Aproximativ 40% din companiile din Romania nu au investit niciun euro in pregatirea profesionala a salariatilor proprii in ultimii patru ani, potrivit unui studiu EIBIS realizat in perioada 2016-2019 si citat de Banca Europeana de Investitii (BEI), in raportul sau anual. Un nivel similar este inregistrat si in Italia, in timp ce situatia din Grecia si Bulgaria este mai grava, mai mult de jumatate din firmele active in aceste tari nerealizand investitii in pregatirea fortei de munca.

"In timp ce firmele mici din UE este putin probabil sa investeasca in training-ul angajatilor, tabloul acesta se generalizeaza in tarile din sudul Europei. Aproape jumatate din companiile mici din regiune nu investesc in aceasta directie, in timp ce in cazul organizatiilor medii si mari, procentul ajunge la 28,5% pentru firmele cu 49-249 de angajati, respectiv la 24,8% din firmele mari, cu peste 250 de salariati. Situatia din centrul si estul Europei este putin mai buna, ponderea firmelor care nu investesc in pregatirea profesionala a angajatilor ajungand la 43,2% in cazul firmelor mici, la 23,8% in cele medii si la 22,9% in cazul marilor companii", se arata in documentul citat.

Suma alocata de angajatori pentru trainingul personalului difera foarte mult de la o regiune la alta, de la circa 100 de euro/ angajat in tarile din Europa Centrala si de Est plus Grecia, la peste 300 de euro/ angajat in cele mai multe tari din vestul si nordul continentului.

In total, ponderea firmelor din UE care au alocat fonduri pentru pregatirea profesionala a angajatilor a crescut de la 65% in 2005 la 73% in 2015, in special in contextul necesitatii dezvoltarii de noi aptitudini, asociate tendintei de inovatie si digitalizare. Noile metode, precum cursurile online, au scazut costurile pentru anumite categorii de training asigurate de firme in ultimii ani.

In plus, ca tendinta, in tarile din UE cu un nivel ridicat al investitiilor in cercetare si dezvoltare (R&D) si cele cu o pondere mai mare a populatiei cu studii superioare, ponderea companiilor care aloca fonduri pentru pregatirea profesionala este mai mare. De exemplu, Suedia, una dintre tarile cu o cota mare a firmelor care asigura training angajatilor in comparatie cu media UE, se afla in topul tarilor care aloca fonduri pentru R&D (3,3% din PIB in 2017) si are 37% din populatie cu studii tertiare.

 

Cercetarile economistilor BEI indica faptul ca un nivel ridicat al investitiilor in training-ul angajatilor este asociat cu o productivitate mai mare a acestora. In plus fata de acest efect direct, investitiile in pregatirea profesionala au un efect pozitiv asupra unei afaceri in asociere cu cele pentru digitalizare - software si baze de date. Noile tehnologii solicita, de cele mai multe ori, investitii suplimentare inca de la inceputul implementarii acestora, pentru ca societatea sa beneficieze de potentialul lor maxim. Astfel, investitia, de pilda, in achizitia unui sistem de gestionare a datelor, poate creste mai mult productivitatea daca firma in cauza investeste, de asemenea, in pregatirea angajatilor, care sa invete sa utilizeze la capacitate maxima resursa respectiva pentru a dezvolta noi produse si procese.

La randul sau, sistemul educational va trebui sa adapteze noilor schimbari tehnologice si a cerintelor acestora, pentru a putea favoriza dezvoltarea de noi abilitati (sociale, creative si analitice). "In timp ce aceasta ajustare se va intampla, noile abilitati generate de digitalizare si utilizarea noilor tehnologii va afecta deja o mare parte a fortei de munca disponibile. Majoritatea recalificarilor va trebui, astfel, sa se realizeze prin implementarea unor sisteme de invatare continua", precizeaza analistii BEI.