Finantarile care vor fi disponibile in perioada de programare 2021-2027 pentru activitati de cercetare-dezvoltare, fie sub forma de fonduri nerambursabile, fie prin intermediul altor instrumente financiare puse la dispozitia beneficiarilor, arata o deschidere semnificativa a autoritatilor europene si locale catre sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare din Romania, dat fiind ca nivelul este mult superior alocarilor financiare precedente. Abordarea va fi, insa, diferita fata de cea din trecut, accentul fiind pus pe stimularea mediului privat, in special a intreprinderilor mici si mijlocii, pentru implicarea in astfel de activitati.

Sursa cea mai importanta de finantare in acest domeniu este reprezentata de Programul Operational Crestere Inteligenta, Digitalizare si Instrumente Financiare (POCIDIF), care vizeaza exclusiv aspecte de cercetare, dezvoltare, inovare si digitalizare in diferite forme. In completarea acesteia vine Programul Operational Regional (POR), valabil pentru aceasta perioada de programare. Datorita abordarii descentralizate, acest instrument permite elaborarea de programe operationale distincte, aferente fiecarei regiuni de dezvoltare, cu componente finantabile semnificative din sfera de cercetare-dezvoltare-inovare si digitalizare, menite sa impulsioneze ecosistemele locale si regionale de profil si parteneriatele tematice public-private.

Acestor surse de finantare li se adauga aspecte cheie din Programul National de Redresare si Rezilienta, care include, la randul, sau o serie de directii de finantare menite sa impulsioneze sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare, sa incurajeze excelenta in proiectele de profil si sa faciliteze participarea la parteneriate europene pe astfel de teme.

 

Din directiile trasate pana in prezent in cadrul programelor operationale mentionate, in forma transmisa de autoritatile din Romania spre aprobare Comisiei Europene, se observa o schimbare de paradigma – daca in trecut se punea accentul pe incurajarea mediului academic de profil si pe cercetarea fundamentala, acum atentia este concentrata pe cercetarea aplicata si pe impulsionarea si incurajarea mediului privat, in special a intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), pentru a participa activ la demersuri din sfera de cercetare-dezvoltare-inovare sau digitalizare si pentru a incorpora inovarea in dezvoltarea de noi produse sau procese si punerea lor pe piata.

Aceasta schimbare de abordare, mentionata si de ministrul Cercetarii, Inovarii si digitalizarii, Sebastian Burduja, in cadrul unui eveniment Deloitte, este bine-venita in contextul in care Romania se situeaza pe pozitii codase la nivel european din aceasta perspectiva. Ca atare, multe dintre directiile de finantare ce vor fi disponibile in perioada urmatoare pun accent fie pe parteneriate intre entitati de profil (publice sau private) si IMM-uri, pentru a suplini sau pentru a dezvolta capacitatile interne ale acestora din urma, fie pe crearea si dezvoltarea de capacitati proprii in cadrul IMM-urilor, pentru a facilita adoptia de tehnologii sau imbunatatirea mentalitatii de inovare la nivelul acestora.

 

 

Pe de alta parte, finantarile specifice sectorului cercetare-dezvoltare-inovare ar trebui corelate cu strategia nationala de profil si cu directiile de specializare inteligenta identificate la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare in parte. Din acest punct de vedere, sectorul IT din Romania, care inregistreaza o evolutie superioara altor domenii, este optim plasat la granita dintre cercetare-dezvoltare-inovare si digitalizare si poate, astfel, sa profite de finantarea disponibila in aceasta perioada de programare, abordand tematica aferenta oricaruia dintre cele doua paliere sau propunand tematici ce reunesc tehnologii avansate, mai ales in contextul transformarii digitale pe care Romania o traverseaza.

Un aspect demn de mentionat este faptul ca multe din directiile de finantare aferente acestei perioade de programare pun accent fie pe transferul de cunostinte, fie pe transferul tehnologic. Astfel, cel mai probabil, va avea loc un transfer de drepturi de proprietate intelectuala si brevete dinspre entitatile de cercetare-dezvoltare-inovare si intreprinderile mari (participante doar in calitate de parteneri la proiecte propuse de societati mici si mijlocii) catre IMM-urile respective. In acest context, ramane de vazut in ce masura vor fi dispuse entitatile si intreprinderile mari sa se implice in acest gen de parteneriate.

Asadar, in prezent, intreprinderile mari vor putea aplica pentru finantarile mentionate doar in calitate de parteneri pentru IMM-uri sau pentru entitati de cercetare in cadrul anumitor tipuri de proiecte. Cu toate acestea, abordarea in cadrul perioadelor de programare tinde sa fie flexibila, in functie de evolutia diverselor aspecte in timp. Ca atare, nu este exclus ca, in urmatorii ani, sa constatam o prezenta sporita a companiilor mari intre categoriile de beneficiari eligibili, pe masura ce programele operationale se maturizeaza si nevoile efective din piata se cristalizeaza.

Perioada de programare este inca la inceput, iar ghidurile aferente diferitelor optiuni de finantare aplicabile domeniului de cercetare-dezvoltare-inovare sunt inca in curs de elaborare, urmand sa fie lansate, cel mai probabil, intr-o varianta consultativa, in urmatoarele patru-sase luni. In consecinta, ramane de vazut ce conditii specifice de aplicare vor fi impuse potentialilor beneficiari si ce indicatori de proiect trebuie atinsi in decursul proiectelor, inclusiv daca vor fi incluse eventuale cote obligatorii, cuantificabile, de brevete sau rezultate concrete ale activitatilor de cercetare sprijinite.