Agenda Constructiilor
Miercuri, 17 August 2022
GRUNDFOS
Home - Stiri - Piata Muncii & Resurse Umane - FRAMES: Peste 50% dintre profesori vor iesi la pensie in urmatorii 10 ani
FRAMES: Peste 50% dintre profesori vor iesi la pensie in urmatorii 10 ani Imprimare Email
Piata Muncii & Resurse Umane Publicat de AG&F 28 Iun 2022 10:50
Romania se indreapta spre o criza de personal puternica in sectorul educatiei, in conditiile in care, in prezent, mai putin de 1 din 10 profesori are varsta sub 30 de ani. Nu este exclus ca peste 50% dintre profesori sa iasa la pensie in urmatorii 10 ani, astfel ca educatia unei intregi generatii sa fie sub semnul intrebarii, asta mai cu seama ca nivelul salarial extrem de redus va face ca si migratia catre locuri de munca mai bine platite sa se accentueze. O solutie optima vazuta de specialisti o reprezinta scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesori, la fel ca in cercetare, constructii, agricultura si IT.
Potrivit datelor Oficiului European de Statistica Eurostat, din cei 47.414 de profesori din invatamantul primar din Romania, mai mult de jumatate (28.376) aveau, in 2020, varsta de peste 50 de ani. 7734 dintre ei aveau varsta intre 55 si 64 de ani, iar 820 predau cu toate ca au trecut de 65 de ani. Situatia urmeaza acelasi tipar, cu profesori in varsta, si in invatamantul gimnazial si liceal.
 
 
Datele Ministerului Educatiei arata ca in invatamantul preuniversitar romanesc lucreaza, in prezent, numai aprox. 19.000 de cadre didactice cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani, in conditiile in care numarul total al profesorilor din tara noastra era, in anul scolar abia incheiat, de 208.642.
Cei mai multi profesori tineri, cu varsta intre 18 si 30 de ani, sunt in Sibiu (14%), Cluj (13%), Giurgiu (13%) si Bucuresti (12,32%), in timp ce, la polul opus, cei mai multi profesori batrani sunt in judetele Teleorman, Gorj si Caras-Severin.
Statisticile arata ca din totalul personalului din invatamantul preuniversitar (290.087 persoane), peste jumatate (52%) lucreaza in ciclul primar si gimnazial (27,2% in liceu si 19% in invatamantul prescolar). 208.642 sunt cadre didactice, 20.941 cadre auxiliare, iar 7484 personal administrativ.
 
 
„Suntem, din pacate, in pragul unei crize majore de personal in sectorul educational, in conditiile in care dinamica angajarilor este redusa, iar presiunea pensionarilor tot mai mare. Daca in 1995, in sistemul public de educatie, aveam un personal didactic de 244.640 de oameni, in prezent suntem la putin peste 200.000. Scoala romaneasca are nevoie de tineri, de absolventi dispusi sa urmeze aceasta meserie si care, treptat, sa acopere necesarul de posturi pe masura ce cadrele didactice in varsta vor iesi la pensie”, afirma prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, presedintele Complexului Educational Dr. Mioara Mincu.
Potrivit expertilor, nivelul ridicat de imbatranire a corpului profesoral reflecta un adevarat fenomen social pe care intreaga economie il va resimti in urmatorii 10-15 ani.
 
 
„Sunt peste 1,9 milioane de romani, generatia decreteilor, care vor iesi la pensie si, din pacate, din urma vin prea putini tineri care sa inlocuiasca forta de munca in majoritatea sectoarelor economice. Daca in industrie, in constructii, in agricultura vom aduce cel mai probabil forta de munca din Asia, in ceea ce priveste educatia, problema va fi una cu adevarat sensibila - nu va mai avea, practic, cine sa ne invete copiii”, afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.
Statisticile Ministerului Educatiei arata ca, in anul scolar 2020/2021, numarul personalului didactic din invatamantul preuniversitar a crescut fata de anul scolar anterior cu 1158 persoane dar, pe de alta parte, ramane cu 552 de persoane sub nivelul din anul scolar 2017/2018.
 
 
Cresterea salariilor profesorilor, o „fata morgana”
Potrivit specialistilor, criza de personal din sectorul educational poate fi rezolvata, pe termen lung, prin majorarea salariilor in asa fel incat pentru tineri sa devina atractiv sa urmeze aceasta cariera de dascal.
Autoritatile se gandesc la aceasta solutie si, potrivit celor mai recente declaratii, salariile ar urma sa creasca prin noua lege a educatiei, gandita sa premieze performanta in mediul scolar.
„Nu sunt adeptul sporurilor, sunt adeptul, in schimb, al criteriilor de performanta, cum s-au introdus cele de la PNRR. In cazul in care ai performanta, vei primi o marire de salariu. Eu as introduce toate sporurile in salariul de baza”, declara, zilele trecute, presedintele PSD, Marcel Ciolacu.
Ideea salarizarii pe baza de performanta nu e una noua, fiind amintita si acum trei ani, de ministrul Ecaterina Andronescu. De atunci, insa, a ramas la nivel de intentie.
 
 
In prezent, profesorii sunt platiti conform Legii salarizarii nr 153/2017, care cuprinde salarizarea tuturor categoriilor bugetare. Iar salariile sunt foarte mici fata de alte categorii bugetare.
Cele mai recente date, prezentate in presa de specialitate de autoritati, arata ca cel mai mic salariu in invatamantul preuniversitar ar fi de 2.647 lei, pentru un profesor cu studii superioare de scurta durata si grad didactic I, iar cel mai mare, fara sporuri si alte beneficii, ar fi al unui profesor cu studii superioare de lunga durata si incadrarea de grad didactic I, de 4709 lei.
 
 
O propunere legislativa, aflata in Parlament, vizeaza cresterea salariilor de baza de incadrare ale personalului didactic de predare, auxiliar, de conducere, indrumare si control din invatamantul preuniversitar. Daca initiativa ar fi aprobata, salariul de incadrare al unui profesor pentru anul scolar 2022-2023 ar putea astfel sa inceapa la 4.718 lei si sa ajunga la 6.273 lei.
Sansele de adoptare sunt insa reduse, avand in vedere situatia bugetara, asa cum de altfel sunt cele de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, care vizeaza cresterea salariilor din acest sector.
Profesorii se uita cu sperante, acum, la discutiile legate de viitoarea Lege a Educatiei, care vizeaza o reforma din temelii a sistemului educational, inclusiv pe zona salariala.
Ministrul Sorin Campeanu declara, zilele trecute, ca salariul unui profesor debutant ar putea sa fie cat salariul mediu net pe economie (3.967 de lei la nivelul lunii aprilie 2022).
Cert este ca, in prezent, potrivit unui raport al Comisiei Europene, investitiile pentru educatie sunt printre cele mai scazute din UE (3,7% din PIB fata de 4,7%).
Autoritatile s-au angajat, de-a lungul anilor, ca vor aloca anual echivalentul a 6% din PIB pentru educatie. Acest prag nu a fost atins niciodata.
 
Eliminarea impozitului pe venit, o solutie eficace?
Potrivit specialistilor, dincolo de discutiile privind cresterea salariilor profesorilor la un nivel competitiv, care sa faca atractiva aceasta meserie pentru tineri, una dintre solutiile care ar putea fi aplicata inca din noul an scolar 2022/2023 si care ar avea efecte concrete o reprezinta scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesorii din sistemul preuniversitar, atat din mediul public cat si din cel privat.
„Scutirile de taxe au facut ca domeniile care au beneficiat de aceste masuri - IT/software in special, sa inregistreze o evolutie semnificativa atat in privinta numarului de salariati cat si a cifrei de afaceri. Beneficiile financiare ale acestei decizii au fost confirmate de catre reprezentantii industriilor si de catre autoritati”, a declarat expertul contabil Fabiola Tudor, director Fin Contexpert Management.
 
 
Un calcul simplu arata ca, la o medie salariala de 6287 lei brut (3678 lei net) in sistemul educational, se plateste la stat o contributie la pensie de 1572 lei, CASS de 629 de lei si un impozit pe venit de 409 lei.
O scutire a impozitului pe venit de 10% ar aduce, in medie, un castig net de peste 400 de lei pentru fiecare profesor, iar impactul bugetar nu ar fi unul foarte mare. La 208.642 profesori din sistemul preuniversitar, ar insemna un efort bugetar de numai 85,3 milioane de lei, adica 17,2 milioane de euro anual.
Specialistii propun si o reducere a contributie de sanatate de la 10% la 5%. Aceasta ar aduce un efort financiar suplimentar de 65,7 milioane de lei/anual.
In total, statul ar trebui sa suporte o scutire de taxe de aprox. 30 milioane de euro anual. Calculele sunt, bineinteles, relative si nu reflecta in totalitate grila salariala existenta in sistemul public si privat.
Potrivit initiatorilor, ambele masuri, indiferent de calculele financiare, ar trebui sa fie aplicate inclusiv pentru personalul auxiliar (20.941 angajati).
Pentru a beneficia de aceste masuri, ar trebui ca beneficiarii sa fie angajati in cadrul unei institutii de stat/private autorizata/acreditata.
O alta varianta luata in calcul vizeaza instituirea unui salariu minim brut de 5000 lei pentru un program de 8 ore/zi cu norma intreaga sau/si 18 ore pe saptamana de predare.
 
 
„Scutirea de impozit pe venit a fost una de succes in IT si in constructii si posibil va urma acelasi traseu si in agricultura si alimentatie. A adus o crestere a numarului angajatilor, o stabilizare a pietii muncii si avantaje pentru angajati. Si in sectorul educational, atat public cat si privat, o astfel de masura ar fi benefica. Astfel de masuri ar stimula retentia personalului, i-ar incuraja pe tineri sa aleaga aceasta meserie. Facilitatea nu reprezinta un ajutor major, avand in vedere dinamica inflatiei, dar poate fi o gura de oxigen, un angajament al statului ca este preocupat de acest sector”, a declarat Christian Comsa, presedintele Asociatiei Scolilor Particulare din Romania.
„Eliminarea impozitarii salariilor cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar de stat si privat ar fi o masura eficienta, ce poate fi decisa rapid, un stimul pentru un sistem educational aflat in pragul unei crize profunde”, spune prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, presedintele Complexului Educational Dr. Mioara Mincu.
„Eliminarea impozitarii ar avea un efect agregat dublu fata de cresterea salariala. Eficienta sistemului de educatie si rezultatele au scazut constant in ultimii 30 de ani in Romania iar diferenta fata de alte tari europene creste constant. Lipsa leadershipului, a unui plan coerent de redresare, restrictiile din invatamant cauzate de pandemia COVID au fost factorii care au dus Romania intr-o situatie critica. Acum este momentul sa facem o reforma in primul rand a mentalitatii noastre in privinta educatiei si momentul lansarii noii legi a educatiei este binevenit. Pentru a putea face acesta reforma, salariile nete ale profesorilor din invatamantul preuniversitar trebuie sa creasca mult. Astfel se vor putea atrage in sistem oameni cu vocatie care isi vor putea face o cariera in invatamant”, a mai spus acesta.
 
Mai multi elevi, prea putini profesori
Vestea buna pentru educatia din Romania este ca numarul scolarilor este in crestere. Potrivit datelor de la Institutul National de Statistica, in anul scolar 2021-2022 au fost inscrisi 3.495.800 de elevi si studenti, cu 1200 de elevi mai multi decat in anul scolar/universitar precedent, 2020-2021, cand populatia scolara din sistemul national de educatie a fost 3,494,600 elevi si studenti.
Este prima crestere de acest fel dupa 2014. Cei mai multi copii la gradinita / cresa si elevi sunt in Bucuresti: 532.700 de persoane.
Datele publicate de INS pentru anul scolar 2021-2022 arata ca in anul scolar/universitar 2021-2022, aproape jumatate din populatia scolara s-a regasit in invatamantul primar si gimnazial (46,1%), iar circa o treime in invatamantul liceal si cel anteprescolar si prescolar (17,1%, respectiv 15,4%).
O dinamica semnificativa, in ultimii ani, a cunoscut-o si invatamantul privat preuniversitar, acolo unde investitiile au crescut semnificativ, iar calitatea educatiei este, in multe cazuri, superioara celei de la stat.
„Invatamantul particular preuniversitar ofera multe exemple bune de urmat pentru sectorul public. Ponderea invatamantului particular creste de la an la an. Studiile de specialitate confirma faptul ca in invatamantul privat, atat calitatea actului educational cat si eficienta economica (a investitiei) sunt net superioare celor din institutiile de stat. De aceea, cred ca este nevoie sa eliminam orice discriminari sau diferentieri in functie de patronaj, inclusiv prin aceasta masura ce ar trebui aplicata tuturor, de scutire de la plata impozitului pe venit”, afirma Alexandru Ioan Mincu.
Potrivit datelor Eurostat, Romania se afla pe primul loc in UE in privinta numarului de elevi per profesor, fapt care afecteaza calitatea actului de educatie.
 
 
 
La noi raportul este de 19,4, in timp ce media europeana, la nivelul primar, este de 13,5. Cele mai scazute rate au fost inregistrate in Grecia (8,7), Luxemburg (9,0) si Polonia (9,6).
„Trebuie sa gasim solutii pentru a atrage mai multi profesori in scoli, sa reducem numarul copiilor per profesor, iar zona salariala este extrem de importanta. Trebuie sa putem sa-i motivam pe tineri sa aleaga aceasta cariera cu un pachet de salariu, educatie continua si alte facilitati, inclusiv aceasta scutire de impozit, cu care sa putem concura cu alte domenii”, a declarat Christian Comsa, presedintele Asociatiei Scolilor Particulare din Romania.
Potrivit celui mai recent raport Eurydice al Comisiei Europene privind salarizarea profesorilor in Uniunea Europeana, in patru tari UE - Bulgaria, Ungaria, Polonia si Romania - salariul de baza al profesorilor nou angajati este sub 9.000 EUR pe an.
In alte opt tari ale UE (Grecia, Cehia, Estonia, Croatia, Letonia, Lituania, Slovenia si Slovacia), salariile de baza sunt sub 20.000 EUR pe an.
Salarii de peste 50 de mii de euro se inregistreaza in Danemarca, Germania, Luxemburg, Elvetia si Liechtenstein, toate tarile cu un PIB pe cap de locuitor ridicat.
 
 
In functie de stat, salariile pot creste pe parcursul carierei unui profesor de la 12% (in Turcia) la 116% (in Portugalia). In plus, numarul mediu de ani necesari pentru a ajunge la varful intervalului de salariu variaza de la 12 ani in Danemarca la 42 de ani in Ungaria.
In Irlanda, Tarile de Jos si Polonia, salariile de inceput ale profesorilor pot creste cu peste 60% in primii 15 ani de serviciu si chiar mai mult in anii urmatori. De exemplu, in Tarile de Jos salariile de inceput cresc cu peste 76% deja in primii 15 ani de serviciu si cu pana la 105% in anii urmatori.
 
 
AUTODESKTERAPLASTVideoConfAC-iulALLBIM
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A aparut editia
AUGUST
2022!
 
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
hilti
hidroplasto
rigips
viarom
Ubitech
MAKITA
CELCO 2020
strabag nivel 1
FRONTALE
BMI_Icopal
leviatan
ERBASU CONSTRUCT
leviatan
CONCEPT STRUCTURE
Acvatot 2019

Parteneri

HABITAT
AHK 2022
FPSC_2019
econet
AICPS_30
ROGBC 2016
ef-de-n
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere