Conform datelor Bancii Mondiale, detinatorii creantelor asupra unor firme aflate in insolventa din Romania si Croatia recupereaza mai putin decat cei din Belgia sau Finlanda, unde rata de recuperare poate ajunge si la 90%. Potrivit cercetarii, procentul creste pe pietele unde reorganizarea este cea mai frecvent accesata procedura de insolventa, informeaza un comunicat al CITR, dat publicitatii la 25 aprilie 2019.

Invitat in cadrul unei conferinte pe teme financiare si despre solutii pentru companiile aflate in dificultate, Vasile Godinca-Herlea, CEO al CITR, a vorbit despre evolutia procedurilor de reorganizare din Romania. CITR este un promotor activ al redresarii, ca solutie pentru companiile aflate in impas, considerand ca reorganizarea inseamna sa pui accent pe salvarea valorii din business, indiferent ca este vorba despre brand, salariati, un activ sau un bun imobiliar.

Intrebat despre cum a evoluat fenomenul insolventei in perioada de dupa 1990, Vasile Godinca-Herlea a mentionat: „Insolventa are doua mari paliere: falimentul si reorganizarea. In functie de etapa de dezvoltare a mediului de business in cei 30 de ani de capitalism pe care Romania i-a cunoscut, accentul a cazut, alternativ, pe una dintre solutii. Pana in 1995, dosarele de insolventa erau gestionate pe baza Codului Comercial redactat in 1886. Ulterior, a inceput sa se aplice legea insolventei, cand in practica, pana prin 2008-2010, insolventa era egala cu falimentul. Erau extrem de putine reorganizari pe piata – in 2008 aproximativ 1% din insolvente. Asta pana la criza financiara globala, care a afectat si Romania. Daca in 2004-2005 erau 6.500 de insolvente noi anual, in 2013 s-a ajuns la un numar record, de 23.000 de insolvente noi intr-un singur an. Nu puteai lasa toate aceste companii sa iasa din economie. Astfel, a aparut procesul de reorganizare, ale carui masuri au fost continuu perfectionate, in acord cu nevoile pietei”.

Avand in vedere preocuparea CITR pentru salvarea valorii din afacerile romanesti aflate in dificultate, Vasile Godinca-Herlea a continuat: „Comparativ cu 2008, in Romania lui 2018 aveam de 5 ori mai multe reorganizari pe piata, aproape 6% din totalul insolventelor. In plus, daca ne uitam la cifrele avansate de Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR), 80% dintre companiile care intra in insolventa in tara noastra, in jur de 8.000 anual, sunt fara active si fara bunuri, deci fara un rol activ in economie. Daca aplicam acest procent de 6% la companiile de impact din economia nationala (companii cu active de peste 1 milion de euro, conform CITR), numarul reorganizarilor este mult mai mare, undeva spre 20-22%. Iar la CITR avem constant in jur de 40% companii aflate in procedura de reorganizare. Printre mecanismele de reorganizare, cele mai cunoscute sunt reesalonarea datoriei, alaturi de haircut - reducerea supraindatorarii”.

Furnizorii raman cu creantele nerecuperate

Referindu-se la rata de recuperare a creantelor in reorganizare, Vasile Godinca-Herlea a continuat: „Conform Bancii Mondiale, in statele din CEE, printre care se afla Croatia si Romania, rata de recuperare a creantelor ajunge la 30%, un procent bun in lipsa unui capitalism de traditie si intr-o economie de piata tanara, precum cea a Romaniei. In acelasi timp, in statele din nordul si vestul Europei, rata de recuperare se poate ridica, in medie, la 83% si poate ajunge, in cele mai fericite cazuri, la 90%, in Belgia sau Finlanda. Procentul creste pe pietele unde reorganizarea este cea mai frecventa procedura de insolventa accesata, iar starea mediului economic al tarii, cutumele culturale si institutionale influenteaza si ele rezultatele din procedura si ratele de recuperare. Vestea buna este ca pentru Romania exista spatiu de crestere - depasirea unor noi etape in dezvoltarea economica si capitalista romaneasca poate contribui la cresterea procentelor de mai sus”.

La momentul acesta, daca vorbim despre stat sau despre creditorii bancari, procentul de recuperare este foarte mare, in schimb, daca vorbim de furnizori procentul tinde inspre zero. „Ca mecanisme in reorganizare, pe langa reesalonarea datoriilor si haircut, am intalnit transferul de business, acolo unde oportunitatea apare din identificarea unui core business supraindatorat, dar cu potential si sanse de redresare. Asta s-a intamplat si in cazul Flanco, proiect in care a avut loc un business transfer. Si Diverta urmeaza acelasi tipar. De altfel, in experienta noastra, am facut inclusiv fuziuni si divizari in insolventa. Un exemplu de fuziune prin consolidarea fluxurilor operationale si financiare este Cord Blood Center. In divizare, focusul cade pe identificarea core business-ului sau a centrului de profit, pe care il extragi dintr-o zona bolnava si astfel il poti salva”, a adaugat CEO-ul CITR.

Gheorghe Calburean, actionar si director al Dafora, companie aflata in procedura de reorganizare in CITR, a declarat: „Ma felicit ca am luat decizia de a intra in insolventa. Era necesar. Uitandu-ma la ce s-a intamplat de atunci si pana acum, cum se modifica legile, reglementarile insolventei, trebuia sa o fac mai repede. E o decizie extraordinar de grea daca esti implicat in companie. Am luat decizia impreuna cu Consiliul de Administratie, iar acum suntem in plan si ne-am indeplinit indicatorii cu brio”.

Compania Dafora, controlata si detinuta de Gheorghe Calburean (care are 48,58% din actiuni), realizeaza activitati de foraj petrol si gaze, servicii de constructii civile si industriale si servicii de mecanica generala si tamplarie. Fosta sucursala a Societatii Nationale de Gaz Medias, cu o traditie in domeniu incepand cu anul 1902, avea in 2007 peste 1.279 de salariati, iar in acel moment in care business-ul se derula la niveluri maxime, a raportat o cifra de afaceri de 87,5 milioane de euro.