Odata cu adoptarea si publicarea versiunii revizuite a Directivei privind Performanta Energetica a Cladirilor (EPBD4), Uniunea Europeana a intrat intr-o noua etapa decisiva in drumul catre un fond construit neutru climatic pana in 2050. Cu termenul de transpunere in legislatia din statele UE, inclusiv in Romania, stabilit pentru 29 mai 2026, implementarea eficienta a EPBD4 nu mai este doar o obligatie legala ci o oportunitate strategica pentru transformarea durabila a cladirilor europene.

In centrul acestei transformari se afla trei instrumente esentiale: certificatul de performanta energetica (CPE), auditul energetic si documentatia tehnica de proiectare, inclusiv raportul de conformare NZEB (obligatoriu doar in cazul constructiei de cladirilor noi). Aceste documente nu mai pot fi tratate ca simple formalitati administrative, ci trebuie sa devina piloni ai increderii, calitatii si transparentei in procesul de renovare si construire sustenabila.

 

EPBD4 introduce o reforma semnificativa a CPE-ului, pentru a-l transforma intr-un document clar, credibil si util pentru cetateni, investitori si autoritati. Conform noului cadru, un CPE de calitate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

• sa contina informatii relevante, lizibile si actualizate despre performanta energetica a cladirii;

• sa includa estimari realiste ale costurilor energetice, ale potentialului de economii si ale impactului renovarilor;

• sa fie emis doar de auditori energetici atestati si independenti, care respecta deontologia profesionala;

• sa reflecte performanta globala a cladirii, inclusiv potentialul de emisii de carbon pe intreg ciclul de viata al cladirii.

Incepand cu 2028, noile CPE-uri trebuie sa integreze informatii privind emisiile totale de gaze cu efect de sera ale cladirilor, atat operationale cat si inglobate. Astfel, se va calcula indicatorul GWP (potentialul de incalzire globala) aferent materialelor si echipamentelor folosite in cazul cladirilor noi. Aceasta schimbare marcheaza o apropiere intre certificare si analiza de tip „life-cycle” (ciclu de viata al cladirii), pregatind piata pentru un viitor bazat pe informatii verificabile si decizii sustenabile.

 

Raportul de audit energetic devine o veriga esentiala in lantul decizional privind renovarea aprofundata. Prin EPBD4 se cere statelor membre sa defineasca un cadru clar pentru audituri standardizate, transparente si comparabile. Aceasta cerinta are deja baza in Romania prin existenta Reglementarii tehnice Mc001-2022. Fiecare auditor energetic pentru cladiri atestat de MDLPA pentru gradul 1 trebuie sa se asigure ca rapoartele de audit energetic:

• sunt realizate pe baza unor date calitative si actualizate despre starea tehnica a cladirii;

• includ scenarii multiple de renovare, cu estimari clare ale beneficiilor economice, energetice si de sanatate;

• evidentiaza traseul optim de decarbonare al fiecarei cladiri, in conformitate cu standardele nationale minime de performanta energetica (MEPS).

Raportul de audit nu este doar un diagnostic teoretic, ci un plan strategic realist pentru investitii eficiente, orientate spre rezultate bazate pe evaluarea costului global optim. Acesta devine o baza esentiala pentru „pasapoartele de renovare”, un instrument promovat la nivel european, care ofera proprietarilor un traseu etapizat si personalizat de imbunatatire energetica.

 

Calitatea documentatiei tehnice de proiectare, inclusiv a raportului de conformare NZEB (sau in viitor ZEB) elaborat de auditorii energetici pentru cladirile noi, este fundamentala pentru asigurarea eficientei reale a unei renovari. EPBD4 incurajeaza:

• alinierea formatelor de documentatie la standardele europene, pentru a facilita monitorizarea si raportarea;

• utilizarea formatelor digitale si a bazelor de date nationale, inclusiv integrarea cu Observatorul European al Stocului de Cladiri;

• introducerea unei trasabilitati a materialelor si solutiilor tehnice utilizate, in special pentru proiectele finantate din fonduri publice.

O documentatie tehnica de proiectare riguroasa contribuie la cresterea increderii in procesul de construire si renovare, facilitand evaluarea impactului real al interventiilor – un pas esential in combaterea fenomenului de „greenwashing” in sectorul constructiilor.

 

Un alt element-cheie promovat intensiv prin noul EPBD4 este echitatea sociala. CPE-urile si auditul energetic de calitate pot contribui direct la combaterea saraciei energetice, prin:

• identificarea cladirilor cu performante slabe, locuite adesea de gospodarii vulnerabile;

• orientarea fondurilor si masurilor de sprijin catre acesti beneficiari;

• crearea unui cadru de informare si consiliere accesibil pentru toti cetatenii, prin „one-stop shops”.

 

Potrivit analizei BPIE , intre 2016 si 2022, sectorul european al cladirilor a ratat toate obiectivele-cheie: emisii de CO₂ echivalent prea mari, consum final de energie prea mare, investitii prea mici si pondere prea mica a consumului din surse regenerabile. EPBD4 ofera o a doua sansa, dar implementarea trebuie sa fie ambitioasa, coerenta, centrata pe calitate si fara interferarea cu interese pur politice.

Este imperios necesar ca autoritatile legislative si de reglementare, expertii si societatea civila sa conlucreze pentru a transforma CPE-ul, auditul energetic si documentatia tehnica din simple cerinte legale in instrumente de schimbare profunda a stocului de cladiri din Romania. Numai printr-o abordare integrata, profesionista vom putea atinge tintele de neutralitate climatica, accesibilitate si rezilienta la nivelul fondului construit din Romania.