EFdeN: Provocari ale sustenabilitatii, abordate cu pasiune si profesionalism |
Sustenabilitate & CSR Publicat de Ovidiu Stefanescu 21 Aug 2024 06:25 |
Echipa EFdeN este formata din 30 de tineri din mai multe universitati din Bucuresti si ce au ca obiectiv sa faca Romania mai buna si mai sustenabila.
Organizatia non-guvernamentala fost infiintata in 2013 de un grup de specialisti pasionati, cu ajutorul Universitatii Tehnice de Constructii din Bucuresti (UTCB) si al Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" (UAUIM). In ultimii 10 ani, peste 1.000 de studenti, absolventi, masteranzi si doctoranzi au facut parte din EFdeN. Structura initiala organizationala a fost formata din 10 departamente, printre care urbanism, arhitectura, inginerie, comunicare, resurse umane, strangeri de fonduri si sanatate si siguranta, ceea ce incurajeaza abordarea practica si interdisciplinara. In peste 350.000 de ore de munca voluntara, EFdeN a proiectat si construit 3 case solare si eficiente energetic, realizand inclusiv un prototip de oras durabil. In continuare, ing. Victor Gavrila, project manager al EFdeN, se refera la obiectivele curente si la planurile de viitor ale organizatiei.
- Care sunt obiectivele EFdeN, in acest moment si ce planuri aveti pentru anii urmatori, in vederea dezvoltarii organizatiei?
- Dupa participarea de 3 ori in cadrul competitiei internationale Solar Decatlon in urma carora am construit cele 3 case EFdeN (casa 4C din 2014, casa Signature din 2018 si casa Vatra din 2022) cu care ne mandrim ca am reprezentat Romania la aceasta olimpiada a constructiilor eficiente energetic si sustenabile, dar in contexte din afara tarii, am decis sa ne indreptam catre visul de a concentra energia si talentele tinerilor profesionisti catre integrarea sustenabilitatii in proiecte ce vor deservi societatii romanesti. Astfel proiectele EFdeN sunt acum impartite pe doua directii: educatie si constructii sustenabile.
- Care sunt principalele realizari pe care le-ati avut in 2023 si ce planuri si obiective aveti stabilite pentru 2024?
- Intrucat echipa noastra a fost preponderent formata din voluntari de-a lungul anilor, a caror medie de implicare in proiect este de 6 luni, si cum ne dorim sa pastram acelasi flux de oameni pentru care EFdeN sa fie o rampa de lansare, la inceput de 2023 ne-am pus in plan sa definim cultura organizationala si valorile intrinseci ale echipei, care sa alimenteze cel mai potrivit mediu de munca pentru noi, indiferent de diversitatea proiectelor pe care ni le asumam. Aceasta diversitate proaspata pentru noi, aparuta in urma schimbarii macazului dinspre constructia de case sustenabile pentru Solar Decatlon inspre dezvoltarea de proiecte adiacente pentru societatea romaneasca, a fost o alta provocare principala, pe care am abordat-o prin definirea echipei de manageri de proiect, formata majoritar din fosti voluntari EFdeN care au dobandit experienta si abilitati necesare asumarii responsabilitati de lideri, si impartirea proiectelor pe cele doua directii principale: educatie si constructii sustenabile. Astfel, am demarat lucrul in paralel la toate aceste proiecte pe care urmeaza sa le lansam in 2024. Primul, care a fost deja facut public, este Ghidul Prosumatorului Sustenabil din directia de educatie si urmeaza multe altele care sunt aproape de a lua avant.
- Cum vedeti sustenabilitatea in Romania, in acest moment? Ce evolutie inregistreaza acest concept, la nivel national, fata de momentul in care ati realizat prima locuinta sustenabila? Exista mai mult interes pentru acest tip de dezvoltare?
- Orice schimbare care apare in societate este adoptata de public conform teoriei difuzarii inovatiei a lui Rogers. Daca la inceputurile EFdeN, in 2014, sustenabilitatea in Romania era imbratisata de cele 2,5 procente reprezentate de inovatori, pentru urmatorii 8 ani ritmul de adoptie a fost timid. Scanteia schimbarii de paradigma s-a aprins odata cu invazia Rusiei in Ucraina, eveniment care a pornit un val de teama si anxietate legat de preturile energiei si independenta energetica. Astfel numarul prosumatorilor (persoane care isi produc energie din panouri fotovoltaice si livreaza o parte din aceasta energie in reteaua nationala) a crescut de la 15.819 in aprilie 2022 la 129.736 in aprilie 2024, o multiplicare de 8 ori a acestora in doar doi ani, conform ANRE. Principalele motive identificate de noi sunt economiile financiare, independenta energetica si contributiile aduse la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Trebuie, deci, sa recunoastem ca tranzitia catre sustenabilitate si protectia mediului nu se poate face la scara larga mizand doar pe responsabilitatea morala a oamenilor, ci pe motivatii pragmatice, legate de cresterea bunastarii individuale. In momentul de fata, media anuala de autoconsum al energiei produse de prosumatori este de aproximativ 40% (conform Distributie Energie Oltenia), ceea ce inseamna ca mai mult de jumatate din aceasta este livrata in retea, pentru o compensare ulterioara la o valoare de 30-40% din cea a energiei standard cumparate din retea.
In acest context, noi venim cu modele de bune practici, clasificate pe trei niveluri de buget, care sa faciliteze valorificarea acestei energii prin principii de sustenabilitate, astfel incat prosumatorii sa profite de astazi din strategia de salvare a planetei pentru ziua de maine. In acest fel, credem ca putem sa urcam curba adoptiei sustenabilitatii si sa castigam majoritatea de partea noastra.
- Cum comentati proiectele/ programele implementate de administratie in ultimii ani, privind constructia de cladiri eficiente energetic si renovarea energetica a celor existente? Se aliniaza conceptului de sustenabilitate pe care il propuneti?
- La nivelul Bucurestiului au fost initiative care au intampinat blocaje din cauza reticentei asupra investitiilor ridicate pentru rezultate pe termen lung, focusul inca este pe solutionarea pe termen scurt a problemelor resimtite mai puternic in prezent. Apreciem, insa, deschiderea si progresul Primariei Sectorului 6, care a modernizat institutii de invatamant la standarde ridicate de NZEB si isi extind perspectivele pentru alte tipuri de cladiri, prin accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuinte. Pentru a alinia complet proiectele cu conceptul de sustenabilitate, administratia ar trebui sa continue sa imbunatateasca reglementarile, sa ofere stimulente financiare, sa investeasca in educatie si sa analizeze proiectele viitoare dupa criterii precum: tehnologia utilizata, care determina consumul energetic pe intreaga durata de viata a cladirii, prin solutii precum recuperatoare de caldura, pompe de caldura si panouri fotovoltaice - care se numara printre cele mai eficiente; sursele si tipurile materialelor, prin alternative precum vata minerala in detrimentul polistirenului sau lemnului si otelului in schimbul betonului; conditiile de sanatate si confort, cu accent pe filtrarea eficienta a aerului pentru reducerea particulelor daunatoare, dar si pe ventilatia adecvata pentru reducerea nivelului de dioxid de carbon fara pierderi ale energiei.
- Ce considerati ca ar trebui facut de urgenta pentru a intra intr-un ritm eficient de aliniere la conceptul de sustenabilitate, in integralitatea sa?
- Credem cu tarie ca avem doua motoare care ne pot impinge inainte. Primul este reprezentat de pregatirea unei forte de munca calificata si adaptabila. La EFdeN formam profesionistii viitorului (avem peste 1.000 de studenti formati in cei 10 ani de activitate) atat prin dezvoltarea abilitatilor tehnice dobandite in facultate, cat si a celor inter-personale. Definim acest spectru prin meta-competente, cele mai importante pentru noi fiind: invatare continua, responsabilitate, gandire critica, creativitate, rezilienta si, nu in ultimul rand, inteligenta emotionala de a colabora cu cat mai multi decidenti si experti inspre agrearea celor mai potrivite rezolvari. Al doilea motor este atragerea de fonduri, in primul rand pentru cercetarea de solutii optime si inovative, care necesita curajul si asumarea de a nu reusi din prima incercare si, in al doilea rand, de implementare la scara larga a acestor solutii.
- Care considerati ca sunt cele mai mari impedimente, in acest moment, in calea unei dezvoltari sustenabile a societatii romanesti? Ce credeti ca ar trebui facut, de urgenta, pentru intrarea pe un drum pe care voi il considerati sustenabil?
- Probabil cel mai mare impediment este tot factorul uman, caracterizat de retentia scazuta a tinerilor capabili si energici de a contribui la dezvoltarea intregii societati romanesti, dar si reticenta sistemului de a le crea oportunitatile necesare si a-i motiva sa se implice in acest proces lung si anevoios. Insa noi credem ca putem crea un mediu facil si prosper, care sa ne deblocheze drumul. De 10 ani experimentam moduri de lucru impreuna cu universitati, companii si decidenti din domeniu, care si-au invins inertia la schimbare prin invitarea noastra la discutii si grupuri de lucru, iar cei peste 1.000 studenti care s-au format in cadrul EFdeN demonstreaza ca avem sanse la a ne construi un trai sustenabil in Romania.
- Ce planuri si obiective de dezvoltare aveti, la nivel de organizatie, pe termen scurt, mediu si lung?
- Pe termen scurt planuim sa dezvoltam canale noi de informare si constientizare a publicului larg asupra principiilor de sustenabilitate pe care le-am experimentat, atat in cazul persoanelor mature care realizeaza investitii in acest sens (prosumatorii sunt cei mai reprezentativi), cat si pentru persoanele inca in formare, de la elevi la studenti. Pe termen mediu, am stabilit proiecte pe care le vom realiza fizic in cadrul EFdeN Sustainable City, dar si in exterior, ca modele de bune practici in directia eficientei energetice si consumului responsabil de resurse, pe care ne dorim sa le introducem in discutiile si grupurile de lucru care stabilesc strategiile la scara locala, regionala si nationala. Pe termen lung aspiram sa cream un hub in care sa se formeze liderii si profesionistii, ce vor conduce valul sustenabilitatii si inovatiei in sectorul constructiilor din Romania.
|