BUILDGREEN: Ponderea cladirilor certificate a trecut de 25% in intervalul 2022-2024 Imprimare
Sustenabilitate & CSR Publicat de Ovidiu Stefanescu 05 Dec 2025 06:25
In 2025, BuildGreen isi confirma pozitia de lider regional in domeniul sustenabilitatii cladirilor, cu un portofoliu ce depaseste 900 de proiecte in 27 de tari si peste 6,2 milioane tone CO2e monitorizate prin platforma proprie CarbonTool. Cu aproximativ 1,2 milioane tone CO2e deja reduse, compania demonstreaza ca digitalizarea ESG si certificarea verde nu sunt simple procese administrative, ci instrumente reale de transformare si eficienta operationala. BuildGreen colaboreaza activ cu dezvoltatori din segmentele office, logistic si hotelier, oferind pachete integrate de certificare, monitorizare si optimizare a performantei - de la faza de proiect pana la exploatare. Cresterea cererii pentru cladiri sustenabile, amplificata de reglementarile europene EPBD si CSRD, a dus la o maturizare accelerata a pietei: peste un sfert dintre noile proiecte sunt deja certificate. In prezent, compania extinde solutiile "nZEB ready + MRV (Measurement - Reporting - Verification) + IAQ (Indoor Air Quality)" si dezvolta noi module CarbonTool pentru analiza ciclului de viata si raportarea pe lantul de aprovizionare, consolidandu-si rolul de partener strategic pentru dezvoltatori si investitori in tranzitia catre cladiri cu emisii zero si performanta demonstrata. Prin abordarea sa completa, care integreaza designul, constructia, operarea si certificarea cladirilor, compania ajuta piata sa evolueze de la simpla eficienta teoretica la performanta demonstrata si masurabila in timp real, dupa cum subliniaza Razvan Nica, fondatorul BuildGreen.

- Ce impact a avut criza energetica asupra cladirilor de birouri? Au aparut noi standarde de eficienta energetica sau actualizari ale celor existente, in acest context?
- Criza energetica a schimbat fundamental felul in care este gandita o cladire de birouri: accentul s-a mutat de la "proiectat eficient" la "operat eficient si masurat continuu". In practica, am vazut doua miscari clare: electrificarea sistemelor (pompe de caldura, eliminarea gazului in proiecte noi) si controlul inteligent (subcontorizare, BMS/EMS, reguli pe ocupare, comisionare periodica). In proiectele office, logistice si hoteliere, pachetele de tip "electrificare + recuperare de caldura + control" au adus tipic reduceri de 20-30% ale consumului in 12-24 luni, atunci cand sunt dublate de operare disciplinata si indicatori lunari de performanta. In paralel, reglementarea europeana ridica stacheta. Noua EPBD introduce monitorizarea permanenta a confortului (CO2, umiditate, temperatura) si etapizeaza cerintele pentru cladiri pana in 2029/2030, astfel incat performanta energetica sa nu compromita sanatatea si confortul ocupantilor. Dinspre piata, apare presiunea pe ratinguri operationale, de inspiratie NABERS din UK, auditate recurent, alaturi de strategii clare de "carbon tracking" in exploatare. Acestea sunt deja esentiale in Vest si intra accelerat si in Europa Centrala si de Est.

- Ce tendinte remarcati in designul noilor cladiri de birouri, in contextul necesitatii de rezilienta generate de schimbarile climatice, sustenabilitate si eficienta energetica?
- Am remarcat trei directii care devin dominante. Cladirile tind spre "NZEB‑ready" prin electrificare completa, folosind pompe de caldura, recuperare de caldura, refrigeranti cu GWP minim, integrare a panourilor fotovoltaice on‑site si pregatire pentru flexibilitate la retea in privinta gestionarii varfurilor de consum. O alta tendinta se refera la cladirile orientate catre oameni ("human‑centric"), prin elemente precum proiectare pentru lumina naturala, acustica, materiale low‑VOC si, mai ales, monitorizarea calitatii aerului (IAQ - Indoor Air Quality) ca practica standard. Tot la acest capitol, as mentiona EPBD, directiva care adauga obligatia de monitorizare continua a confortului ocupantilor. Cladirile ca ecosistem de date reprezinta o a treia directie, caracterizata prin subcontorizare granulara (masurare detaliata si precisa a consumurilor intr-o cladire), tablouri de bord MRV, feedback periodic al ocupantilor prin micro‑chestionare, pentru a alinia perceptia cu datele. Acest model creste rezilienta, permite deciziile rapide in caz de canicula sau ploi extreme si reduce costurile recurente. Pe scurt, proiectam pentru eficienta, sanatate si date, apoi operam cu disciplina. Acolo apare diferenta de performanta si rezilienta.
 
- Care sunt principalele provocari pe care le intampinati in procesul de certificare a cladirilor de birouri? Cat dureaza, aproximativ, procesul de certificare a unei cladiri de birouri si care sunt principalele etape ale acestui proces?
- Principala provocare este coerenta datelor pe tot ciclul, de la calculele initiale si selectia materialelor pana la operare si raportare ESG. Cand datele sunt incomplete sau nealiniate, apar intarzieri si "pierderi de punctaj". A doua provocare este integrarea timpurie a cerintelor (LCA - Life Cycle Assessment, EPD - Environmental Product Declaration, IAQ, comisionare - verificare si calibrare periodica a sistemelor tehnice), ca "fir rosu" care traverseaza designul, executia si faza de exploatare. Prima etapa a certificarii este evaluarea preliminara pentru a stabili obiectivele si standardele de sustenabilitate. Urmeaza faza de proiectare si depunere a documentatiei privind consumul de energie si apa, materialele folosite si sanatatea ocupantilor. In timpul constructiei, un expert verifica daca lucrarile respecta planul si materialele sunt conforme, iar la final toate sistemele (ventilatie, climatizare, iluminat) sunt testate. Dupa deschidere, cladirea este monitorizata periodic pentru energie, apa, calitatea aerului si confort, iar rezultatele sunt raportate.
Pentru un proiect nou de birouri, certificarea se desfasoara in paralel cu santierul si dureaza, de obicei, 12-18 luni, in functie de complexitate. Amenajarile interioare pot fi certificate mai rapid, in 4-9 luni, iar certificarile pentru operarea curenta (precum BREEAM In‑Use sau WELL Performance) se reinnoiesc anual, astfel incat performanta sa fie demonstrata pe termen lung.
Directiva europeana EPBD cere ca toate cladirile noi sa fie cu emisii zero pana in 2030 si introduce obligatia de a monitoriza permanent confortul si consumurile, iar CSRD obliga marile companii sa raporteze transparent impactul lor asupra mediului si lantului de aprovizionare. Pentru a respecta aceste cerinte, instrumente digitale precum CarbonTool sunt esentiale, intrucat ele colecteaza automat datele de consum, calculeaza indicatori de performanta si ofera tablouri de bord usor de inteles, reducand costurile si efortul necesar pentru certificare.

- Ce s-a schimbat pe piata de constructii, odata cu intrarea in vigoare a directivelor pentru constructii NZEB? Ce concluzii puteti trage dupa aproape 5 ani de la intrarea in vigoare a acestora?
- NZEB a accelerat electrificarea cladirilor si a scos din discutie gazul natural la proiectele noi. In mod practic, NZEB are efecte si la nivel operational. Daca nu masori corect si nu verifici si nu calibrezi, periodic, sistemele tehnice ale unei cladiri (instalatiile de incalzire, ventilatie, climatizare, iluminat, apa), atunci nu atingi valorile din proiect. Noutatea EPBD este monitorizarea obligatorie a confortului si marcheaza trecerea de la "eficienta in teorie" la performanta demonstrata in utilizare. Concluzia dupa acesti ani este clara: acolo unde nZEB a fost dublat de MRV (measurement - reporting - verification) si reguli de operare, performanta se vede in facturi, in confort si in scorurile ESG. In stocul existent, cele mai bune rezultate vin din "primii 20%" economisiti, obtinuti prin operare activa (reglaje, programe orare, subcontorizare), apoi din pachete tintite (electrificare, HVAC, recuperare de caldura, modernizarea iluminatului), un model repetabil validat in piata.

- Cum a evoluat activitatea companiei in 2025? Cate cladiri sau metri patrati de cladiri ati sprijinit in procesul de certificare? Cum estimati ca va evolua aceasta activitate in perioada urmatoare?
- In 2025 am consolidat directia "cladire + fit‑out + operare + ESG", cu accent pe ratinguri operationale si pe integrarea datelor in decizii. La nivel cumulat, platforma noastra a depasit 900 de proiecte in 27 de tari, cu aproximativ 6,2 milioane t CO2e monitorizate si 1,2 milioane t CO2e reduse. Acesti indicatori arata ca digitalizarea ESG nu e doar raportare, ci impact real. In Romania, continuam sa lucram cu clienti din logistica, office si hotelier pe pachete integrate: certificari + MRV + KPI (Key Performance Indicator) contractuali. Tendinta de piata ne sustine prognoza: cererea pentru consultanta integrata a crescut cu mai mult de 60% in 2022-2024, iar ponderea cladirilor certificate a trecut de 25%, acestea fiind semne clare de maturizare a pietei locale. Privind inainte, estimam crestere in zona de ratinguri operationale, "green lease" si portofolii multi‑tara, iar aici CarbonTool are avantajul ca dispune de factori de emisii regionali si ofera posibilitatea de a compara diferite piete.

- Ce planuri si obiective de dezvoltare aveti stabilite la nivel de companie, pe termen scurt, mediu si lung?
- Pe termen scurt, standardizam pachetul "nZEB ready + MRV + IAQ" ca solutie completa pentru segmentele office si industrial: electrificare, control, senzori, dashboard public (unde este cazul), KPI operationali si recertificare anuala. Pe termen mediu, extindem CarbonTool cu functionalitati pentru lantul de aprovizionare (LCA/EPD, pasapoarte de materiale) si scalam ratingurile operationale (BREEAM In‑Use, WELL Performance) ca norma pentru portofolii. Pe termen lung, vizam barometrul regional al tranzitiei - comparabilitate Europa de Vest/ Europa Centrala si de Est/ Orientul Mijlociu, cu agregare anuala a rezultatelor de decarbonizare, confort si eficienta, precum si conectarea cladirilor la retea (flexibilitate, 24/7 matching - corelarea permanenta dintre consumul de energie al unei cladiri si productia de energie din surse regenerabile) acolo unde reglementarea o permite. Strategia ramane aceeasi: performanta masurata, auditata si repetabila, care se vede in OPEX, in confortul oamenilor si in valoarea activelor, nu doar in rapoarte. Aceasta este directia in care imping atat reglementarile (EPBD, CSRD), cat si asteptarile chiriasilor si ale investitorilor.