Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) sustine public demersul prim-ministrului Guvernului Romaniei, Marcel Ciolacu, de a relua constructia canalului navigabil Dunare - Bucuresti, proiect cu un impact semnificativ asupra dezvoltarii economiei nationale, prin asigurarea unor fluxuri comerciale importante, precum si prin crearea unui numar important de locuri de munca. Proiectul, intitulat "Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte", ar urma sa fie implementat in judetele Ilfov, Giurgiu si Calarasi.

Compania Nationala Administratia Canalelor Navigabile (CNACN) a anuntat recent ca doreste reluarea lucrarilor la amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru a le face navigabile, fiind estimat ca noua retea europeana de transport naval sa realizeze o capacitate de transport de peste 24 milioane de tone pe an. In prezent, se afla in derulare un contract de servicii pentru reactualizarea studiului de fezabilitate, in vederea finantarii lucrarilor din fonduri europene nerambursabile.

 

 

Documentatia este realizata de compania Aqua Prociv Proiect, valoarea contractului, atribuit la inceputul anului 2023, fiind de 5,7 milioane de lei.

De asemenea, a fost depusa solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru derularea proiectului.

"Decizia prim-ministrului Romaniei, dl Marcel Ciolacu, de a finaliza constructia canalului navigabil Dunare-Bucuresti poate reprezenta unul dintre cele mai importante proiecte pentru Romania, implicatiile fiind majore atat din punct de vedere economic, cat si social. In Europa, avem ca model similar Portul Duisburg din Germania, cel mai mare port interior din lume si cel mai important centru logistic din Europa Centrala. Intins pe o suprafata de 1.550 de hectare si cu o capacitate de 4,3 milioane TEU, prin Portul din Dusiburg trec aproximativ 20.000 de nave anual, care deservesc peste 30 de milioane de clienti pe o raza de 150 km. Portul Duisburg asigura 1.600 de locuri de munca. Aceste precizari sunt necesare atat pentru a avea o imagine aproximativa a ceea ce ar insemna deschiderea canalului Dunare-Bucuresti pentru economia romaneasca, cat si pentru cei care, sunt mai mult ca sigur, vor readuce in discutie istoria acestui proiect nefinalizat.

 

 

Prin acest proiect putem lega Bucurestiul de celelalte capitale si orase importante din Europa, putem avea acces direct la Portul Constanta, iar prin intermediul canalului Rin - Main - Dunare se asigura deschiderea totala la reteaua europeana de cai navigabile. Nu in ultimul rand, trebuie avuta in vedere si compatibilitatea cu Green Deal care, astfel, devine o reala oportunitate pentru dezvoltarea transportului maritim si fluvial din Romania, stiindu-se faptul ca acesta este mult mai putin poluant decat transportul terestru, de exemplu", a declarat presedintele CCIR, Mihai Daraban.

Proiectul este sustinut si de Sebastian Burduja, actualul ministru al Energiei si candidat la functia de primar al Capitalei.

"Canalul Dunare - Bucuresti este un proiect bun, cu utilitate economica certa, si pentru Bucuresti si pentru regiune si apreciez orice pas care se face in directia realizarii acestuia. Beneficii: transport pe apa, turism si agrement, dezvoltarea Capitalei in zona de sud, irigatii si protectie impotriva inundatiilor. Colaborarea intre autoritatile locale, regionale si centrale, alaturi de implicarea expertilor si a societatii, va fi esentiala pana la finalizarea proiectului. Trebuie sa ne concentram pe crearea unei infrastructuri moderne si eficiente, care sa faciliteze transportul si comertul in aceasta regiune, aducand astfel beneficii economice pe termen lung", a transmis Sebastian Burduja.

 

Impactul favorabil al constructiei canalului navigabil Dunare - Bucuresti a fost subliniat si de Iuliu Stocklosa, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB), care a precizat ca infrastructura reprezinta o problema atat pentru antreprenorii autohtoni, cat si pentru cei straini care iau in calcul sa dezvolte proiecte in Romania si in Capitala.

"Ma bucura demersurile recente ale CNACN de reluare a lucrarilor la amenajare a raurilor Arges si Dambovita pentru a le face navigabile. Pe langa impactul de necontestat asupra valorificarii potentialului agricol al regiunii, realizarea Proiectul Canalului Dunare - Bucuresti ar racorda Capitala la Europa prin Coridorul 7 pan-european de transport, care leaga regiunile avansate tehnologic si financiar, din centrul si nordul Europei, de zonele bogate in resurse, din estul Europei si Asia. In plus, datorita acestui proiect, Bucurestiul ar intra in randul obiectivelor turistice pentru europenii indragostiti de navigatie, alaturi de alte 4 capitale - Bratislava, Belgrad, Viena si Budapesta.

 

 

In acest context, subliniez importanta functionarii cat mai eficiente, cu sustinerea, inclusiv financiara, a municipalitatii, a organizatiei de promovare turistica independente Bucharest Tourism Board, ai carei membri fondatori suntem", a precizat presedintele CCIB, cu prilejul participarii sale la cea de-a patra editie a conferintei "Focus Bucuresti - Digitalizare si Dezvoltare urbana", citat de Agerpres.

Potrivit lui Iuliu Stocklosa, cu o rata a somajului de doar 1,1%, Capitala concentreaza 22% din totalul firmelor active din Romania, aproximativ 21% din totalul salariatilor tarii, aproape 30% din suprafata de vanzare si din desfacerile cu amanuntul la nivel national, 21% din valoarea exporturilor romanesti, 32,5% din valoarea importurilor realizate de Romania si circa 60% din activitatea de cercetare- dezvoltare stiintifica a tarii.

Astfel, Regiunea Bucuresti-Ilfov a atras, dupa 1990, investitii straine directe in valoare de 59,1 miliarde euro, adica 63% din cele consemnate la nivelul intregii tari, Bucurestiul fiind urmat la mare distanta de Ilfov, cu 7,5 miliarde euro si Timis, cu 5,2 miliarde euro. De asemenea, cea mai mare parte a investitiilor straine directe in intreprinderi greenfield se inregistreaza tot in Bucuresti.

"Foarte important, in Capitala se realizeaza 24,7% din PIB-ul consemnat la nivel national. In ceea ce priveste PIB/cap de locuitor - acesta este de 2,5 ori mai mare decat media nationala", a mai spus Iuliu Stocklosa.