Orasele care vor ajunge cu adevarat la neutralitate climatica in 2030–2035 sunt cele care au invatat sa-si gestioneze cladirile pe baza de date, nu doar pe baza de promisiuni politice. Aceasta este concluzia desprinsa din participarea Build Green & CarbonTool la Smart City Expo World Congress din Barcelona in perioada 3-5 noiembrie 2025.

Misiunea europeana „100 Climate Neutral & Smart Cities” si noua Directiva Europeana privind Performanta Energetica a Cladirilor (EPBD) imping orasele catre tinte ferme pentru orizontul 2030–2035. In realitate, multe strategii raman pe hartie pentru ca lipseste lantul esential masura-cost-finantare -rentabilitate.

"Companii si entitati publice din America de Sud, Orientul Mijlociu sau Asia au venit la Barcelona sa caute modele si sa invete din greselile Europei – poluare masiva, congestie, lipsa de viziune. Romania, in schimb, continua sa sufere din cauza unei lipse de viziune integrata la nivel de oras, iar exemplele pozitive sunt putine. In acest context, mesajul meu este simplu: neutralitatea climatica a oraselor incepe cu cladirile, iar decarbonizarea lor incepe cu datele”, a declarat Razvan Nica, CEO al CarbonTool si al BuildGreen. 

Fara o intelegere clara a consumurilor si emisiilor la nivel de cladire, fara scenarii de interventie bine cuantificate si fara o corelare transparenta intre masuri, bugete si surse de finantare, planurile climatice raman doar documente frumos redactate.

"Din experienta pe care am acumulat-o prin BuildGreen si CarbonTool, in sute de proiecte din numeroase tari, se vede clar acelasi tipar: acolo unde exista mecanisme reale de masurare-raportare-verificare apar si deciziile de investitii. Acolo unde avem doar tinte frumoase, dar fara date, bugetele se amana, proiectele se fragmenteaza, iar emisiile raman aproape neschimbate. Fara masurare nu exista reducere si nu poti cere bani publici sau privati pentru decarbonizare daca nu poti arata, la nivel de cladire, de cartier si de oras, ce reduci si cu ce cost”, a precizat Razvan Nica.

In marile orase europene, ponderea emisiilor provenite din cladiri – incalzire, racire, electricitate – depaseste frecvent 60–70% din totalul local. Pentru municipalitati, stocul construit, in special cladirile publice si rezidentiale, este „elefantul din camera”. Realitatea ne arata ca bunurile imobiliare administrate de autoritati sunt cele mai energofage: scoli, spitale, sedii administrative, cladiri culturale, multe dintre ele vechi, cu instalatii depasite, fara monitorizare si cu procese operationale rigide.

"Daca nu incepem decarbonizarea exact aici, misiunile de neutralitate climatica raman doar un exercitiu de comunicare. In acelasi timp, piata privata ne arata ca se poate: in portofolii de birouri, logistica sau hoteluri, pachetele de interventie bine gandite, compuse din electrificare, recuperare de caldura, control inteligent, optimizare operationala, au adus in 12–24 de luni reduceri semnificative de consum, atunci cand au fost dublate de indicatori de performanta urmariti constant. Aceleasi mecanisme pot fi aplicate si la nivel municipal, cu o conditie esentiala: sa tratam orasul ca pe un portofoliu de cladiri, nu ca pe o colectie de proiecte disparate”, a explicat Razvan Nica. 

Un exemplu relevant este reprezentat de scoli, acolo unde impactul social si climatic se intalnesc in mod direct. In Sectorul 6 al Capitalei, de pilda, peste 15 scoli au fost renovate dupa criteriul central al performantei energetice ridicate. Finantatorul a impus, iar autoritatea locala si-a asumat, atingerea unei eficiente cu minimum 40% peste nivelul nZEB pentru o scoala tipica, mentinand conditii optime de confort si calitate. Cele mai multe proiecte sunt deja finalizate, iar obiectivele au fost indeplinite, pe baza consultantei si supervizarii oferite de BuildGreen si a unui proces riguros de analiza tehnica "before/after”, care a confirmat reducerea semnificativa a consumurilor, scaderea emisiilor si diminuarea cheltuielilor operationale la nivelul bugetului local.

Acest exemplu arata ca, atunci cand tratezi reteaua de scoli ca pe un portofoliu si nu ca pe o serie de proiecte izolate, poti obtine economii semnificative si un impact direct in calitatea vietii.

"Este abordarea pe care o vedem deja in companiile mari si pe care o propunem si municipalitatilor. Orasul trebuie sa devina un portofoliu cu indicatori de performanta clari, nu doar o lista de proiecte greu de comparat”, a mentionat Razvan Nica.

In Romania, exista si alte exemple care arata cum se poate trece de la promisiuni la planuri bugetate, cu ROI calculat la nivel de cartier sau de oras. Clujul si Sectorul 2 dn Bucuresti, de pilda, au promovat sustenabilitatea prin programe voluntare, precum stimulentele pentru cladiri verzi aplicate ani la rand. Noile cerinte europene le obliga insa sa treaca la o abordare sistemica: colectarea unitara a datelor reale de la cladiri si operatori economici si transformarea acestora in masuri punctuale, bugetate si verificabile.

Teoria si practica demonstreaza clar: neutralitatea climatica nu este un exercitiu de imagine, ci o transformare profunda a felului in care gandim, bugetam si operam cladirile. Orasele care vor avea curajul sa isi trateze stocul construit ca pe un portofoliu strategic, ghidat de date si sustinut de instrumente digitale, vor fi si cele care vor atrage mai usor finantari, investitii si oameni.