Aceste finantari ar asigura, insa, mai putin de jumatate din investitiile necesare pentru conformarea cu cerintele directivelor UE privind calitatea apei potabile si epurarea apelor uzate urbane, valoarea necesarului financiar fiind situat in jurul sumei de 22,2 miliarde euro, din care 9 miliarde euro in ceea ce priveste furnizarea apei potabile, respectiv 13,2 miliarde euro pentru colectarea si epurarea apelor uzate urbane. La acestea se mai adauga costuri de aproximativ 2,3 miliarde euro pentru infrastructura construita in ultimii 20 de ani (inlocuiri, reabilitari etc.), de unde rezulta un necesar de investitii totale de 24,5 miliarde euro. Se poate observa, astfel, ca necesarul de investitii depaseste posibilitatile de finantare existente, dezvoltarea de noi programe guvernamentale si gasirea de noi surse de finantare nationale sau europene reprezentand o necesitate de importanta majora, aceasta cu atat mai mult cu cat investitiile in sectorul de apa sunt esentiale pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor si pentru imbunatatirea calitatii vietii.

 

 

Programul Dezvoltare Durabila (PDD) va finanta din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul de Coeziune (FC) patru prioritati de investitii: infrastructura de apa si apa uzata (2,9 miliarde euro), managementul deseurilor (480 de milioane de euro), conservarea biodiversitatii (111,7 milioane de euro), calitatea aerului si decontaminarea siturilor poluate (88,23 milioane de euro), managementul riscurilor (51,88 milioane de euro), dar si adaptarea la schimbarile climatice prin imbunatatirea eficientei energetice, cresterea gradului de utilizare a energiei regenerabile si dezvoltarea sistemelor inteligente de energie (1,12 miliarde euro).

Prin investitiile ce se vor realiza se au in vedere constructia sau modernizarea a 3.768 km conducte de alimentare cu apa, a 3.209 km conducte pentru reteaua publica de colectare a apelor uzate, protejarea a 955 ha impotriva inundatiilor prin infrastructuri verzi construite sau optimizate pentru adaptarea la schimbarile climatice, lucrari noi sau de consolidare pentru protectia impotriva inundatiilor pentru 4,5 km in zona de coasta, 155 km de conducte ale retelei de termoficare si racire centralizata nou construite sau imbunatatite, 1.437 km conducte ale retelei de transport si distributie a gazelor nou construite sau imbunatatite etc.

 

Guvernul Romaniei, in cadrul sedintei din 21 martie 2024, a adoptat Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea OUG nr. 15/2013 privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale si corectiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislatia din domeniul achizitiilor publice pentru Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020. Aceasta permite continuarea unor proiecte de infrastructura in sectorul de apa si apa uzata derulate prin PDD 2021-2027 si care nu au fost finalizate in perioada de eligibilitate aferenta perioadei de programare 2014-2020. Este vorba despre 32 de proiecte finantate prin POIM 2014-2020, in valoare de peste 6,7 miliarde euro, din care au fost certificate cheltuieli de numai doua miliarde euro in perioada de programare aferenta. Conform conditiilor care au fost agreate cu Comisia Europeana, pentru a permite continuarea acestor investitii, corectiile financiare si reducerile stabilite pentru contractele de achizitii finantate prin PDD 2021-2027 vor fi suportate de la bugetul de stat, cu incadrarea in prevederile bugetare.

Nou program de 1,5 miliarde lei pentru extinderea retelelor de apa

Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) va implementa un Program vizand sisteme de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate, finantat din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR).

 

 

Acesta are un buget de 1,5 miliarde lei si finanteaza proiecte ce vizeaza protectia resurselor de apa, sisteme de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate menajere. Ghidul a fost transmis catre publicare in Monitorul Oficial la inceputul lunii martie 2024, iar sesiunea de finantare este programata sa inceapa la 30 de zile de la aceasta publicare. Scopul programului, derulat prin Administratia Fondului pentru Mediu, este de a proteja si imbunatati calitatea mediului inconjurator, precum si a creste numarul de persoane racordate/bransate la o retea de canalizare/alimentare cu apa. 

Programul are caracter multianual si se desfasoara la nivel national, pe regiuni, dupa cum urmeaza: Regiunea Bucuresti-Ilfov, Regiunea Nord-Est (judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui), Regiunea Sud-Est (Braila, Buzau, Constanta, Galati, Vrancea si Tulcea), Regiunea Sud-Muntenia (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman), Regiunea Sud-Vest (Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea), Regiunea Vest (Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis), Regiunea Nord-Vest (Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj, Satu Mare si Maramures) si Regiunea Centru (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu).

Finantarea se acorda in procent de maximum 100% din cheltuielile eligibile, in limita sumelor ce pot fi acordate pentru fiecare categorie de solicitanti.

Astfel, se acorda in functie de categoria unitatii administrativ-teritoriale din care face parte solicitantul, respectiv: 12 milioane de lei (inclusiv TVA), pentru UAT cu o populatie mai mica de 5.000 de locuitori; 20 de milioane de lei pentru UAT cu o populatie cuprinsa intre 5.001 si 10.000 de locuitori, respectiv 30 de milioane de lei pentru UAT cu o populatie mai mare de 10.000 de locuitori. Inscrierea in cadrul programului se realizeaza prin intermediul unei aplicatii informatice puse la dispozitie de AFM.

 

Desi calitatea apei potabile a crescut semnificativ, in ultimii ani, in urma investitiilor majore desfasurate la nivel national sub patronajul operatorilor regionali, cantitatea si calitatea resurselor de apa este in scadere. Provocarile pentru companiile de apa in acest moment se resimt in scaderea volumului de apa la sursa si afectarea in sens negativ a calitatii apei la sursa. De asemenea, eforturile financiare ale companiilor sunt mai mari pentru obtinerea unui produs conform cerintelor legale. Pe masura ce la nivel mondial exista o amenintare iminenta privind deficitul de apa, pentru anii urmatori, abordarea de catre operatori a riscurilor legate de apa (seceta, limitarea accesului la apa sau contaminare), devine imperativa, nu numai pentru sustenabilitatea acestora, ci si pentru succesul initiativelor care vizeaza combaterea schimbarilor climatice, inclusiv tranzitia la o energie mai curata, verde. "Apa Canal SA Galati a luat masuri de asigurare si/sau suplimentare a necesarului de apa fie prin executarea de noi foraje in zonele in care am identificat un nivel mai ridicat al stratului acvifer, fie prin denisiparea puturilor forate deja existente in aria de operare", a declarat Aurel Condurache, directorul general al companiei Apa Canal SA Galati.

 

 

Dificultati similare sunt remarcate si de Traian Patrascoiu, directorul regional al Aparegio Gorj SA. "Din punct de vedere calitativ, cele mai mari probleme sunt legate de incarcarea surselor de apa subterana (foraje) aflate in exploatare cu nitriti, nitrati si particule microbiologice nocive, ca urmare a activitatilor de agricultura, dar si cu hidrocarburi (cu precadere in zona de est a judetului), a caror eliminare este extrem de costisitoare si, practic, imposibil de realizat in totalitate. O alta provocare este generata de scaderea randamentului surselor subterane, din cauza duratei mari de exploatare (unele din anii 60-70) prin reducerea debitelor puturilor, dar si a nivelurilor hidrodinamice in exploatare (nisiparea forajelor in zona filtrelor), fapt ce duce la antrenarea in coloanele de apa a microorganismelor, a nisipului etc.", a explicat Traian Patrascoiu. Din punct de vedere cantitativ, managerul indica drept provocari majore nisiparea unora din sursele subterane, imposibilitatea executiei unor noi foraje in zona de sud a judetului, din cauza calitatii improprii a apei brute, extinderea retelelor de distributie in unele localitati fara a se fi luat in calcul si posibilitatea extinderii surselor, uzura fizica si morala a instalatiilor de tratare si de distributie a apei, precum si dezvoltarea insuficienta a sistemelor de alimentare cu apa, in special in zona rurala a judetului. "Toate acestea au un impact major asupra volumelor de apa furnizate catre consumatori. Totodata, o grava deficienta o constituie caracterul energofag al statiilor de tratare si a puturilor de apa aflate in exploatare, instalatiile electrice aflate in functiune prezentand o eficienta energetica de sub 20%. Unele dintre echipamentele electrice sunt uzate fizic si moral, nemaiputand prezenta o siguranta in exploatare rezonabila", a adaugat directorul general al Aparegio Gorj SA.

In vederea mentinerii calitatii resurselor de apa, la nivelul Companiei de Apa Arad s-au intreprins masuri pentru protejarea corpurilor de apa subterana in zona de influenta a statiilor de epurare. Astfel, la statiile de epurare s-au realizat foraje de observatie, amplasate in amonte si aval pe directia de curgere a apei subterane, pentru respectarea cerintelor legislative. "Pentru prevenirea si controlul poluarii receptorilor naturali, activitatea de colectare si epurare a apelor uzate este reglementata prin autorizatiile de gospodarire a apelor si autorizatiile de mediu, prin care sunt stabilite conditiile de evacuare. Pentru diminuarea poluarii receptorilor naturali, exista preocupare continua pentru investitii in extinderea si modernizarea sistemelor de canalizare, modernizarea tehnologiilor de epurare in statiile de epurare existente, imbunatatirea managementul namolului din statiile de epurare existente, gestionarea namolurilor generate in activitatea de epurare ape uzate. Pentru mentinerea biodiversitatii din zonele activitatii sistemelor de colectare si epurare ape uzate Nadlac, Pecica, Lipova, Savarsin, Moneasa, localizate in ariile naturale protejate (SIT Natura 2022), Compania de Apa Arad asigura conditiile necesare pentru protectia si conservarea diversitatii biologice, de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, de siguranta a populatiei si investitiilor din cadrul ariilor naturale protejate", a precizat si Gheorghe-Vasile Borha, directorul general al CA Arad SA.

 

***

Analiza pietei de investitii in infrastructura de apa 2024 a fost publicata in editia Martie - Aprilie 2024 a revistei Agenda Constructiilor. Pe langa datele introductive referitoare la investitiile in extinderea si modernizarea retelelor, analiza mai include date despre strategiile companiilor de apa pentru combaterea efectelor schimbarilor climatice, pentru protectia la seceta si inundatii, precum si solutii posibile pentru tratarea si reutilizarea apei pentru irigatii, dar si investitii in digitalizare si contorizare pentru gestionarea pierderilor de apa din retele. Datele introductive sunt completate cu opinii ale managerilor unor companii reprezentative pentru industria de infrastructura de apa, canalizare si sistemele aferente, dar si ale unor oficiali din domeniu, precum: