Compania Nationala de Investitii Rutiere (CNIR) SA a semnat contractul pentru realizarea Studiului de Fezabilitate al Drumului de mare viteza Bucuresti - Giurgiu, prima sosea rapida care se proiecteaza la frontiera Romaniei cu Bulgaria, un obiectiv strategic pentru conectivitatea intre cele doua tari. Contractul, semnat cu asocierea Activ Proiectare Infrastructura (lider) - Emay Uluslararasi Muhendislik ve Musavirlik AS are o valoare de 33 milioane de lei (fara TVA) si o durata totala de 18 luni, din care 16 luni pentru realizarea Studiului, respectiv doua luni pentru asistenta tehnica necesara pregatirii contractului de proiectare si executie. Sursa de finantare este asigurata din fonduri europene nerambursabile si bugetul de stat, prin Programul Transport 2021-2027.

"Studiul de Fezabilitate va stabili variantele de traseu, profilul drumului de mare viteza (autostrada sau drum expres), structura si conexiunile cu alte obiective de investitii, precum viitorul Pod peste Dunare Giurgiu - Ruse. Apreciem interesul deosebit pentru aceasta investitie, iar toate propunerile si solicitarile primite sunt centralizate si vor fi inaintate proiectantului. Este un obiectiv in care am avut in vedere, inca de la inceput, realizarea unor proiecte complementare, precum amenajarea unei piste olimpice de canotaj, cat si posibilitatea implementarii prin parteneriat public-privat, aspecte ce sunt de natura sa creasca competitivitatea proiectului pentru obtinerea finantarilor europene", a declarat Gabriel Budescu, directorul general al CNIR.

 

 

Acest contract include elemente inovatoare, precum utilizarea BIM (Building Information Modeling) si echiparea instalatiilor de foraj pentru studiul geotehnic cu sisteme GPS si camere, care permit urmarirea lucrarilor in timp real.

"Autostrada Bucuresti - Giurgiu reprezinta un proiect important de dezvoltare a infrastructurii rutiere din Romania, desfasurat pe raza judetului Giurgiu, care va avea impact major asupra intregii retele nationale de tranzit marfuri si calatori dinspre si spre Europa de Vest. Referitor la traseu si conexiuni, consider ca este foarte important ca noul drum Bucuresti - Giurgiu sa fie gandit mai departe de Autostrada Bucurestiului (A0), pana la Autostrada Bucuresti - Pitesti (A1), putand, pe viitor, sa faca parte din al doilea inel de autostrada de centura a Capitalei, care se afla la nivel de intentie", a transmis Irinel Ionel Scriosteanu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI).

 

 

Ca solutie constructiva, Irinel Ionel Scriosteanu considera ca o structura de beton, similara celei realizate la drumul de legatura dintre DN5 si Podul Prieteniei (drumul de beton pe dat in trafic in decembrie 2021, denumit si Autostrada Nemteasca) este mult mai adecvata, intrucat:

• are rezistenta la schimbari climatice: drumurile din beton sunt mai putin afectate de temperaturile ridicate, neavand tendinta de a se deforma din cauza sarcinii grele si a valorilor temperaturii, iar pe portiunea aceasta avem un volum mare de masini grele si tiruri care tranziteaza teritoriul Romaniei dinspre si spre Vama Giurgiu; 

• creste si sprijina economia locala si nationala, intrucat nu mai sunt necesare importuri de bitum (in prezent, Romania importa 90% din consumul intern);

• intretinerea drumului este mai putin costisitoare, deoarece betonul necesita interventii mai rare decat asfaltul;

• are o durabilitate crescuta.

Drumul de Mare Viteza Bucuresti-Giurgiu face parte din Coridorul de Transport Pan-European nr. IX.