Economia romaneasca a avut o dinamica abrupta in luna martie, cu o scadere de 4% venind dupa doua luni de crestere, urmata de o adancire a ritmului de scadere la -10% in aprilie (potrivit BNR). Date noi urmeaza sa soseasca in perioada urmatoare, oferind o imagine mai clara pentru trimestrul II. In estimarea noastra, este posibil ca o franare abrupta a activitatii sa fi condus la scaderi de pana la 9% in Q2 fata de Q1 2020 si de 17% fata de anul anterior - intervalul de nesiguranta fiind foarte ridicat, totusi, se arata intr-o analiza a XTB Romania, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume si companie de investitii listata pe Bursa de la Varsovia.

Productia industriala a revenit spectaculos in mai (ajustata sezonier) la nivel lunar, plus 15.1%, dar ramane, in cazul primelor 5 luni ale anului, cu 17% mai jos fata de perioada similara a anului anterior. Comenzile noi in industrie au revenit cu peste 19%, dar sunt cu aproape o treime mai jos decat anul anterior. In aceste conditii, redresarea completa va lua timp - cu toate ca, in prima sa parte, putem vorbi de un profil de tip V, este probabil ca ritmul revenirii sa se tempereze, aplatizand a doua linie a V-ului in zona sa superioara.

„Cu toate acestea, este evident ca diferentele intre sectoare sunt foarte ample si cifre generale nu pot reda intregul peisaj. Segmente precum transportul aerian, hotelurile si pensiunile si serviciile cu relationare fizica au avut masiv de suferit, in timp ce o parte din comertul cu amanuntul, consructiile, domeniul IT si serviciile care au putut functiona cu angajatii lucrand de la distanta au mers relativ bine sau chiar mai bine in raport cu trimestrul comparabil din anul precedent. O abordare diferentiata este necesara pentru a intelege profilul general al perioadei urmatoare”, explica Claudiu Cazacu, Consulting Strategist in cadrul XTB Romania.

Necunoscutele esentiale sunt, in continuare, traseul numarului de cazuri noi, masurile la nivel public ce vor decurge din acesta si pasii urmatori ai politicilor fiscale si monetare, la nivel local si european. Pe datele actuale, o serie de afaceri, in special mici si mijlocii, si un numar important de angajati vor avea nevoie in continuare de sprijin.

„Perioada curenta este una foarte tensionata, dar inegala, perceputa diferit in functie de pozitionarea angajatilor sau a firmelor in cadrul sectoarelor: cei care au operat in domenii de sofisticare ridicata si fara o nevoie de prezenta fizica la birou au fost favorizati in raport cu media. O surpriza placuta a oferit si sectorul constructiilor, care ar putea fi avantajat daca investitiile vor fi sustinute cu finantare rapida. Sectorul public, in general, este relativ mai putin afectat fata de cel privat, la fel si cei cu lichiditati si planuri de siguranta puse la punct. Sectorul auto, initial puternic afectat de scaderea cererii, limitari logistice si inchiderile in scop de sanatate publica, ar putea reveni in atentie, pe masura ce dorinta de a evita transportul in comun se transforma in decizie de cumparare”, mai spune Claudiu Cazacu.

Investitiile sunt alocate in functie de riscul tolerat. Cei cu aversiune ridicata fata de risc ar putea prefera titlurile de stat, o serie de emisiuni noi in lei si Euro fiind deschise publicului, in timp ce pentru cei cu apetit mai ridicat si viziune pe termen lung, interesul s-ar putea indrepta catre piata de capital, mai ales spre sectoare precum tehnologie si agricultura, desi inca insuficient reprezentate pe bursa locala.

La nivel global, oferta este una foarte variata, dar, in special in domeniul tehnologic din SUA, nivelul entuziasmului a atins cote foarte inalte, propulsand cotatiile Tesla, Amazon sau Zoom la niveluri istorice, ceea ce, in perspectiva larga, ar putea sugera mai degraba nevoie de prudenta investitorilor pregatiti, care doresc sa evite riscuri speculative inalte. Titlurile unor companii care sunt in cursa pentru dezvoltarea unui vaccin au intrat, de asemenea, pe termen mediu pe radarul investitorilor, cu toate ca stirile frecvente impun o atentie foarte ridicata si o viteza mare de reactie pentru beneficii optime.

„Declansarea pandemiei COVID-19 a avut loc intr-un scenariu caracterizat de o crestere economica aflata deja pe un trend de incetinire. Acest mix a generat, la nivel international, un soc de nesiguranta si incertitudine cu efecte importante asupra evolutiilor macroeconomice si financiare si a condus la adoptarea unui set de masuri economice, monetare si fiscale fara precedent. Prognozele privind cresterea economica la nivel global au fost ajustate semnificativ fata de estimarile anterioare si indica o recesiune in anul 2020, urmata de o revenire economica in anul 2021. Pietele financiare internationale au reactionat puternic dupa intensificarea crizei, cu scaderi sincronizate ale preturilor activelor, dar si accentuari istorice ale volatilitatii si primelor de risc”, atrage atentia, la randul sau, Radu Puiu, Analist in cadrul XTB Romania.

Prognozele privind situatia actuala a economiei nu sunt tocmai optimiste. Comisia Europeana estimeaza o scadere de 6% a economiei Romaniei in anul 2020. Ulterior, PIB-ul ar putea sa avanseze cu 4% in 2021, in scadere fata de nivelul prognozat in mai de 4,2%. Prin urmare, aceasta revizuire descendenta nu reprezinta un semnal pozitiv, aratand ca nivelul ridicat de incertitudine si persistenta crizei actuale pun presiune asupra increderii autoritatilor intr-o revenire rapida.

Comisia Europeana a avertizat ca riscurile legate de perspectivele de crestere ar putea fi revizuite descendent, iar aparitia unui al doilea val de infectii in Romania sau la nivelul unuia dintre principalii parteneri comerciali ai Romaniei (precum Germania sau Italia) ar putea sa franeze redresarea economiei. Un alt factor relevant este legat de traiectoria fiscala a tarii si de abilitatea autoritatilor de a rezolva problemele dinaintea crizei. In cazul in care raspunsul va fi negativ, increderea investitorilor ar putea avea de suferit, aspect care ar putea duce la costuri de finantare mai ridicate si la o crestere economica mai lenta. Desi agentiile de rating au pastrat evaluarea datoriei publice romanesti in categoria de investitii, perspectiva a fost modificata la negativa. In acest context, implementarea in perioada urmatoare a unor masuri de consolidare fiscala credibile va fi esentiala pentru a asigura accesul la finantare pe pietele externe la costuri sustenabile si, totodata, pentru a evita o ajustare abrupta la nivel intern, mai spune analistul XTB Romania.

Prognozele din mai ale Comisiei Europene indicau ca deficitul guvernamental va ajunge la 9,2% din PIB in 2020, urmand sa se majoreze pana la 11,4% din PIB anul urmator. Totusi, economia Romaniei a aratat semne de rezistenta in primul trimestru al anului, cand a avansat cu 2,4% in ritm anual. Totusi, aceasta performanta a venit in contextul in care situatia pandemiei in Romania se afla abia la inceput. Evolutia s-a bazat in mare parte pe consum si pe stocuri. Cel mai amplu impact este asteptat sa se observe in T2, cand restrictiile asupra circulatiei populatiei dar si suspendarea activitatii economice au pus presiune masiva asupra consumului privat si a veniturilor populatiei.

Conform Raportului de Stabilitate Financiara al BNR, exista 17 sub-sectoare economice care pot fi puternic afectate de contextul economic generat de pandemie si alte 17 domenii care pot fi afectate intr-o maniera moderata. Sectoarele asupra carora se asteapta un impact ridicat au o importanta semnificativa in economie. Acestea reprezinta 14% din numarul total al companiilor nefinanciare, contribuie cu 17% la valoarea adaugata bruta si angajeaza 21% din forta de munca. Potrivit BNR, aceste sectoare sunt reprezentate de: turism si industria hoteliera si a restaurantelor. Acestea au avut o importanta ridicata la nivelul contributiei la cresterea PIB in 2019. Industria hotelurilor si a restaurantelor este bine reprezentata din punct de vedere al contributiei la evolutia sectorului real: numarul firmelor reprezinta 5% din total (34.500), ponderea la valoarea adaugata bruta este de 2%, iar aportul privind numarul angajatilor se ridica la 4% (171.600), conchide Radu Puiu.