Recesiunea economica a avut ca efect transformarea radicala a sectorului de constructii, inclusiv in statele puternic industrializate, in timp ce in zonele emergente au aparut fluctuatii deosebite ale fortei de munca specializate, ca urmare a accentuarii discrepantelor salariale – si nu numai. De exemplu, in SUA, o cercetare recent efectuata in randul antreprenorilor din ramura de constructii a certificat faptul ca 83% din acestia se confrunta cu probleme semnificative in momentul in care doresc sa identifice si sa angajeze personal calificat. Comandat de Asociatia Antreprenorilor Generali din America (AGC), studiul a relevat ca locurile vacante de munca pentru lucratori calificati in prelucrarea lemnului, operatori de utilaje/ echipamente si alte categorii de specialisti nu sunt ocupate cu usurinta, dupa o scadere masiva si prelungita a intregii piete. In plus, mai mult de 1.000 de companii (sau 61% din totalul antreprenorilor) sustin ca nu pot identifica specialisti inalt calificati cu care sa lucreze, cum ar fi manageri de proiect, ingineri si analisti capabili sa stabileasca toate costurile unei constructii. „Peste 50% din managerii intervievati au avertizat faptul ca mediul educational dedicat sectorului de constructii este complet deficitar, ceea ce impune o actiune imediata in vederea corectarii situatiei. Alte 35% din raspunsuri indica si faptul ca scolarizarea ulterioara si perfectionarea personalului din constructii sunt inadecvate in raport cu nivelul real al cererii de pe piata muncii. In functie de regiune, cele mai numeroase dificultati se consemneaza in sud-estul SUA, unde 86% din antreprenori nu gasesc personal calificat, rate mari din acest punct de vedere fiind evidentiate si in vestul mijlociu (84%), in vest (82%) si in nord-est (67%). Pentru a surmonta aceste neajunsuri, firmele din bransa au modificat modul derularii afacerilor, apeland mult mai des la serviciile subantreprenorilor (48% din respondenti, la nivelul SUA), in timp ce 37% din antreprenori au aratat ca sunt tot mai des implicati in relatii de colaborare cu diverse agentii de ocupare a fortei de munca. Pentru a evita fluctuatiile de personal, 59% din respondenti au recurs la majorari salariale, desi aceasta masura, aplicata unilateral, nu poate rezolva problema de ansamblu”, a declarat Ken Simonson, economist-sef al AGC. Reprezentantul organizatiei a mai anuntat ca rezultatele ingrijoratoare ale cercetarii au impus pregatirea unui document strategic, ce va fi elaborat in scurt timp de expertii AGC, denumit „Pregatirea generatiei viitoare de lucratori specializati in constructii – plan de dezvoltare pentru secolul XXI”. Acesta se doreste a fi baza unui set precis de masuri proactive, aplicate inclusiv cu sprijin guvernamental, pentru a rezolva problema lipsei personalului specializat.

Si pe plan european, inclusiv in Romania, fluctuatiile fortei de munca specializate in constructii nu reprezinta o noutate, criza economica prelungita accentuand acest fenomen si determinand o lipsa a personalului calificat, care s-a orientat spre alte activitati, mai rentabile. Adresandu-se acestei problematici, Directoratul General pentru Industrie si Mediu de Afaceri al Comisiei Europene a comandat inca din anul 2009 Institutului Tehnologic Danez (DTI) un studiu ce a evaluat caracteristicile fortei de munca din patru tari reprezentative membre ale UE (Bulgaria, Germania, Italia si Marea Britanie), identificand, de asemenea, patru scenarii posibile pentru anul 2020, toate subliniind riscul aparitiei unor interventii inadecvate in incercarea de a imbunatati procesul de inovare si productivitatea in constructii, care constituie aspecte deficitare in prezent. In urma recesiunii, companiile de antrepriza in constructii – grevate deja de o mentalitate „traditionala” in ceea ce priveste derularea afacerilor - nu vor dispune de resurse financiare suficiente pentru a sustine, printre altele, pregatirea profesionala si calificarea personalului, dispunand de o capacitate extrem de limitata pentru a stimula competitivitatea prin inovare, dezvoltare a fortei de munca si focalizare pe calitate. „Sectorul european de constructii este foarte important in cadrul UE, angajand in 2009 (an de maxima intensitate a recesiunii, soldat inclusiv cu disponibilizari) peste 16,4 milioane de persoane. Gradul de fragmentare este insa urias, deoarece peste 95% din companiile active in bransa sunt reprezentate de micro-intreprinderi, cu mai putin de 20 de angajati, ceea ce inseamna ca rezultatele studiului vor tine cont de aceasta realitate”, se arata in preambulul studiului aflat sub egida Comisiei Europene.

Cele patru scenarii posibile in 2020, identificate in cadrul studiului, pot fi rezumate prin: focalizarea pietei pe cel mai redus cost, in conditiile unei legislatii neunitare (scenariul «Angajeaza si demite»); axarea pe calitate si inovatie, cu un mediu legislativ eterogen (scenariul «Specialistului independent»; promovarea calitatii si inovatiei, cu o legislatie armonizata (Scenariul «Mediu de afaceri high-tech»); axarea preponderenta pe pret, in conditiile unor reglementari unitare (scenariul denumit «Satul»). In prima varianta, efortul de a crea o piata unica pentru produsele si serviciile din constructii a esuat. Fiecare stat membru isi urmeaza politica proprie, iar consumatorii solicita locuinte si imobile de birouri la pret redus, astfel incat competitia este acerba. Politica de recrutare a firmelor din domeniu se bazeaza pe principiul «angajeaza si disponibilizeaza», iar investitiile in pregatirea profesionala a personalului sunt minimaliste, vizand mai degraba diminuarea costurilor operationale legate de forta de munca. In acest scenariu competentele manageriale in domeniul financiar si coordonarea costurilor sunt decisive, iar dorinta de a activa intr-o piata extinsa, europeana sau internationala, se situeaza la cote minime. De asemenea, nu exista specialisti care sa detina cunostinte avansate de management de proiect, de vreme ce societatile din bransa continua sa deruleze lucrari in maniera traditionala (secventiala). Dupa cum se poate lesne observa, autorii studiului au acordat o mai mare importanta acestui prim scenariu, ce reflecta cu multa acuratete situatia din prezent. Cea de-a doua premisa se bazeaza pe faptul ca beneficiarii, mult mai informati in anul 2020, vor solicita calitate si solutii sustenabile pentru imobilele ce urmeaza sa fie edificate, insa nearmonizarea legislatiei reprezinta o bariera in calea procesului de globalizare. De aceea, companiile au capacitati limitate de a se specializa si a-si dezvolta competentele prin intermediul parteneriatelor trans-nationale. Exista, astfel, o cerere sporita pentru a angaja lucratori inalt calificati si ingineri care sa contribuie la inovarea produselor/ proceselor si la managementul eficient al lantului de aprovizionare. „Mediul de afaceri high-tech” presupune, la randul sau, ca in 2020 eforturile depuse in anii anteriori de UE si statele membre au stimulat dezvoltarea unei piete globalizate si orientate spre cercetare si cunoastere. Acesta este, de fapt, scenariul dorit de UE, constituind o situatie ideala in care antreprenorii din constructii isi fructifica avantajele competitive prin masuri ce vizeaza calitatea, dezvoltarea competentelor si asigurarea unui mediu de lucru atractiv pentru angajati. Aceasta impune insa ca legislatia achizitiilor publice si cea ce reglementeaza efectiv domeniul constructiilor sa fie unitara in UE, cu aceleasi cerinte in materie de calitate si sustenabilitate. Retele intregi de antreprenori care coopereaza in mod real considera ca pregatirea fortei de munca reprezinta o responsabilitate comuna si aloca fonduri semnificative in acest sens. Astfel, vor fi favorizati angajatii inalt calificati, care au si competente lingvistice pentru a lucra fara probleme la nivel trans-national. Cel de-al patrulea scenariu, „Satul”, presupune ca efectul armonizarii legislatiei ramane limitat in 2020, deoarece piata nu pune accent pe calitate si inovatie, axandu-se in continuare pe cel mai bun pret. Astfel, firmele de constructii se rezuma la afacerile proprii si nu colaboreaza, alocand resurse limitate pentru dezvoltarea angajatilor si asteptandu-se ca sectorul public de invatamant sa le furnizeze specialisti ce dispun de calificarile necesare. Totusi, cererea de personal inalt calificat este solida, insa, pentru a indeplini cerintele legislative ale pietei unice, este necesar ca managerii de santier si alte persoane cu functii de raspundere sa aiba competente suplimentare in ceea ce priveste cunoasterea si aplicarea normativelor armonizate.

Daca in SUA subiectul pregatirii profesionale a personalului din constructii a fost identificat drept problematic, in Europa situatia este eterogena. Potrivit studiului citat, formarea profesionala se efectueaza inca la un nivel redus in constructii, fata de alte sectoare economice. Totusi, in Marea Britanie, Danemarca, Norvegia, Finlanda si Austria mai mult de 15% din lucratorii in constructii a fost cota celor care au participat la diverse programe de crestere a competentelor profesionale, cu o durata mai mare de o luna, in timp ce in Grecia, Romania, Ungaria, Portugalia, Bulgaria si Slovacia ponderea acestora este mai mica de 2%. In cele ce urmeaza, se vor analiza cateva caracteristici actuale ale pietei europene de constructii, asa cum au fost identificate de cercetatorii danezi, mai ales ca acestia se refera, din multe puncte de vedere, inclusiv la cea autohtona. „Pe pietele slab industrializate din UE, dar si in cadrul celor puternic dezvoltate, nerespectarea angajamentelor asumate in Tratatul de la Lisabona va duce la transpunerea in realitate a celor doua scenarii nedorite: «Angajeaza si demite» sau «Satul» in cadrul sectorului de constructii. Pentru a evita o asemenea situatie si a impune scenariul «Mediu de afaceri high-tech» trebuie impusa o legislatie orientata pe sustenabilitate, calitate si inovare, stimuland, printre altele, atragerea si retentia fortei de munca inalt calificate, dezvoltarea capitalului uman in sectorul european de constructii si imbunatatirea/ anticiparea competentelor avansate, axate pe viitor. In Bulgaria, cele mai recente date disponibile indica faptul ca, actualmente, 30% din lucratorii in constructii sunt necalificati, 62% au o specializare medie si numai 8% una inalta, iar in Romania, cotele respective se situeaza la 18%, 71% si 12%, in timp ce in Finlanda nivelurile de calificare sunt, in aceeasi ordine, de 26%, 58% si 16%. De asemenea, in ceea ce priveste numarul lucratorilor independenti (persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si alte asemenea forme de organizare) versus angajati ai firmelor de constructii, situatia este eterogena. In Luxemburg doar 20% din „mesteri” sunt slab calificati, fata de 69% in randul celor ce lucreaza pentru companiile de constructii. La polul opus se afla Romania, unde 36% din lucratorii independenti detin calificari cu grad redus de competenta, comparativ cu numai 13% in randul celor angajati. Datele trebuie sa fie insa receptate cu precautie, putand ascunde un somaj deghizat, specific economiilor aflate in tranzitie. Totodata, in Romania circa 19% din forta de munca in constructii reprezinta cota lucratorilor independenti, in timp ce 81% constituie personalul firmelor specializate”, se mai precizeaza in studiul DTI.

Potrivit datelor centralizate de autorii studiului, in momentul in care recesiunea a avut un impact maxim asupra pietei europene de constructii (in anul 2009), informatiile furnizate de asociatia bulgara de profil (NAVET) denotau faptul ca, in statul invecinat, cei mai multi lucratori necalificati din constructii erau constituiti de persoane ce aveau cetatenia romana si de fosti agricultori locali. Guvernul de la Sofia a cautat sa limiteze aceasta tendinta prin implementarea unei legislatii care sa oblige firmele de constructii sa asigure certificate vocationale pentru angajatii proprii. Din perspectiva antreprenorilor, aceasta masura este inadecvata, deoarece, din partea guvernantilor, nu s-a acordat niciun sprijin financiar sau de alta natura pentru derularea unor programe de pregatire profesionala in acest sens. Atat agentia nationala de calificare a fortei de munca din Bulgaria, cat si angajatorii sustin ca noua norma (restrictiva) nu a avut ca efect cresterea competentei angajatilor, ci dimpotriva, a dus la abandonarea cursurilor de pregatire in constructii, mai ales de catre personalul disponibilizat, care nu a mai considerat ca acestea sunt atractive in conditiile indeplinirii mai multor obligatii legale ca in trecut. In fine, cercetatorii danezi sustin ca in tarile aflate in curs de dezvoltare se impune dezvoltarea competentelor personalului ce opereaza masini si echipamente de constructii, deoarece, indiferent de conditiile economice actuale, Europa de Est reprezinta o piata in crestere pentru exportul de utilaje, mai ales in Polonia, Romania, Letonia si Lituania. Un aspect totusi imbucurator pentru adaptarea pietei autohtone la unul dintre scenariile pozitive prezentate anterior este acela ca, alaturi de Spania si Cipru, Romania se situeaza cu mult peste media europeana la procentajul fortei de munca mediu si inalt calificata (cu asa-numitele calificari tertiare). Pentru a descarca studiul complet, click aici!