Agenda Constructiilor
Marti, 29 Noiembrie 2022
GRUNDFOS
Home
Pretul lemnului, cu 40-50% mai mare in Romania decat pe pietele internationale Imprimare Email
Producatori & Furnizori Publicat de Stelian DINCA 04 Mai 2022 10:36
Indicii productiei industriale pentru lunile ianuarie si februarie arata o scadere de productie la nivelul intregii industrii a lemnului fata de lunile corespondente din anul anterior. Cifrele Institutului National de Statistica releva o decelerare accentuata a productiei.
Scaderile sunt semnificative – aproximativ 5% in industria de prelucrare primara a lemnului si 12% in industria mobilei.
“Datele furnizate de INS sunt ingrijoratoare. Foarte probabil, declinul productiei industriale s-a amplificat in luna martie si va continua si in lunile urmatoare, daca nu se face nimic pentru eliminarea deficitului artificial de resursa pe termen scurt. Politicile publice trebuie adaptate realitatilor din teren, prin mecanisme consultative reale, rapide si eficiente, pentru a sustine acest sector vital al economiei nationale”, a declarat  Catalin Tobescu, Presedinte, Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn.
 
Cum s-a ajuns la aceasta scadere de activitate?
Potrivit Prolemn, reducerea artificiala a resursei de lemn din piata a condus la preturi ale resursei de lemn in Romania rupte de evolutiile de pe pietele internationale si blocaje in aprovizionarea cu resursa a industriei lemnului, cu efect in reducerea productiei.
O trecere in revista a evolutiilor pe pietele internationale - cu focus pe segmentul rasinoaselor, care au ponderi mult mai mari pe pietele internationale – pune in evidenta un decalaj intre tara noastra si pietele internationale, care se resimte la nivelul productiei industriale.
Factorii care influenteaza in acest moment evolutiile internationale:
  • Disparitia treptata a excedentului de lemn rotund din piata cauzat de gradatiile gandacilor de scoarta din Europa Centrala.
  • Blocajele importului de lemn si produse din lemn din Rusia, Ucraina si Belarus, induse de razboiul din Ucraina.
  • Blocaje de aprovizionare pe piata americana.
  • Costuri crescute de transport si asigurare din Marea Neagra.
  • Descrestere a activitatii de constructii, cauzata de scaderea puterii de cumparare, explozia preturilor materialelor de constructii, cresterea dobanzilor.
  • Crestere a utilizarii biomasei pentru energie, in contextual crizei de aprovizionare cu petrol si gaze.
 
Cum se reflecta acesti factori de influenta in evolutia preturilor pe principalele piete?
Datele Prolemn mai arata ca, in afara fluctuatiilor mari de pe piata SUA, piata care revine rapid catre nivele de baza si care poate sa coboare catre nivele foarte scazute in lunile urmatoare (asa cum s-a intamplat si anul trecut), pietele internationale de cherestea nu au avut fluctuatii spectaculoase in ultimele luni.
Amplitudinea variatiilor preturilor busteanului este mult mai mica.
Pe piata germana, care este varful din punct de vedere al preturilor din Europa, preturile abia se apropie de nivelul preturilor anului 2015, anterior aparitiei gradatiilor gandacilor de scoarta.
Avem deci preturi de maxim 110 de Euro/m3 la drum auto forestier in Germania pentru busteanul de rasinoase. La cherestea, preturi mediane de 320-340 USD/m3, cu preturi mai mici pe nordul Africii, la nivelul median in China si putin mai ridicate in tarile din Golf, dar cu specificatii de calitate mai ridicate.
 
Paradoxul romanesc: preturi de 700 lei/mc pe picior, de 900 lei/mc busteanul de gater si de 1.400 lei/mc la cheresteaua de rasinoase
In mod evident, evolutiile preturilor de pe piata interna sunt complet dezarticulate fata de pietele internationale.
Conform Prolemn, la rasinoase, avem preturi la busteanul de gater in jurul valorii de 180 de euro/mc, cu 60% mai ridicate decat in Germania. Desi pretul la bustean este in Romania atat de ridicat, preturile de export pentru cheresteaua din Romania sunt preturile pietelor arabe in principal: 320 USD/mc in portul Constanta, ca pret median.
In urma unei consultari extinse cu membrii sai si cu reprezentanti ai altor companii din industrie, Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn a identificat principalele cauze si a subliniat masurile pe termen scurt, mediu si lung care ar trebui luate pentru a depasi criza de resurse.
Printre cauzele majore care au condus la deficitul artificial de resursa din piata interna:
  • Implementarea sistemului SUMAL 2.0 la 1 februarie 2021, cu blocajele temporare induse de problemele de functionalitate si efectele sistemice pe termen lung prin ingreunarea procedurilor de punere in valoare a masei lemnoase pe micile proprietati si in vegetatia forestiera din afara fondului forestier national.
  • De asemenea, au fost ingreunate importurile, prin obligativitatea de a emite avize inregistrate in SUMAL 2.0 la transbordarea de la transport naval la transport auto sau pe cale ferata, cu masurarea piesa cu piesa a intregului volum, operatiune imposibila de organizat logistic in porturi.
  • Aparitia reglementarilor privind evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice – prin modificarea Codului Silvic – si a ordinelor privind revizuirea evaluarii de mediu a amenajamentelor silvice, cu blocajele de lunga durata a aplicarii unor amenajamente silvice si implicit , afectarea resursei de masa lemnoasa pusa in piata.
  • Reducerea volumului de masa lemnoasa pus in piata de catre RNP – Romsilva, ca urmare a strategiei de tranzitie la lemn fasonat, cu reducerea aproape la jumatate a ofertei de lemn pe picior si intarzieri ale contractarii prestatiilor de exploatare de lemn fasonat, cu efect in aparitia unui deficit de masa lemnoasa pe piata lemnului.
 
Masuri necesare pentru normalizarea pietei
1. Masuri cu impact imediat, pe termen scurt:
- aprobarea unei cote anuale de recolta de masa lemnoasa de catre Consiliul de Administratie RNP – Romsilva la nivelul posibilitatii stabilite de amenajamentele silvice, de 11-13 milioane metri cubi, conform prevederilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase.
- oferirea imediata in piata, ca masa lemnoasa pe picior, a resursei de lemn programata a fi pusa in piata ca lemn fasonat, in conditiile parcurgerii procedurilor de contractare a prestatiilor de exploatare fara a fi adjudecate.
 
2. Masuri pe termen mediu:
- repunerea in dezbatere publica a proiectului de modificare a HG 497/2020 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, astfel incat sa fie respectate principiile EUTR 995/2010:
- sa nu fie ingreunata activitatea economica cu sarcini administrative excesive.
- trasabilitatea sa fie urmarita in principal la prima punere pe piata a masei lemnoase, cu orientarea controlului pe zone si activitati de risc.
- sa fie incurajata conformarea voluntara, prin implementarea de sisteme due diligence proprii ale operatorilor economici. Sistemul SUMAL 2.0 trebuie sa reprezinte o baza pentru sustinerea sistemelor proprii ale operatorilor economici.
- sa existe norme separate pentru consumul propriu al micilor proprietari, conform prevederilor Codului Silvic.
- modificarea Ordinelor de ministru 1946 si 1947/2021, privind evaluarea de mediu si revizuirea evaluarii de mediu a amenajamentelor silvice, astfel incat procedura sa fie fluenta si sa nu conduca la blocaje in aplicarea amenajamentelor silvice, cu afectarea resursei de lemn disponibila in piata.
 
3. Masuri pe termen lung:
- dezvoltarea unei strategii forestiere nationale si urmarirea implementarii acesteia, cu obiectivul de a valorifica potentialului sectorului padure-lemn de a sustine concomitent cresterea economica bazata pe bio-resursa regenerabila si urmarirea obiectivelor de mediu, cu urmarirea principiilor de utilizare in cascada a resursei de lemn si obiective de maximizare a efectului de substitutie al produselor din lemn si al biomasei utilizate ca sursa de energie pentru alte produse cu amprenta ecologica mult mai mare.
- implementarea unui sistem de valorificare a masei lemnoase care sa prioritizeze accesul la resursa pentru operatorii economici care adauga cea mai valoare economica, sociala si de mediu resursei de lemn, proportional cu consumul de masa lemnoasa din anul anterior- a se vedea modelul polonez.
 
TERAPLASTAUTODESKVideoConfAC-iulALLBIM
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A aparut editia
OCTOMBRIE
2022!
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 170 (Octombrie 2022)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
leviatan
viarom
leviatan
rigips
CELCO 2020
FRONTALE
CONCEPT STRUCTURE
Acvatot 2019
BMI_Icopal
ERBASU CONSTRUCT
MAKITA
strabag nivel 1
Ubitech
hilti

Parteneri

HABITAT
AHK 2022
FPSC_2019
econet
AICPS_30
ROGBC 2016
ef-de-n
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere tamplarie aluminiu