2020-2021 reprezinta maximul suferintei pentru padurile europene, pagubele inregistrate din uscarea padurilor atingand dimensiuni alarmante. De cel putin cinci ani, administrarea padurilor si industria lemnului din Europa Centrala se lupta cu acumularea de lemn deteriorat, provenit din fenomene de uscare a padurilor. Seceta din timpul verii si infestarea cu gandaci de scoarta sunt cauzele principale ale acestui fenomen, care a afectat deja aproximativ 250 de milioane de metri cubi numai in Cehia, Austria si Germania, arata reprezentantii Prolemn - Asociatia Industriei Lemnului din Romania. Conform cifrelor oficiale, Germania a inregistrat 135 de milioane mc de lemn deteriorat. In Republica Ceha s-au acumulat 75 de milioane mc intre 2015 si 2019, iar in Austria s-au inregistrat 41 de milioane mc.  Suprafetele de paduri afectate sunt de ordinul sutelor de mii de hectare, atat in Cehia, cat si in Germania.

Pe baza evolutiei calamitatilor anterioare, a prognozelor publicate si a numeroaselor discutii cu experti din domeniu, echipa editoriala a publicatiei Holzkurier presupune ca apogeul fenomenului de uscare a padurilor este atins in perioada 2019-2021. Chiar daca se presupune o scadere lenta a  calamitatii, estimarile arata ca inca 500 de milioane mc de lemn deteriorat s-ar acumula in urmatorii cinci ani in padurile europene si un volum total de circa 750 de milioane de metri cubi pe o perioada de zece ani.

 

Republica Ceha a cunoscut cea mai timpurie si cea mai mare schimbare a climei. Vara record a anului 2018 a creat conditiile perfecte pentru patru generatii de gandaci de scoarta care au determinat uscarea padurilor. In 2019, s-au observat doua generatii si se presupune ca vor fi tot doua generatii si in 2020. Estimarile arata ca circa 31 milioane mc de lemn deteriorat au fost recoltati in Republica Ceha,  peste  recolta obisnuita (30 milioane mc) si se asteapta in acest an o crestere suplimentara a lemnului deteriorat. 

Conform grupului de expertiza Czech Forest, prognoza ar fi chiar un volum de 50 de milioane mc in 2020, iar varful ar putea fi atins in 2021, cu un volum de 80 pana la 120 de milioane mc afectati. Capacitatile de recoltare nu tin pasul cu aceste volume. Cea mai mare parte a lemnului deteriorat va ramane in paduri in anii urmatori, nerecoltata, cu exceptia cazului in care guvernul ceh implementeaza cu adevarat masurile drastice pe care le-a anuntat deja anul trecut, de exemplu, desfasurarea armatei pentru recoltarea lemnului deteriorat. Holzkurier nu se asteapta la o crestere substantiala a capacitatilor de recoltare si  prelucrare in urmatorii ani (in prezent in jur de 30 de milioane mc/ an). 

Echipa editoriala Holzkurier se asteapta ca maximul calamitatii de gandaci de scoarta sa fie atins in 2019/2020 si in  Germania. Daca nu exista o alta „vara a secolului” precum cea din 2018, volumele de lemn deteriorat ar trebui sa scada incepand cu acest an. Volumele de recoltare ar putea scadea de la 70 milioane mc pe an la un nivel normal, care este mult sub aceasta cifra. 

O "supapa de reducere a presiunii", de valorificare a surplusului de resursa, a fost gasita in expedierea lemnului brut catre China, in containere. In Germania, exporturile au explodat de la 200.000 mc in 2018 la 3,8 milioane mc in 2019. In termeni relativi, Republica Ceha a avut si mai mult succes cu 2,3 milioane mc (+ 1.255%) exportati in 2019. Impreuna, aceste doua tari au furnizat 14% din cererea de lemn de busteni din China. 

O alta supapa: redirectionarea resursei catre tarile cu industrii bazate pe lemn dezvoltate: exporturile din Cehia catre Austria au atins 6 milioane mc, cele catre Germania 3,6 milioane mc, catre Polonia doua milioane mc.

In acest top al importatorilor apare si Romania, cu importuri de bustean de aproape un milion mc in 2019 din Cehia, cu maxime de peste 100.000 mc/luna in primele luni din 2020. Dar catre Romania au venit si importuri de bustean din Austria, cu maxime de 20.000 mc luna si de cherestea de rasinoase din Germania -  cu cantitati care au atins 6.000 mc/luna.

De mentionat si nivelul pachetelor de sprijin alocate de cele doua guverne - german si ceh - pentru refacerea padurilor afectate de uscare: 700 milioane de euro in Germania, catre 900 milioane de euro in Cehia, impreuna cu simplificarea reglementarilor pentru recoltarea masei lemnoase, pentru a facilita recoltarea cat mai rapida, inainte de degradarea lemnului, urgenta data si de extinderea infestarii catre padurile sanatoase in lipsa acestei recoltari. Prin nevalorificarea masei lemnoase, pachetele de sprijin necesare refacerii padurilor ar creste exponential!

Pentru a intelege dimensiunea dezastrului:  Cehia  va  pierde in total pana la 70% din padurile de rasinoase,  "rezervorul de carbon" care este stocul de masa lemnoasa pe picior va fi pierdut intr-o proportie asemanatoare, cu impact negativ inclusiv asupra bilantului carbonului si a schimbarilor climatice.

 

In Romania, dimensiunea dezastrului din administrarea padurilor in Europa Centrala, nu este perceputa corect, dupa  cum nu este apreciata nici realizarea scolii si practicii silvice care a facut ca in Romania sa nu avem acest dezastru: o silvicultura bazata pe specii locale, pe regenerare naturala cu perioade lungi de regenerare care creeaza structuri ale padurii diversificate ca specii.

Remarcabila este si performanta si competitivitatea industriei lemnului din Romania: desi porneste cu un handicap al  unor costuri de transport de 20-25 euro/mc fata de competitorii din tarile de origine, aceasta industrie foloseste anual pana la 3 milioane mc bustean si 300.000 mc cherestea din import, crescand valoarea resursei de 3-10 ori prin prelucrare, creand locuri de munca, contributii la PIB in Romania si mai ales creand o balanta comeciala puternic pozitiva: industria lemnului aduce un aport valutar net de peste 3,5 miliarde euro, din care doua miliarde este adus de industria mobilei, 400 de milioane de euro de industria placilor, 400 milioane de euro de binale, 500 milioane de euro de industria cherestelei, iar diferenta este adusa de alte propuse din lemn. Practic, intre 50% si 80% din productia industriilor bazate pe lemn merge la export, cu ponderi variabile pentru fiecare produs.

Industria lemnului din Romania resimte o puternica presiune a importurilor de produse finite si semifinite, venita din tarile unde resursa de lemn este mult mai ieftina decat in Romania: importurile de mobila au crescut constant apropiindu-se de 700 milioane de euro in 2019, presiunea venind in special din Polonia, dar si importuri de PAL, MDF sau cherestea atat din tari din Vest, dar si din Est.

Amploarea fake-news-urilor legate de domeniul padurilor - prelucrarea lemnului a fost denuntata si de oficiali la varf  ai  statului roman, prin vocea domnului prim ministru Ludovic Orban si cea a domnului ministru Costel Alexe, care au confirmat o realitate foarte simplu de verificat: trenurile de busteni intra in Romania, nu pleaca din Romania.

Este de remarcat si faptul ca avem si in Romania provocari majore in admnistrarea padurilor, date de amploarea doboraturilor de vant. Romania inregistreaza stocuri neexploatate din doboraturile de vant, in Arad si Bihor, inca din anul 2017, ceea ce denota suprareglementarea si o anumita neadecvare a politicilor publice din Romania, care a dus  la blocaje majore pe piata interna a lemnului, cu provocarea unor crize artificiale de resursa - a  se vedea criza lemnului de foc din toamna anilor 2016 si 2017 in special.

Cea mai mare parte din volumul de aproximativ doua milioane mc doboraturi de vant, inregistrat in iarna 2019 - 2020 este inca necontractat, mai ales in padurile administrate de Romsilva, din cauza metodelor neadaptate realitatii, de evaluare a masei lemnoase - fir cu fir, a procedurilor greoaie si birocratice de aprobare a derogarilor de la prevederile amenajamentelor silvice si a decapitalizarii sectorului de exploatare ca urmare a crizelor artificiale induse de modificarea legislatiei pe linie de valorificare a masei lemnoase.

Prolemn considera ca sistemul politico - administrativ din Romania trebuie sa constientizeze provocarile reale pentru administrarea padurilor - valorificarea masei lemnoase in contextul acestor evolutii din Europa Centrala, in tari aproape vecine Romaniei si sa adopte masuri adecvate acestor provocari pornind de la fundamente ale politicilor europene pentru economia bazata pe lemn. In viziunea europeana, padurile si economia bazata pe lemn reprezinta un sector strategic pentru neutralitatea carbonului pana in 2050 prin:

In  viziunea  Asociatiei, industri  lemnului din Romania are nevoie de:

o economie deschisa fluxurilor de import export, industria lemnului din Romania fiind puternic integrata acestor circuite valorice si specializari ale industriei lemnului la nivel european si chiar global;

o clarificare interna a sistemelor de trasabilitate si certificare a provenientei legale a masei lemnoase, care sa elimine  discutiile privind riscul ridicat de provenienta a masei lemnoase din taieri ilegale. Aceste sisteme trebuie sa se bazeze pe principii eficiente in toate statele europene si statuate chiar prin legislatie europeana - Regulamentul European 995/2010-EUTR: controlul provenientei legale a masei lemnoase la prima punere pe piata si orientarea controlului pe zone de risc;

o fundamentare a politicilor publice bazata pe dovezi - studii stiintifice si evaluari de impact, respectarea principiilor de transparenta decizionala in elaborarea acestor politici si dezbateri reale, pornind de la provocarile majore pentru  domeniul padurilor - economiei bazate pe lemn, in contextul schimbarilor climatice si al obiectivelor de  neutralitate climatica pana in 2050, obiective care nu vor putea fi atinse fara o strategie  padure - lemn, pragmatica si eficienta.

"Eu as sublinia faptul ca, asa cum evaziunea fiscala insoteste economia ca un fenomen marginal si care trebuie combatut, asa si taierile ilegale trebuie combatute de institutiile de control si trebuie eliminate. Dar as propune sa nu mai vorbim doar de taieri ilegale. Sa vorbim de paduri si economia bazata pe resursa de lemn, de industria lemnului! Este o industrie buna, o industrie care se bazeaza pe o resursa regenerabila. Putem sa avem in acelasi timp si conservarea biodiversitatii, putem sa ne bucuram si de serviciile ecosistemice ale padurii, dar in acelasi timp sa beneficiem si de lemn, de produse din lemn si energie din lemn, o energie regenerabila. Lemnul provenit din paduri gestionate durabil inseamna o economie si o industrie pozitiva, o industrie care creeaza valoare si bunastare. Lemnul  este bun!", a declarat Catalin Tobescu, presedinte Asociatia Industriei Lemnului din Romania -  Prolemn.