HOBAS: Extindere a unitatii de productie de tevi din Clinceni |
Instalatii de apa & sisteme HVAC Publicat de Elena Icleanu 13 Mar 2013 13:46 |
Hobas Pipe Systems - producatorul de tevi, fitinguri si rezervoare din poliester armat cu fibra din sticla si insertie de nisip (PAFSIN) utilizate in special pentru retele de canalizare, alimentari cu apa, irigatii si foraje orizontale - a inregistrat in 2012 o cifra de afaceri de 7 milioane de euro. Compania detine o unitate de productie in Clinceni, judetul Ilfov avand o suprafata de peste 3.000 mp si o capacitate medie de productie de 100-120 de km de tevi pe an. Anul trecut, societatea a finalizat o investitie de 400.000 de euro. Instalarea noilor echipamente a sporit capacitatea de productie prin extinderea gamei de diametre pana la dimensiunea de 2.400 de mm.
Interviu cu Dan Ulian-Szekely, directorul de vanzari al Hobas Pipe Systems Romania.
- Cum au evoluat vanzarile companiei in 2012 si ce previzionati pentru anul in curs?
- Pana in 2012, aplicatia principala in care au fost folosite tuburile Hobas a fost cea pentru retelele de canalizare si statiile de epurare si de tratare a apei, din cadrul proiectelor din marile orase cu peste 200.000 de locuitori ale tarii. Vanzarile pe aceasta categorie genereaza aproximativ 80% din cifra de afaceri a companiei. Din punct de vedere geografic, gradul de absorbtie este oarecum acelasi la nivel national, cu o pondere semnificativa la nivelul Capitalei. Sistemele de tuburi, fitinguri si rezervoare produse de Hobas au o calitate superioara mediei existente in domeniu, atuul principal fiind reprezentat de rezistenta mare la abraziune si coroziune, dar si usurinta la instalare si durata de exploatare care poate ajunge, extrapolat, pana la 75 de ani.
- Care sunt principalele tari incluse in planul de export al companiei?
- In ultimii ani, produsele fabricate in Romania au fost livrate in principal in Europa Centrala si de Sud-Est: Albania, Grecia, Cehia, Ungaria etc. Pe fondul stagnarii investitiilor realizate prin Programul Operational Sectorial (POS) - Mediu, ponderea exporturilor in cifra de afaceri a crescut. Pe langa extinderea gamei de diametre, Hobas a continuat procesul investitional prin diversificarea gamei mufelor de imbinare. Avem, astfel, elemente FWC simetrice si asimetrice in gama de diametre de la DN 300 la DN 2400 si clase de presiuni de la PN 1 la PN 32. - Cum estimati evolutia pietei locale de tubulatura PAFSIN in perioada urmatoare?
- Pe termen mediu si lung estimam ca trendul ascendent din ultimii ani se va mentine in special datorita investitiilor in infrastructura, sprijinite de fondurile europene nerambursabile. Cresterea pietei de tuburi PAFSIN a inceput odata cu proiectele de preaderare (ISPA) si se continua prin cele finantate din fondurile de coeziune, in special prin Programul Operational Sectorial (POS) - Mediu. Diferenta este ca proiectele realizate prin ISPA vizau lucrari in orasele mari si medii ale tarii (Bucuresti, Cluj-Napoca, Ramnicu-Valcea, Craiova etc.), in timp ce fondurile de coeziune vor viza si investitii in mediul rural. In ansamblu, valoarea pietei tubulaturii de tip PAFSIN se ridica la circa 15 milioane de euro, estimand o usoara crestere in 2013. - Ce masuri intreprindeti pentru protectia mediului?
- Provocarile cu care se confrunta in prezent companiile de pe intreg globul, nu sunt doar de ordin economic: protectia mediului, reducerea amprentei de carbon si combaterea schimbarilor climatice sunt probleme care contribuie in mod considerabil la viabilitatea unei afaceri. Hobas urmareste permanent sa imbunatateasca performantele de mediu ale companiei implementand de multi ani in cadrul grupului sistemul de management de mediu in conformitate cu cerintele ISO 14001. De la implementarea sistemului, organizatiile Hobas au contribuit activ la includerea protectiei mediului in proiectarea conductelor, in selectia materiilor prime, in transportul si instalarea sistemelor de tubulatura, precum si in viata cotidiana a tuturor angajatilor sai. In acest sens, s-au luat diverse masuri, cum ar fi comprimarea deseurilor pentru a ocupa mai putin loc in containere (reducandu-se, astfel, numarul transporturilor si costurile aferente), sortarea si reciclarea sistematica a deseurilor, reducerea emisiilor de praf, stiren si a zgomotului, imbunatatirea eficientei si a sigurantei muncii etc. |