul societatii Elux Rodit, membru in Colegiul Tehnic al Dirigintilor de Santier (CTDS), se refera la diverse aspecte de actualitate, abordand – dintr-o perspectiva exhaustiva – subiectul avansului tehnologic actual si al inovatiei, ca tendinte ce ar trebui sa se impuna si in domeniul proiectarii sau al serviciilor de consultanta asigurate de dirigintii de santier.
„Sarcinile dirigintelui de santier sunt departe de a fi privite la adevarata lor valoare, desi castigurile acestor specialisti nu sunt chiar atat de mici pe cat ar dori unii sa acrediteze ideea respectiva. Un tarif mediu aflat in jurul valorii de 1.800 de lei pentru circa opt ore de prestatie lunara (cat reprezinta vizitele saptamanale si participarea la fazele determinante) se poate transforma in circa 30 de euro tarif orar, care, oricum, numai mic nu poate fi considerat. Asadar problema, daca ar fi necesar sa cautam o neregula legata de acest aspect, se datoreaza calitatii serviciilor oferite de anumiti diriginti, peste care se suprapune faptul ca aceasta se datoreaza de regula subfinantarii capitolului de asistenta tehnica (alocare prin deviz a unui numar insuficient de ore). Nu prea am vazut insa pana acum nicio documentatie tehnica in care sa se prevada prin deviz un procent de 10% pentru asistenta tehnica, desi exista proiecte a caror implementare necesita aceasta abordare – in special cele cu arii mari de desfasurare, cu o multitudine de domenii de acoperire si cu o desfasurare indelungata in timp. Intelegem, deci, ca, desi proiectarea a facut pasi uriasi inainte, cu precadere pe fondul dezvoltarii tehnicii de calcul, dinamica activitatii de proiectare pare impinsa intr-o directie gresita. In loc sa creasca nivelul calitatii printr-o detaliere cat mai buna, se observa ca majoritatea imobilelor cu parter si parter plus etaj se realizeaza in lipsa unei documentatii detaliate, proiectarea oprindu-se la faza DTAC si axandu-se astfel pe o productie de cantitate. Prin aceasta nu doresc sa acreditez ideea ca proiectarea ar fi la un nivel inferior celui necesar, ci sa constat ca, deja, piata are nevoie de o proiectare superioara, care sa-l prezinte pe proiectant ca pe un ofertant de diferite solutii dintre cele mai inovatoare si nu doar ca pe realizatorul unei obligatii legale – documentatia tehnica fara de care nu poate fi obtinuta autorizatia de construire. Pasii care se cer actualmente facuti vizeaza cladirile care sa corespunda noilor cerinte privind protectia mediului si reducerea consumului de energie. In ceea ce priveste consumul de energie, rolurile proiectantului si auditorului energetic sunt cu atat mai importante cu cat incepe, treptat, sa apara o controversa, pe fondul excesului pe care il ofera piata de energie. Cu totii ne dorim un mediu cat mai curat, mai putin poluant, insa, cand este vorba de valoarea construirii unui imobil, este firesc sa uitam putin de binele general, problema prioritara devenind gestionarea si finalizarea propriului proiect, in conditii optime de calitate, timp si costuri. Tocmai de aceea, proiectantul, impreuna cu dirigintele de santier pe post de consultant, trebuie sa faca efortul gasirii solutiei celei mai potrivite cu cerintele si posibilitatile beneficiarului. Un pas foarte important in cadrul acestui demers este stabilirea prioritatilor care pot, la randul lor, rezolva o serie de probleme si sa eludeze anumite aspecte. Incalzirea globala se poate opri tot asa cum a si pornit sau, mai bine zis, cum a fost constatata. La nivelul Romaniei, este suficient sa apara una, doua precipitatii sub forma de zapada mai abundente si automat media temperaturii din anul respectiv va scadea semnificativ, stiut fiind faptul ca un strat de zapada prezent duce la aparitia radiatiei nocturne negative (fenomen calculat cu precizie de zecimala in cadrul analizelor termoenergetice). Aceasta insa nu va face decat sa scada temperatura, nu si sa reduca poluarea – emisiile care ne afecteaza sanatatea, deci, chiar si intr-un asemenea caz ideal, problemele ce-i preocupa actualmente pe specialistii din domeniul constructiilor vor ramane, in principiu, aceleasi”, atrage atentia ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Solutiile de avangarda actuale sunt multiple
Tot pe marginea acestei idei, specialistul mai arata ca „solutiile de avangarda actuale sunt multiple si o prima clasificare ar putea fi facuta dupa destinatia cladirii pentru care acestea se potrivesc cel mai bine. Este astfel evident ca, in lipsa unui personal specializat si a unui grad de ocupare aleatoriu, pentru domeniul rezidential sunt preferate solutiile simplificate, care nu necesita implicarea permanenta de lucratori calificati. Finalmente, nimeni nu este interesat ca, pentru cativa zeci de lei castig lunar, sa se vada nevoit a avea prin ograda proprie cate un electrician ori instalator capabil sa intervina de cate ori este nevoie... Plecand doar de la valorile rezistentei termice ale peretilor, comparativ cu cele ale ferestrelor, de departe, problema cea mai spinoasa este actualmente cea a vitrajelor. In timp ce acum discutam despre numarul de camere si de foi de geam din care sunt confectionate ferestrele, eventual despre gazul inserat in cavitatea pachetului vitrat, sunt deja cativa ani de cand au aparut ferestrele inteligente. Tinand cont de faptul ca o cladire este de regula facuta pentru o durata de viata ce o poate depasi pe cea a locatarului si cu principala dorinta a acestuia de a nu mai interveni la ea odata ce a finalizat-o, este de dorit ca proiectantul sa propuna solutii dintre cele mai moderne. Chiar daca la prima vedere costurile par exagerate, la un calcul peste ani, de multe ori, solutiile ce cuprind materiale moderne sunt mai fezabile, deci mai de dorit, cu atat mai mult cu cat ofera si un confort superior. Cel putin pentru cladirile comerciale, daca exista investitori neinteresati inca, trebuie spus ca actualmente noutatile nu le mai reprezinta vitrajele ce au culoare si opacitate dinamica, variabila, ci acelea care includ panouri fotovoltaice. Bineinteles ca pentru astfel de constructii este necesara o atentie deosebita, incepand cu faza de alegere a materialelor si pana la cea de receptie a lucrarilor (nimeni nu doreste sa monteze undeva, la o suta de metri inaltime, un panou fotovoltaic care sa se defecteze a doua zi). Nu doar vitrajele pot imbunatati substantial performantele cladirilor, metodele si materialele acoperind practic toate elementele constitutive, la care se adauga automatizari de la cele mai simple (senzori de prezenta pentru actionarea iluminatului) si pana la cele mai complexe, aferente sistemelor BIM, iar dorinta si inventivitatea furnizorilor surprind continuu”.
SUA, China si calea globalizarii
„In ceea ce priveste globalizarea, m-as referi la o emisiune recent difuzata la BBC Word, avand ca invitati personalitati influente din economia si politica actuala si realizata cu o imagine de fundal in care mi-au atras atentia lucrarile de construire ale unui nou pod din Hong Kong-ul actual, fiind parca asemenea discutiilor ce le purtam pe aici, dovada ca traim procesul globalizarii mai mult decat il vorbim. Astfel, chestiunea se pune nu daca o persoana este pentru ori impotriva, ci cum se va finaliza procesul globalizarii si daca, odata cu aceasta, vor exista pierderi irecuperabile. Pentru cei prezenti in studioul BBC – printre altii, Victor Zhikai Gao, vicepresedinte al Centrului pentru China si Globalizare din Beijing (cunoscut mai ales ca translator din anturajul fostului lider chinez Deng Xiaoping), reprezentanti ai SUA, alti activisti din Hong-Kong, respectiv Parag Khana, analist global pentru Asia – discutia, altfel total deschisa, asa cum doar la BBC poate exista, isi avea firescul ei. In principal, era de o parte o China realmente «obraznica», extrem de dornica sa-si puna la dispozitie know-how-ul intregii planete si, odata cu acesta, chiar si sumele uriase necesare pentru a-i ajuta pe cei dornici de investitii, iar de cealalta parte, o America reticenta, date fiind propriile interese, care intotdeauna sunt si globale. Pentru cineva din rasaritul Europei, reliefarea unei astfel de situatii nu putea sa nu-l conduca la o imagine rasturnata a discutiilor (pe atunci, mai mult indirecte), purtate cu trei decenii in urma de reprezentantii acelorasi tari. Detinand un urias potential financiar, gratie mutarii a cam tot ce inseamna industrie nu doar occidentala, ci planetara, si odata cu aceasta, accesand tehnologiile aferente, China incearca sa-si forteze norocul si sa preia, cel putin aparent si pentru scurt timp, suprematia in tehnologie. Intrucat bursele si marile afaceri functioneaza mai emotional decat cred unii, de pilda, despre politica, implicatiile deja sunt imprevizibile. Bineinteles ca, macar pana la acest moment, oferta de a intra pe diverse piete cu platforma G5 promovata de catre Huawei este o oportunitate de afaceri de nerefuzat pentru China, iar cresterea economica preconizata a fi adusa odata cu implementarea platformei este spectaculoasa, de la medicina si pana in constructii, dupa cum spun economistii. Intre timp, secretarul de stat american, Mike Pompeo, aflat recent intr-o vizita in Ungaria, a avertizat tarile europene ca „folosind tehnologia de la Huawei, si-ar putea periclita relatiile politico-diplomatice cu SUA”. Revenind insa la dezbaterile emisiunii, pe langa reprosurile privind lacunele democratice, reiesea insa faptul ca America nu s-ar opune neaparat «progresului tehnologic» oferit de China, ci doar ca isi doreste o planificare a introducerii tehnologiei conform cu propriile interese. Intrucat si in cadrul discutiei se facea referire la disponibilitatea intregii lumi (din care ar face parte si Europa, insa la un nivel evident minor) fata de noua platforma G5 si cum nu se poate face abstractie de modelul socio-economic care a facut posibil realizarea sa, privind intr-o cheie absurda, s-ar putea spune ca omenirea isi doreste mai mult ca oricand o lume ceva mai controlata si mai disciplinata, dupa modelul chinezesc. Premisa este evident falsa, cel putin la nivelul Occidentului, din care acum si Romania face parte, daca luam in considerare modul de viata cu care suntem obisnuiti si valorile pe care le pretuim neconditionat. Aceasta chiar daca, din prea multa plictiseala si din dorinta de libertate exista tot mai multi care gasesc mai de bon-ton sa se dea «budisti», yoghini etc., in timp ce crestinismul pare ceva daca nu retrograd, macar desuet – explicatia putand fi gasita in aparenta libertate oferita individului – paradoxal in contradictie cu finalitatea… chineza. Aici, mai mult decat oriunde, avem lacune evidente de educatie – nu insa din aceea care ne invata tabla inmultirii, turnarea betonului ori viata lui Stefan cel Mare, ci ceea ce tine de cei sapte ani de acasa, care... s-au cam redus la cel mult cinci”, dupa cum observa ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Expertul subliniaza insa ca nu despre religie si-a propus sa discute cu acest prilej, ci despre o alta constatare facuta de unul dintre participantii la dezbaterea BBC. „Astfel, Parag Khana, analist in economie globala, conform prezentarii BBC, evoca felul in care China reuseste sa intre pe diferite piete, prezenta Chinei in Africa fiind deja solida, in ciuda coruptiei reclamate permanent de partenerii occidentali si chiar a rezistentei acestora (pe principiul «nu faceti afaceri cu ei, fiindca sunt corupti»). Mai mult, Victor Gao a gasit potrivit sa intareasca aceasta constatare, finalmente coruptia, acolo unde se manifesta, fiind doar un alt mod de a face afaceri, ceea ce in niciun caz nu va impiedica progresul, potrivit acestuia. Evident ca, referitor la Romania, este de-a dreptul jenanta simpla discutie despre coruptie (iar ca specialist cu experienta de cativa ani prin Africa-Asia pot afirma ca situatia din tara noastra nu a avut niciodata cea mai mica legatura cu coruptia africana), insa este jenanta si cantonarea intregii politici externe a Romaniei, cel putin in relatia cu partenerii UE-SUA, doar pe acest subiect. Subiect din care poate avea de castigat oricine, dar sigur nu Romania ori cetatenii sai. Este de la sine inteles ca in Romania nu ar fi nici acceptabil si nici posibil un model «african» in care intreprinzatorii (straini) se descurca spectaculos de bine chiar si in conditiile date, pentru simplul fapt ca suntem parte din UE si, odata cu aceasta, avem drepturi si angajamente bine definite. Vorbind totusi la modul cat se poate de serios despre coruptie ca despre o chestiune nociva si incercand sa gasim o solutie realmente functionala, plecand schematic de la logica faptelor, asa cum doar inginerii sunt capabili (desi logica isi are originile undeva in preocuparile filosofilor, pentru prima data fiind mentionata de un anume Zenon din Eleea prin secolul al V-lea i.Hr.), responsabilii Uniunii, cei pe care tocmai i-am retrimis, innoit, prin alegerile europarlamentare, ar trebui sa gaseasca solutii potrivite si mai ales functionale. Una dintre ele ar fi ca actele de coruptie sa fie tratate in mod egal atat in ceea ce priveste «coruptii», cat si «corupatorii», indiferent de tara de origine. Desi poate parea ciudat pentru multi, nu intamplator diferiti magistrati romani au primit diferite distinctii europene, iar in alta ordine de idei, daca in Romania pare inadmisibil ca, de pilda, cheltuielile conexe coruptiei sa fie deduse fiscal, exista totusi tari europene dintre cele mai avansate care permit acest lucru. Desi multi pot fi tentati sa vada aici un dublu standard, este de fapt vorba de istoricul fiecarui stat in parte. Bineinteles, aceasta nu inseamna automat ca acolo coruptia este mai prezenta decat aici, fiind vorba de o modalitate de sustinere a firmelor din tarile respective in activitatea lor de comert exterior, respectiv in derularea unor contracte prin tari de pe alte continente, precum Africa, invocata mai devreme. Cu aceasta ajungem din nou, fara sa ne propunem, la o concluzie neconvenabila, anume ca tratamentul intre diferitele tari europene este totusi departe de a fi perfect, iar diversele initiative (cum ar fi crearea institutiei procurorului european si altele asemanatoare) in mod sigur nu vor duce la rezultatele propuse (ceva similar federalilor americani). In cel mai bun caz, va fi o noua etapa care, odata pusa in functiune, va aduce dupa sine alte cerinte, proceduri, organisme (precum institutia la care tocmai m-am referit) ori va ramane doar ca simplu instrument de intruziune in afacerile juridice locale si cu consecinte neconvenabile”, a mai explicat ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Investitiile in autostrazi, intre utopie si realitate
Incheind aceasta paranteza, expertul revine la ceea ce-si doreste mai mult intreaga Romanie si, mai ales, la cerintele formulate cei din domeniul constructiilor: crestere economica si investitii in infrastructura cu mult-visatele investitii in autostrazi. „Desigur, fiecare dintre noi isi doreste deplasarea pe o autostrada, cu atat mai mult daca a petrecut, ca mine, cativa ani printr-o strainatate unde autostrazile de 3-5 benzi si intersectiile supraetajate, fara oprirea circulatiei, sunt la tot pasul. Toata lumea stie - sau cel putin crede - ca o infrastructura bine pusa la punct creeaza premisele unei dezvoltari din toate punctele de vedere. Ca inginer, am vazut tari in care retele intregi, realizate candva din fonduri cadou, daca nu gresesc, de la Banca Mondiala, stateau in paragina si degradare ireversibila, practic la fel de nefunctionale ca alte utilitati prezente, de asemenea, si datand de pe vremea lui… Solomon (vorbesc aici despre unele retele de alimentare cu apa din Yemen). Doar uitandu-te la Discovery, cu siguranta nu ai sanse sa intelegi mai nimic din motivele neutilizarii acestor elemente de infrastructura, de unde rezulta si lipsa oricaror rezolvari. Initial, orice investitie cu fonduri europene, fiindca altfel nu prea se mai poate (teoretic, ar mai putea fi proiectele PPP si fondurile suverane), inseamna automat contracte frumoase, firme prospere si, implicit, angajati fericiti. Ulterior, din motive pe care nu le detaliez aici si ale caror substraturi oricum scapa publicului larg, nu prin vreun caracter ocult, ci datorita detaliilor tehnice (lipsa de capital pentru garantii, alte evenimente de natura juridica etc.), numarul firmelor beneficiare de contracte finantate din fonduri europene s-a tot ingustat, ca si originea acestora, ramanand totusi multimea de specialisti constructori angajati la toate nivelurile in contractele respective. Odata ce lipsa personalului a devenit critica, o foarte mare parte a celor implicati fiind inlocuita cu personal adus de prin Asia, deja apare intrebarea despre adevaratul folos al respectivelor investitii, fie ele si autostrazile mult-dorite. Ne dorim autostrazi pentru a avea pe ce ne deplasa in drum catre si dinspre Italia in perioada sarbatorilor, de doua ori pe an? Cu actuala politica, in care autoritatile romane (oricare ar fi ele) par sa aiba spatii de manevra tot mai mici, iar majoritatea populatiei este impartita intre dorinta confortului de peste zi, pentru care este dispusa sa iasa in strada si seara, pe de o parte si angoasa unei aparente dezintegrari a oricaror relatii traditionale si a propriilor semeni (rude, prieteni etc.), devine tot mai greu de gasit o solutie de consens. Este de asteptat ca o infrastructura mai buna sa atraga investitii si, odata cu acestea, sa creasca nivelul de trai, adica sa aiba cine merge pe respectivele autostrazi. Din eforturile indecise ori contradictorii guvernamentale, de data recenta, se intelege ca nu orice investitie, chiar si de mari dimensiuni, inseamna neaparat si un buget superior, cele mai multe avand abilitatea de a lasa cat mai putin din ceea ce produc, lucru de altfel firesc pentru orice afacere. Nici salarii corespunzatoare nu inseamna: daca in urma cu doua decenii o cursa aeriana cu KLM era considerata de joasa calitate, comparabila cu TAROM, actualmente circulatia pe curse low-cost a devenit banala, existand o generatie intreaga de manageri care nici nu cunosc altceva. Daca ne reamintim de modelul chinez, in care construirea unei rachete spatiale costa efectiv mai putin decat bugetul... unui film hollywoodian despre construirea rachetei, care trebuie sa recunoastem fascineaza lumea occidentala, poate ajungem si la adevaratele cauze si solutii ale problemelor care ne preocupa. Si asta pentru ca avem sub observatie intregul Occident, la care problema demografica este de departe mai spinoasa decat oricare alta! Nu fiindca fondurile de pensii nu vor mai putea fi alimentate – vad aici o falsa problema sau eventual o problema de business intern al firmelor de specialitate (asigurari, pensii etc.) – actualmente un singur utilaj agricol producand mai mult decat cateva zeci de mii de tarani, ci fiindca este posibil ca generatiile imediat urmatoare sa asiste la disparitia intregului ansamblu cultural (obiceiuri, indeletniciri etc.), care a adus omenirea pana aici. Desi se incearca trimiterea la cotituri istorice similare, nimic nu a fost asemanator, niciodata oamenii nu au avut mai putina nevoie de mediu decat acum – de pilda, de agricultura traditionala, totul reproducandu-se in stil industrial si de laborator. Asa cum este mai usor si convenabil sa construiesti o noua cladire decat s-o refaci pe cea veche, tot asa exista ideea ca, pentru a realiza ceva corect si bun, ar cam trebui distrus ceea ce exista. Intrebarea este daca ceea ce exista a fost chiar atat de rau, atata timp cat dupa distrugere nici nu se stie exact ce va fi pus in loc...”, mai atrage atentia ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Dupa cum concluzioneaza specialistul, „avem o lipsa evidenta de personal in constructii, ca in mai toate domeniile, insa toata lumea se refera vehement strict la aceste aspecte economice, ca si cum femeile ar fi doar niste dispozitive de fabricat forta de munca si contributori la fondurile de pensii. Prezenta femeilor in toate domeniile, de la politica si pana in santiere, este deja banala, insa de cele mai multe ori o tratam ca pe o solutie convenabila si nu ca pe una fireasca, merituoasa. Romania are aici particularitatile ei, date de traumele comuniste, peste care orice alt abuz si idee buna sau eronata pare binevenita si preluata ca atare. In plus, la nivelul intregii societati, fara a ma referi doar la Romania, asistam la o degradare fara precedent a ceea ce inseamna atat respectul fata de femeie, cat si respectul de sine al fiecaruia, de vreme ce a devenit obisnuit sa receptam prin intermediul publicitatii expuneri despre felurite excretii, prurituri si alte scurgeri, la orice ora si pe orice canal media, nu doar specializate, dedicate unor oameni suferinzi si cu potentiale nevoi. Cineva venit de pe alta planeta sau mai bine zis din alta tara ar putea usor fi indus in eroare si sa creada ca a nimerit din greseala intr-un sanatoriu medical! In mod ciudat, singurul politician care inca din 2003, in premiera pentru Europa de Est, a luat masuri concrete si promitatoare pentru stimularea natalitatii in tara noastra este considerat iliberal, nefrecventabil, in vreme ce prin reclame profesioniste ni se indica «Baga in viteza a treia! Nu te casatori pana la treizeci de ani!»... Un raspuns pripit ar fi ca «dreptul senioral» a fost acum inlocuit cu dreptul la egalitate in sanse (fireste, nu pun in discutie nevoia de egalitate), prin care unele tinere sunt stimulate catre o libertate si bucurie a vietii fara corespondent in trecut. Un raspuns mai laborios, insa, poate sa ne trimita si catre o bucurie fara viitor, aceasta tinand cont de problemele sociale actuale, dar si de perspectivele tehnice care se intrevad in viitor, in care ingineria genetica si robotica (unde deopotriva Germania, SUA, China si Rusia se intrec) este posibil sa reuseasca inlocuirea completa a femeii. Odata cu trecerea oricarei activitati umane prin filtrul cerintelor economice, la care se adauga coborarea progresiva a varstei de scolarizare obligatorii, totul este posibil, singura intrebare fiind daca mai suntem capabili sa alegem solutia potrivita (nu tehnic, ci datorita discernamantului), iar aici nu ma refer doar la romani. Este poate si cauza pentru care se incearca felurite experiente mistice orientale, tot asa cum unii sunt inclinati sa treaca la islam, poate tocmai din dorinta de mai multa liniste si disciplina interioara si exterioara. Lucru cumva dovedit, desi de cele mai multe ori solutiile sunt mult mai aproape decat credem. In plus, trebuie vazute adevaratele cauze, fara a se uita ca, pusi in aceleasi conditii de exces material si neglijand principiile, se ajunge cam la aceleasi rezultate, dovada fiind excesele notorii facute de unii arabi musulmani. Un prim pas catre o solutie ar trebui sa fie dat de rezultatul recentelor alegeri europarlamentare, pentru care insa, din pacate, dezbaterile locale s-au redus doar la mediatizarea aspectelor penale ale unor politicieni, respectiv rolului de cruciati ai Justitiei, preluat de alti politicieni. Desi avem tentatia de a deveni patimasi pe plan local, iar cele mai recente evenimente nu au detensionat situatia, in toate celelalte parti ale Europei discutia dominanta, mai ales post-electorala, priveste viitorul Uniunii! Au fost facute erori, insa cele mai nocive nu sunt cele generate de nestiinta, din greseala, ci nocivitatea este data doar de cele comise metodic si programatic. Modul in care este primita si privita cedarea suveranitatii de catre tarile membre este un aspect distinct, dovada ca, dincolo de acuzatii reciproce si alte discutii, exista probleme stringente si nerezolvate in functionarea Uniunii, dar care sunt fie ocolite de politicieni, fie abordate gresit. Modalitate evident neserioasa si in dispretul realitatilor cu care se confrunta votantul, speranta fiind ca totusi aceasta reprezinta doar o uvertura gresita; odata ajunsi acolo, la Bruxelles, fiecare ales urmeaza a se integra in rigorile tehnocratice impuse de Uniune, in diverse grupuri parlamentare pan-europene, poate cu un nou suflu, spre binele cetatenilor si nu doar cu scopul prezervarii unor avantaje personale ori locale. Suflu de care are nevoie si domeniul constructiilor unde, tinand cont de varsta fondului de cladiri care depaseste 40 de ani si de dinamica demografica negativa, trebuie identificate noi solutii care sa mentina dezvoltarea domeniului, insa tinand cont de nevoile reale si avantajele beneficiarilor finali, ale locatarilor, care sunt finalmente cetatenii UE”.
 
SISECAMALLBIMRAWLPLUGABONARE REVISTE
ROCKWOOL 196
Editia
MARTIE/APRILIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 181 (Martie-Aprilie 2024)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
Acvatot 2019
concelex
Ubitech
ERBASU CONSTRUCT
noark
EDIT-Structural
leviatan
viarom
strabag nivel 1
MAKITA
ness project
quadratum
theda mar
siniat
CDS
rigips
CONCEPT STRUCTURE

Parteneri

AHK 2022
top 500
HABITAT
FPSC_2019
AICPS_30
top 500
econet
top 500
ef-de-n
ROGBC 2016

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigeretamplarie aluminiu Termopan Salamander