Romania si-a asumat, alaturi de celelalte state ale Uniunii Europene, o directie clara pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Dincolo de sustinerea pentru Pactul Ecologic European (Green Deal), tara noastra a semnat conventiile importante privind combaterea schimbarilor climatice, cum ar fi Acordul de la Paris sau Protocolul Kyoto 2.

Pandemia de coronavirus si razboiul declansat de Rusia in Ucraina au creat, consecutiv, o serie de probleme la nivelul societatii europene, iar economiile nationale sunt supuse unui stres urias. Cu toate acestea, directia asumata, in ceea ce priveste protejarea mediului, de catre Romania si de catre toate celelalte state preocupate de viitor, a ramas constanta.

"In acest context, documentul strategic ASFOR „Romania Verde in 10 pasi”, lansat acum doi ani, la 15 iunie 2020, a fost unul coerent si bine articulat, iar o parte din masurile pe care sectorul lemnului le-a propus au fost duse la bun-sfarsit.

Ne referim aici la finantarea prin Planul National Strategic pentru achizitia de utilaje forestiere performante si prietenoase cu mediul; reducerea TVA la lemnul de foc; abordarea corecta a programelor de impadurire a terenurilor degradate; adoptarea programului de urmarire a trasabilitatii lemnului SUMAL 2; crearea Bursei Lemnului (in parteneriat cu Bursa Romana de Marfuri); realizarea unei Strategii Forestiere Nationale, aflata acum in faza finala sau infiintarea Consiliului National al Padurilor (inca la inceput de drum)", spun reprezentantii ASFOR.

 

Romania, pentru ca are aceasta resursa, este un jucator important pe piata internationala a lemnului. In contextul in care, pentru perioade de zeci sau sute de ani, arborii capteaza dioxid de carbon, iar lemnul il stocheaza, toate statele dezvoltate care dispun de aceasta resursa fac politici publice bazate pe folosirea lemnului in tot mai multe domenii, si finanteaza puternic sectorul forestier si de prelucrare a lemnului.

"«Romania Verde in 10 pasi» a propus inca de la inceput cresterea importantei acordate lemnului ca resursa regenerabila pentru relansarea economiei nationale pe baze ecologice. De asemenea, am subliniat in document si repetam acest lucru: este obligatorie mentinerea echilibrului intre functiile economice, sociale si de mediu in gestionarea sustenabila a padurilor", subliniaza specialistii ASFOR.

 

"Lemnul este singurul material structural sustenabil care creste in intreaga lume si care poate permite o decarbonizare substantiala a domeniului constructiilor. Ofera rezervoare vaste de carbon in zonele noastre rurale si depozite de carbon in orasele noastre”, a spus Sampsa Auvinen, presedintele CEI-Bois, in Manifestul „E timpul pentru lemn” lansat toamna trecuta la Londra, la Festivalului „World of Wood”. CEI-Bois reprezinta 21 de organizatii europene si nationale din 15 tari si este organismul care sustine interesele intregului sector industrial european al lemnului.

„Un numar semnificativ de studii de evaluare a ciclului de viata au concluzionat ca lemnul este o alternativa ecologica, in comparatie cu alte materiale de constructie, deoarece nu numai ca productia sa consuma mai putin carbon, dar stocheaza carbonul pentru o lunga perioada de timp”, a declarat, la randul sau, Herbert Joebstl, presedintele EOS. EOS reprezinta aproximativ 35.000 de fabrici de produse din lemn din Europa intr-un sector care are o cifra de afaceri de aproximativ 35 de miliarde EUR si aproximativ 250.000 de angajati, ASFOR fiind reprezentantul Romaniei in aceasta organizatie.

 

"In acest moment, daca suntem inteligenti, putem transforma potentialul nostru de dezvoltare intr-un evident beneficiu national. Putem tine pasul cu tarile dezvoltate daca vom creste sprijinul pentru dezvoltarea sectorului forestier si de prelucrare primara a lemnului.

Pentru aceasta, avem nevoie sa intarim capacitatea de administrare a padurilor, sa marim acoperirea cu drumuri forestiere, sa compensam proprietarii de paduri pentru pierderile de venit in cazul padurilor aflate in arii naturale protejate, sa impunem folosirea lemnului in constructiile publice, sa finantam programe de achizitii de utilaje, inclusiv funiculare, sa investim in educatie, cercetare, dezvoltare si transfer tehnologic. Sa promovam conceptul de bioeconomie. Sa finantam IMM-urile, care constituie majoritatea sectorului de exploatare şi prelucrare primara a lemnului, pentru retehnologizarea si diversificarea activitatii. Sa definim produsele din lemn cu sintagma «produse vitale»", au mai precizat reprezentantii ASFOR.

Documentul „Romania verde in 10 pasi” poate fi consultat si descarcat aici!