Agenda Constructiilor
Marti, 29 Noiembrie 2022
GRUNDFOS
Home
PROLEMN: Cifra de afaceri de 7 miliarde de euro pentru industriile bazate pe lemn Imprimare Email
Producatori & Furnizori Publicat de Stelian DINCA 27 Mai 2022 11:05
Academia Romana, Sectia de Stiinte Agricole si Silvice, Academia de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti”, Sectia de silvicultura, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura “Marin Dracea” si Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn au organizat, miercuri, 25 mai, simpozionul cu tema „Sectorul padure-lemn in contextul schimbarilor climatice si contributia acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic. Viziune 2030”.
In cadrul simpozionului s-a aratat ca potrivit Institutului National de Statistica (INS) suprafata acoperita cu paduri in fondul forestier national este de 6,6 mil. mc , inclusiv suprafata pasunilor impadurite, de 260.000 ha, cu consistenta mai mare de 0,4, incluse progresiv, pana in prezent in fondul forestier. Raportul IFN din anul 2018 evidentiaza ca suprafata acoperita cu paduri este de 6,9 mil. ha (29%), aceasta cuprinzand si suprafete de vegetatie forestiera situate in afara fondului forestier, incadrate in categoria „padure”, potrivit definitiei padurii (FAO) .
De asemenea, s-a aratat ca Romania are un fond forestier unanim apreciat la nivel european in ceea ce priveste biodiversitatea, starea de sanatate si stabilitatea si functionalitatea padurilor, precum si existenta structurilor naturale, a padurilor virgine si cvasivirgine. Suprafata padurilor situata in fond forestier inclusiv a celor din afara fondului forestier al Romaniei este in usoara crestere, conform raportarilor Romaniei pe segmentul LULUCF.
De asemenea, stocul de lemn pe picior in paduri a crescut cu 133 milioane mc in intervalul de timp dintre ciclurile I si al doilea ale Inventarului Forestier National, corespunzand unei cresteri brute a volumului de lemn existent pe picior de 26 milioane mc anual, respectiv 45% din crestere.
Evolutia balantei import-export, de la exporturi de bustean de peste 1,5 milioane mc anual anterior 2013 la importuri actuale de 4,1 milioane mc lemn brut in 2021 in conditiile cvasi-disparitiei exporturilor de lemn brut din Romania, arata o crestere progresiva a eficientei masurilor de combatere a taierilor ilegale si echilibrarea cererii de produse din lemn pentru piata interna si industria lemnului prin cresterea importurilor.
Datele furnizate de Recensamantul General Agricol arata ca intre 2010 si 2020 s-a inregistrat o scadere cu aproape 800.000 ha a suprafetelor utilizate ca pasuni, iar in total exista minim 2.000.000 ha terenuri care nu au nici utilizare agricola, nici forestiera. Aceasta lipsa de valorificare a potentialului terenurilor Romaniei se poate transforma intr-o uriasa oportunitate prin finantarea adecvata a extinderii fondului forestier al Romaniei.
Lemnul din paduri gestionate durabil este un motor al dezvoltarii
In aceste conditii, s-a aratat ca resursa de lemn provenita din paduri gestionate durabil reprezinta unul dintre pilonii economiei verzi, circulare, curate, bioeconomie ce reprezinta viitorul dezvoltarii.
 
Impact economic substantial - 16% din industria Romaniei, 3,5% din PIB
Cifra de afaceri a industriilor bazate pe resursa de lemn, rezultata prin prelucrarea datelor a 13.790 companii din industria lemnului si industria mobilei, este de 6,1 mld Euro, iar daca includem si industria celulozei si hartiei, practic bazata tot pe resursa de lemn plus reciclare, ajungem la o cifra de 7,36 mld Euro.
Aceste cifre de afaceri reprezinta 16% din cifra de afaceri a industriei Romaniei si 3,5% din PIB-ul Romaniei.
Concomitent, industriile bazate pe resursa de lemn creeaza 142.000 locuri de munca atractive, foarte multe in zona rurala. In judete precum Maramures si Satu Mare, industria mobilei reprezinta principala ramura industriala a judetului. In judetele precum Suceava si Neamt, industria de prelucrare a lemnului reprezinta principala ramura industriala.
Prin localizarea in zona rurala, fabricile din industria lemnului sunt supranumite si „fabrici de paine” prin aportul in mentinerea viabilitatii economice a comunitatilor in care activeaza. Sunt foarte multe localitati rurale si orase mici in care industriile bazate pe lemn reprezinta principalul angajator.
Prin impactul pe orizontala in industrii si servicii conexe, transporturi, impactul direct si indirect ajunge la 300.000 locuri de munca create.
Remarcabil este si aportul in balanta comerciala de import export a Romaniei, prin aportul valutar net anual de 2,2-2,4 miliarde Euro al industriilor bazate pe lemn
Astfel, Romania a devenit treptat dupa 2013 un mare importator de lemn brut, cu importuri anuale in 2021 de 4,1 milioane mc, si un exportator de produse cu valoare adaugata mare. Practic, din 4,5 mld. Euro exporturi, peste 80% o reprezinta exporturile de mobila, binale (usi si ferestre), PAL, OSB, MDF, alte produse finite cu valoare adaugata ridicata.
 
Biomasa regenerabila poate asigura securitatea energetica a Romaniei
In contextual razboiului din Ucraina si a strategiei de renuntare accelerata la combustibilii fosili a crescut in importanta rolul biomasei forestiere in asigurarea securitatii energetice.
Biomasa forestiera, in diferite forme, de la clasicul lemn de foc la deseuri din prelucrarea primara a lemnului, peleti si bricheti, sustine incalzirea a 3,5 milioane gospodarii in Romania, cu un consum estimat in strategia energetica a Romaniei la 14 milioane tone!
Energia termica generata este de 40.000.000 MWh anual. Pentru substituirea incalzirii pe lemne cu incalzire pe gaze, la costul actual de peste 100 Euro/MWh, ar fi necesare importuri anuale de 4 mld. Euro si investitii in extinderea retelei de gaze de 17 mld. Euro!
In conditiile tintelor asumate de tranzitie catre energii regenerabile, trebuie subliniat ca energia din biomasa contribuie cu nu mai putin de 62% din energia regenerabila produsa de Romania, conform raportarilor Romaniei pe plan international. Hidroenergia furnizeaza 24% din energia regenerabila a Romaniei, iar energia eoliana - 10% iar cea solara - 2,9%.
Structura istorica a consumului de energie termica in sectorul rezidential (incalzirea cu lemne a aproape jumatate din sectorul rezidential al Romaniei) a condus la atingerea tintelor de productie de energie regenerabila in Romania pentru anul 2020.
Tintele pentru 2030 presupun insa o foarte buna strategie integrata pentru energie si schimbari climatice, iar biomasa este practic singura resursa de energie regenerabila disponibila pentru componenta incalzire/racire in sectorul rezidential, cu uriase oportunitati de crestere a eficientei energetice a utilizarii biomasei, promovarea utilizarii in cogenerare si efect de substitutie urias prin inlocuirea carbunelui in sistemele SACET din marile orase care utilizeaza carbune si care au rapid nevoie de solutii de energie regenerabila.
 
Rolul major al sectorului padure-lemn in combaterea schimbarilor climatice
De asemenea, sectorul padure - produse din lemn este singura activitate economica cu bilant pozitiv in combaterea schimbarilor climatice prin fixarea carbonului. Astfel, sectorul padure-lemn fixeaza anual 30% din emisiile tuturor celorlalte activitati economice, in bilantul gazelor cu efect de sera, conform raportarilor internationale ale Romaniei.
Astfel, avem o contributie directa de 24 mil. tone CO2 bilant de fixare neta de carbon in paduri si produse din lemn.
Suplimentar, sunt cuantificabile 14 mil. tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substitutie al produselor din lemn, prin evitarea utilizarii altor materiale cu amprenta de carbon mai mare, cum este plasticul, ambalajele care nu sunt biodegradabile, betonul sau otelul.
Un efect de substitutie suplimentar, de minim 13 mil. tone CO2, se inregistreaza prin folosirea biomasei lemnoase, prin evitarea folosirii combustibililor fosili, pentru incalzirea celor 3,5 milioane gospodarii care se incalzesc cu lemne!
Asadar, impactul sectorului padure-lemn in combaterea schimbarilor climatice, prin bilantul sectorului in balanta emisiilor gazelor cu efect de sera, este echivalentul a 50 milioane tone CO2 sechestrate sau evitate a fi emise, cu o valoare de piata in certificate de carbon de 4 miliarde de Euro.
 
Sectorul sufera din cauza subfinantarii
Pana in prezent, domeniul padure - industrii bazate pe lemn nu s-a regasit intre prioritatile de finantare din Planul National Strategic si Planul National de Recuperare si Rezilienta, desi ofera un urias potential pentru decarbonarea economiei, eficienta energetica si reducere a costurilor. Efectul multiplicator in economie al investitiilor in sectorul padure-lemn este unic.
Astfel, cu 1 miliard de Euro investiti, care ar putea fi alocati din Fondul de Mediu, pentru o prima unica de includere a pasunilor impadurite in fond forestier de 2.500 Euro/ha, ar putea fi extinsa suprafata fondului forestier national cu 400.000 ha!
Cu 1 miliard de Euro din PNRR investiti in accesibilizarea padurilor, infrastructura de depozitate si sortare, in executarea lucrarilor de ingrijire a padurii ar putea fi redus impactul de mediu al recoltarii masei lemnoase, recolta sustenabila la nivelul posibilitatii stabilite prin amenajamentele silvice, respectiv 22 milioane mc anual.
Cu 1 miliard de Euro din componenta pentru energie regenerabila a PNRR, investiti in cresterea cu numai 25% a randamentului energetic pentru incalzirea celor 3,5 milioane gospodarii care se incalzesc cu lemne, s-ar elibera pentru utilizare in cogenerare echivalentul a 10.000.000 MWH biomasa, cantitate suficienta pentru salvarea si trecerea tuturor SACET-urilor pe carbune din orasele mari pe biomasa, concomitent disponibilizarii unei cantitati suplimentare de 2 milioane mc din acesta resursa pentru utilizare in produse din lemn, conform principiului utilizarii in cascada a resursei de lemn.
Rezultatul unui astfel de program de investitii in sectorul padure-lemn se regaseste in documentul Viziunea 2030 - 10 tinte pentru sectorul padure-lemn.
 
Viziunea 2030: 10 tinte pentru sectorul padure - lemn
10 tinte pentru sectorul padure - lemn, tinte bazate pe paduri gestionate durabil, indiferent de tipul de proprietate in Romania, si pe utilizarea responsabila a lemnului pe scara larga, in constructii, energie si alte aplicatii industriale.
 
1. Padurile gestionate durabil reprezinta baza bioeconomiei
Romania are un fond forestier unanim apreciat la nivel european pentru biodiversitate, stabilitatea padurilor, structurile identic naturale. Suprafata padurilor Romaniei, stocul de masa lemnoasa pe picior, starea de sanatate a padurilor sunt pe un trend pozitiv. Sustinerea unui management durabil al padurilor prin programe de finantare este redusa, Romania alocand sub 1% din Planul National Strategic pentru domeniul padurilor fata de o medie europeana de 5%. Gradul de acoperire cu paduri, de 29%, este departe de optim.
Oportunitate imediata: cresterea suprafetei fondului forestier prin programe de incluziune a celor 500.000 ha de pasuni impadurite, in curs de regenerare naturala. In decurs de 20 de ani, acestea ar putea ajunge la gradul de biodiversitate al padurilor naturale daca ar fi protejate prin includerea in fond forestier.
 
2. O mobilizare crescuta, sustenabila a resursei de masa lemnoasa
Cresterea padurilor si a stocului de lemn pe picior din padurile Romaniei este pe o panta ascendenta, datorita structurii pe clase de varsta cu excedent de arborete in clasele a III-a si a IV-a de varsta conducand la o crestere a stocului fixat de CO2. Evolutia structurii padurii pe clase de varsta, accesibilizarea fondului forestier, efectuarea lucrarilor de ingrijire a padurii, o silvotehnica imbunatatita, cercetarea si inovarea pot conduce la o asezare pe un trend ascendent al recoltei sustenabile a masei lemnoase, catre o valoare de de cel putin 22 milioane mc anual in orizont 2030.
 
3. Sustinerea cresterii economice durabile. Produse din lemn pentru un mediu curat si sanatos.
In prezent, domeniul padurilor si industriile bazate pe resursa de lemn genereaza o cifra de afaceri anuala de 7,1 miliarde de Euro, cu o pondere in PIB-ul Romaniei de 3.5% si exporturi in valoare de 3,5 miliarde de Euro anual.
Prin cresterea valorii adaugate si diversificarea produselor din lemn, prin promovarea utilizarii lemnului in constructii si cresterea gradului de reciclare al lemnului, volumul si valoarea produselor din lemn poate fi dublata, asa cum s-a intamplat si in perioada 2005-2020.
 
4. Sustinerea comunitatilor locale, a economiei zonei rurale, locuri de munca sigure si atractive, legatura intre zonele rurale si urbane.
Economia bazata pe paduri si resursa de lemn este un angajator atractiv, oferind locuri de munca interesante, legate cu activitati de cercetare, inovare si dezvoltare, atat in mediul rural cat si in mediul urban. Aceste locuri de munca dezvolta capabilitatile lucratorilor si managerilor din aceste domenii. Sectorul padure - lemn asigura 150.000 locuri de munca directe, sau 300.000 de locuri de munca cu includerea efectului de antrenare pe orizontala.
Din punct de vedere social este importanta asigurarea securitatii energetice pentru cele 3,5 milioane de gospodarii din Romania care se incalzesc cu biomasa (lemn de foc).
 
5. Mediu sanatos, impact vital in combaterea schimbarilor climatice - bilantul gazelor cu efect de sera.
Impactul de mediu al domeniului padurilor al domeniului padure - lemn poate fi cuantificat pe doua directii:
Contributia padurii prin furnizarea de servicii ecosistemice: de suport (conservarea biodiversitatii, protectia apelor si a solurilor), de aprovizionare (hrana, materiale, energie), de reglare (atenuarea efectului toxic al deseurilor si noxelor, prevenirea eroziunii si a evenimentelor extreme, reglarea debitelor de apa, starea carbonului, controlul compozitiei atmosferice etc,) si culturale (interactiuni sociale, spirituale si simbolice cu mediul, interactiuni fizice si intelectuale cu mediul etc.)
Contributia padurii in combaterea schimbarilor climatice: bilantul gazelor cu efect de sera.
- 24 milioane tone CO2 bilant de fixare neta de carbon in paduri si produse din lemn.
- 14 milioane tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substitutie al produselor din lemn, prin evitarea utilizarii altor materiale cu amprenta de carbon mai mare.
- minim 13 milioane tone CO2 emisii substituite prin energia termica folosita pentru incalzirea celor 3,5 milioane gospodarii care se incalzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili.
Impactul sectorului padure - produse din lemn pe linie de combatere a schimbarilor climatice prin stoc de CO2 in paduri si produse din lemn, efect de substitutie ale produselor din lemn si biomasa lemnoasa in energie totalizeaza 50 milioane tone CO2, care la pretul de piata de 80 de Euro/certificat de carbon inseamna o valoare de piata de 4 miliarde de Euro anual.
Acest impact poate fi crescut cu minim 30% prin cresterea eficientei energetice a utilizarii resursei de lemn, cu oportunitate imediata de inlocuire cu biomasa in CET-urile care functioneaza pe carbune, utilizarea resursei de lemn in cascada si cresterea volumului utilizat in produse din lemn.
 
6. Materiale de constructii regenerabile pentru o viata mai sanatoasa.
Lemnul, cel mai utilizat material de constructii regenerabil la nivel global, are un viitor stralucit. Pana in 2040, este previzionata o triplare a cotei de piata in constructiile din Europa, comparativ cu anul 2015. Avantajele sale: este reutilizabil, biodegradabil, sanatos, cu o amprenta de carbon mica pentru obtinerea produselor finite, cu utilizari inovative - de la constructii modulare la mobila multifunctionala.
Fiecare metru cub de lemn stocheaza o tona de CO2 in structura sa pentru minim 35 de ani. La sfarsitul perioadei de viata a constructiei, lemnul poate fi usor reciclat, in utilizari energetice sau panouri tehnice (PAL). Dar, concomitent, prin utilizarea lemnului evitam folosirea unui metru cub de beton, pentru a carui producere - ciment, transport, etc. - literatura de specialitate a evaluat ca vor exista emisii de aproape tona de CO2.
 
ALLBIMVideoConfAC-iulTERAPLASTAUTODESK
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A aparut editia
OCTOMBRIE
2022!
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 170 (Octombrie 2022)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
viarom
FRONTALE
leviatan
rigips
hilti
MAKITA
leviatan
Acvatot 2019
strabag nivel 1
BMI_Icopal
CONCEPT STRUCTURE
CELCO 2020
ERBASU CONSTRUCT
Ubitech

Parteneri

HABITAT
AHK 2022
FPSC_2019
econet
AICPS_30
ROGBC 2016
ef-de-n
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere tamplarie aluminiu