Asigurarea lichiditatii necesare finantarii economiei reale si a cheltuielilor publice a ramas preocuparea majora a Bancii Nationale a Romaniei. Astfel, in conditiile unui deficit de lichiditate pe piata monetara, BNR a efectuat noi operatiuni repo pe baze bilaterale (asa cum este prevazut in Regulamentul nr. 1/2000 privind operatiunile de piata monetara efectuate de BNR si facilitatile permanente acordate de aceasta participantilor eligibili - art.9) stocul mediu zilnic al acestor operatiuni situandu-se, in perioada 15 mai - 15 iunie, la circa 7 miliarde lei. De asemenea, s-a continuat cumpararea de titluri de stat in lei de pe piata secundara, volumul total al acestora ajungand, in data de 5 iunie 2020, la peste 3,8 miliarde lei. Conform prevederilor art.7(c) din Regulamentul mentionat anterior, operatiunile definitive cu titluri de stat se pot derula numai pe baze bilaterale. Optiunea BNR pentru operatiuni pe baza bilaterala este legata de preocuparea de a asigura lichiditatea in stricta legatura cu necesarul de finantare si de a cobori in mod sustenabil ratele de dobanda, in conditiile prevenirii volatilitatii excesive a cursului de schimb al leului si a deprecierii ne-necesare a monedei nationale.

 

Aceasta abordare a permis finantarea fluenta a cheltuielilor statului si economiei reale, concomitent cu scaderea treptata a ratelor de dobanda si relativa stabilizare a cursului de schimb al leului - realitati ce au devenit evidente in ultimele saptamani. Astfel, in perioada 15 mai - 15 iunie, au fost derulate 8 emisiuni de titluri de stat ale Ministerului de Finante in valoare totala de circa 8,3 miliarde lei, toate fiind consistent suprasubscrise, ceea ce denota ca a existat o finantare adecvata a necesitatilor bugetare. Ratele de dobanda de pe piata monetara si-au consolidat scaderea, cu impact in ieftinirea creditelor pentru populatie si pentru companii/firme (cotatia ROBOR 3M, utilizata ca referinta pentru creditele bancare, scazand de la 2,44% pe 18 mai la 2,15% pe 16 iunie), iar cotatiile de referinta de pe piata secundara a titlurilor de stat si-au continuat miscarea descendenta care s-a accentuat in debutul lunii aprilie. Randamentele pe maturitatile de pana la 1 an au coborat usor chiar sub valorile anterioare izbucnirii turbulentelor pe piata financiara internationala, iar cele aferente maturitatii de 10 ani au revenit la nivelurile inregistrate in prima jumate a lunii martie.

 

Ratele de dobanda inca mai ridicate in Romania, comparativ cu Cehia, Polonia si Ungaria, sunt consecinta si nu cauza situatiei economico-financiare a Romaniei: deficite gemene, cel mai mare deficit fiscal din UE la debutul crizei economice generate de pandemie si necesarul mare de finantare pentru acoperirea deficitului fiscal si refinantarea datoriei publice. Aceste realitati dominante exercita o presiune permanent ascendenta asupra dobanzilor la care se imprumuta tara. Notele agentiilor de rating, evaluarile publice ale Comisiei Europene si ale Bancii Centrale Europene contribuie, de asemenea, la aceasta diferentiere si ele nu pot fi desconsiderate.

 

Pentru perioada urmatoare ramanem in limitele acestor orientari de politica monetara. Riscurile principale la adresa economiei si a finantelor tarii pe care le intrevedem tin, evident, de evolutiile in planul sanatatii publice. Pentru aceasta, vom continua sa monitorizam si sa actualizam evaluarile noastre si vom canaliza masurile in directia furnizarii de lichiditate necesara concomitent cu mentinerea stabilitatii financiare, precum si cu continuarea unei tendinte sustenabile de scadere treptata a ratelor de dobanda; masurile vor fi atent calibrate astfel incat sa nu descurajeze economisirea interna, care reprezinta principala sursa de finantare a economiei reale si a sectorului bugetar. Riscurile in plan monetar-financiar ar fi marite daca nu am tine cont de aceste situatii in continua miscare. Tot in sens preventiv, am agreat cu Banca Centrala Europeana o linie repo pentru a se furniza BNR lichiditate in euro. Aceasta masura are drept scop acoperirea eventualelor nevoi urgente de lichiditate in euro, ca urmare a unor posibile disfunctionalitati la nivelul pietelor, manifestate in cazul in care impactul generat de pandemia de Covid-19 la nivel regional si international s-ar amplifica semnificativ.