Odata cu infiintarea Companiei Nationale de Investitii Rutiere (CNIR), care urmeaza sa preia, treptat, toate proiectele de investitii in infrastructura de transport rutier de la Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, finantarea marilor proiecte prin PPP a inceput sa fie tot mai invocata in spatiul public. "Valoarea totala estimata a investitiilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere este mai mare decat disponibilitatea resurselor financiare. In acest sens, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) va trebui sa identifice si alte solutii de finantare, una dintre acestea putand fi varianta PPP. Mai mult, in actualul exercitiu financiar al Comisiei Europene, prin Programul Transport (PT) 2021-2027, finantarea nerambursabila este de 40% din valoarea proiectului, iar restul va trebui asigurat de la bugetul de stat. Pentru a veni in intampinarea acestor nevoi financiare, in cadrul Studiului de fezabilitate pentru proiectul drumului de mare viteza Bucuresti - Giurgiu vom solicita elaborarea unui studiu de caz privind o potentiala finantare a obiectivului prin PPP, pentru a prezenta factorului decizional, MTI, toate variantele de finantare posibile", a declarat Gabriel Budescu, directorul general al CNIR SA.

 

 

Riscul deficitului de finantare se afla si in atentia proiectantilor si constructorilor direct implicati in derularea proiectelor. "Referitor la finantarile europene, acestea sunt esentiale, dar nu sunt suficiente pentru acoperirea integrala a nevoilor de infrastructura ale Romaniei. Exista mai multe provocari care pot afecta absorbtia fondurilor, precum capacitatea administrativa si birocratica, care pot intarzia implementarea proiectelor si accesul la fonduri. Este necesara o imbunatatire a capacitatii institutiilor de a gestiona proiectele si de a indeplini cerintele de raportare si audit. De asemenea, proiectele trebuie planificate si ordonate in functie de necesitatile reale si impactul economic. Uneori, fondurile sunt directionate catre proiecte care nu aduc beneficii maxime, ceea ce poate duce la utilizarea ineficienta a resurselor. Pentru a accesa fonduri europene, este necesara co-finantarea din partea bugetului national sau a altor surse. Dificultatile bugetare pot limita disponibilitatea acestor co-finantari. Este esentiala o buna coordonare intre diferite niveluri ale guvernului si intre sectorul public si privat pentru a asigura implementarea eficienta a proiectelor. In concluzie, in timp ce fondurile europene sunt critice pentru dezvoltarea infrastructurii din Romania, o serie de provocari administrative, economice si politice pot impiedica absorbtia eficienta a acestor resurse si realizarea obiectivelor de infrastructura. Abordarea acestor provocari este esentiala pentru a maximiza beneficiile finantarilor si pentru a asigura o dezvoltare durabila", a declarat Andrei Tudor, directorul general al Eco Geodrum, companie de proiectare si inginerie in constructii.

 

Foto: Skela 

Potrivit datelor CNAIR SA, in Romania se circula, in prezent, pe mai mult de 1.100 km de autostrada si de drum expres, in timp ce aproape 800 km de drumuri de mare viteza sunt in proiectare si in executie, iar pentru constructia altor 200 km sunt lansate licitatii. Tot anul acesta vor fi dati in trafic si primii kilometri din A7 (Autostrada Moldovei) si a inceput proiectarea primelor loturi din A8 (Autostrada Unirii). In acest moment, sunt in diverse stadii de realizare toate cele 18 proiecte finantate prin PNRR (412,46 km), cu o valoare insumata de 27,7 miliarde lei (fara TVA). In plus, pana in anul 2030 vor fi lansate licitatii pentru etapele de proiectare si executie a inca aproximativ 2.100 km de drum de mare viteza.

Exista foarte multe contracte in desfasurare, santiere deschise si licitatii in diverse etape de pregatire si derulare, care asigura un front de lucru intensiv in acest domeniu pe termen scurt si mediu. Potrivit unei analize realizate cu ajutorul Victa.ro, aplicatie de asistenta virtuala de ofertare la santiere, de la inceputul anului 2024 sunt in derulare 1.906 proiecte de infrastructura rutiera in diverse stadii de evolutie. Statul roman a alocat un buget de 137 miliarde lei pentru 1.891 dintre aceste proiecte, in timp ce 13 reprezinta investitii private, distribuite in mai multe judete precum Satu Mare, Salaj, Suceava, Bistrita-Nasaud, Bacau, Arad, Hunedoara, Sibiu, Prahova, Dambovita si Teleorman. De asemenea, se remarca si doua investitii public-private in judetul Brasov.

 

Foto: ING Service 

 

"Ne asteptam ca trendul acesta pozitiv sa se pastreze si in a doua parte a anului. Estimam si o stabilizare a costurilor privind materialele de constructii, o usoara scadere a costurilor cu energia si, de asemenea, o reducere a dobanzilor in a doua parte a anului. Cu toate acestea, pe partea de evolutie pozitiva a lucrarilor de infrastructura exista un risc de blocaj la decontare, de intarziere a lucrarilor din cauza acestui blocaj. Apoi, mediul macroeconomic din ultimii ani a fost destul de instabil, astfel ca este greu de prevazut cum va fi anul 2024 pana la final si de aceea bugetele sunt conservatoare pentru anul curent, deoarece iau in calcul acest factor al instabilitatii. Fiecare perioada vine cu o particularitate, iar in privinta proiectelor de infrastructura evolutia este in etape, in functie de lansare si de modul de finantare: de la bugetul de stat sau din fonduri europene. Este cunoscut faptul ca MTI estimeaza investitii de 15 miliarde lei in 2024 doar in infrastructura rutiera, cu rectificari pozitive pana la sfarsitul acestui an", a precizat Andrei Tudor, directorul general al Eco Geodrum.

In 2024, investitiile in infrastructura in Romania sunt influentate de mai multi factori-cheie. Perioada electorala tinde sa genereze un impuls pentru finalizarea si initierea de proiecte de infrastructura, guvernele fiind motivate sa demonstreze realizari concrete. Cu toate acestea, exista si riscul ca proiectele sa fie ordonate prioritar pe criterii politice, nu economice, ceea ce ar putea afecta eficienta alocarii resurselor.

Totodata, inflatia persistenta si constrangerile bugetare pot limita capacitatea guvernului de a finanta proiecte de infrastructura. Cresterea costurilor materialelor de constructie si a fortei de munca poate duce la depasirea bugetelor planificate si la intarzierea proiectelor.

 

Foto: BCD 

In afara disponibilitatii finantarilor, cealalta mare provocare in implementarea planului de investitii in infrastructura este reprezentata de lipsa personalului activ in sectorul de constructii. "Lipsa de personal calificat sau specializat poate intarzia proiectele si poate afecta calitatea acestora. In plus, fluctuatia personalului duce la pierderi de cunostinte si experienta", spune Andrei Tudor.

Printre provocarile invocate de proiectanti si constructori se mai afla si respectarea normelor de mediu si de siguranta, care devin din ce in ce mai stricte, necesita investitii suplimentare si pot intarzia proiectele. Inflatia si volatilitatea preturilor materiilor prime pot afecta bugetele proiectelor. In fine, contextul economic si politic influenteaza semnificativ mediul de afaceri. Instabilitatea economica sau politica genereaza intarzieri in aprobare si finantare, precum si schimbari neprevazute in prioritatile de infrastructura. Aceste provocari necesita o abordare strategica si adaptabila pentru a putea fi depasite cu succes.

"Gestionarea costurilor in crestere pentru materiale de constructie, echipamente si forta de munca, poate duce la depasirea bugetelor planificate si la dificultati in mentinerea profitabilitatii. De asemenea, necesitatea de a investi continuu in tehnologii noi si de a mentine competitivitatea pe piata presupune investitii semnificative si riscuri tehnologice", a adaugat reprezentantul Eco Geodrum.

 

***

Analiza pietei de constructii si investitii in infrastructura de transport rutier si feroviar pe anul 2024 a fost publicata in editiile Iunie-Iulie (Partea I) si August (Partea a II-a) ale revistei Agenda Constructiilor. Pe langa datele introductive referitoare la programele de investitii publice si la marile proiecte lansate si propuse pentru dezvoltare in anii urmatori, analiza mai include informatii despre pietele de produse si materiale pentru constructii utilizate la infrastructura de transport rutier si feroviar, precum: ciment, agregate, betoane, utilaje terasiere etc.

Datele introductive sunt completate cu opinii ale managerilor unor companii reprezentative pentru industria constructiilor de infrastructuri publice, precum: 

 

Analiza este disponibila GRATUIT pentru abonatii revistelor Agenda Constructiilor & Fereastra. Click aici pentru abonare!