Invazia Ucrainei a evidentiat si mai mult gradul de dependenta al Europei de aprovizionarea cu energie din Rusia precum si riscurile comerciale si geopolitice pe care le presupune acest statut.

La mai mult de o luna de la inceputul razboiului, pietele energetice din Europa se confrunta cu cresteri puternice ale preturilor si, in timp ce nevoile de energie ale continentului par a fi satisfacute in prezent, deficitele de aprovizionare raman un risc major.

Pe termen foarte scurt, adica atat timp cat razboiul din Ucraina continua, atentia pare sa se indrepte catre combustibilii fosili si energia nucleara pentru a face fata crizei energetice actuale.

In acest proces, unele tari europene vor apela la centralele nucleare si pe combustibili fosili pe care le-au abandonat in trecut si le vor redeschide.

Cu toate acestea, pe termen mediu si lung, Occidentul, in special Europa, va face cu siguranta trecerea la energie regenerabila.

 

In SUA, situatia este putin diferita; nevoia de a trece catre energie verde nu este atat de ”arzatoare”, avand un nivel de independenta mai ridicat.

Consumul de gaz in SUA este satisfacut de productia proprie, in timp ce tara importa petrol de la ”vecinul” din Nord (Canada).

Consecintele pe termen lung vor fi resimtite si in contextul dependentei europene de gazul rusesc.

Fluctuatiile globale ale pretului energiei ar putea intari, pe termen scurt, dependenta de combustibilii fosili pentru incalzire, transport, industrie si generarea de electricitate – pana cand sursele si tehnologiile de decarbonizare, sursele regenerabile si stocarea energiei vor fi disponibile pe plan mai larg.

 

Europa se bazeaza pe Rusia pentru aproximativ 25% din consumul de petrol si peste 30% din consumul de gaz. Pretul titeiului, al gazelor naturale si al altor marfuri globale a crescut din cauza preocuparilor legate de aprovizionare in urma invaziei. 

 

Un raport al Agentiei Internationale pentru Energie Regenerabila (IRENA) a estimat ca 5,7 miliarde de dolari in investitii anuale sunt necesare pana in 2030, pentru dezvoltarea capacitatilor de energie solara, eoliana si alte forme de energie curata pentru a se asigura ca incalzirea globala nu depaseste „pragurile periculoase”.

De asemenea, agentia a subliniat nevoia de a imbunatati eficienta energetica, de a creste electrificarea, de a capta emisiile de carbon si de a extinde utilizarea hidrogenului, printre masurile mai ample necesare pentru limitarea cresterii temperaturilor. 

 

Statisticile sunt interesante si ne indica accelerarea procesului de tranzitie. In 2021, energia curata a produs mai multa energie electrica la nivel mondial decat carbunele, energia solara si eoliana reprezentand cumulat peste 10% din productia globala pentru prima data in istorie.

Cresterea fata de anul 2020 a fost de doar 1%, potrivit studiului think tank-ului Ember.

Dar daca rata medie de crestere, compusa pe 10 ani, de 20%, poate fi mentinuta pana in 2030, pe plan global s-ar putea limita incalzirea globala la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale (dinainte de 1900). Temperaturile au crescut deja cu cel putin 1,1 C.

Productia de energie regenerabila a accelerat pe masura ce costurile au scazut, proportia de energie electrica produsa de energia solara si eoliana anul trecut fiind dubla fata de cea inregistrata cand a fost semnat Acordul de la Paris privind schimbarile climatice in 2016. 

 

In 50 de tari, inclusiv China si Japonia pentru prima data, energia solara si eoliana au propulsat cresterea energiei regenerabile, fata de 43 de tari in 2020.

Europa a setat exemplul, in timp ce Orientul Mijlociu si Africa au inregistrat cele mai putine progrese ca regiune. 

Sursele de energie curata, inclusiv energia solara, eoliana, hidroenergetica, nucleara si bioenergetica, au generat un total de 38% din volumul de electricitate pe plan mondial, anul trecut, in comparatie cu energia generata de carbune (36%). 

 

Cel mai recent raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC) solicita o trecere imediata la energia regenerabila si spune ca lumea va trebui sa capteze carbonul din atmosfera pentru a ramane in marja de 1,5 grade Celsius de incalzire.

Aceasta tensiune a starnit ingrijorare in randul activistilor de mediu, care avertizeaza ca mai multe exporturi de combustibili fosili vor insemna mai multe emisii pentru incalzirea climatica.

Dar unii experti in energie spun ca acest moment prezinta si o oportunitate de a schimba cursul, subliniind ca energia curata este cruciala pentru securitatea nationala.

Planul UE, numit REPowerEU, solicita eliminarea in timp a nevoii de combustibili fosili din Rusia, pe care ii inlocuieste cu hidrogen, biometan, precum si energie eoliana si solara.

De asemenea, solicita stabilirea unor masuri de eficienta. In total, planul urmareste sa reduca consumul total de gaze naturale in UE cu aproape o treime inainte de sfarsitul deceniului. 

 

In urma cu cateva saptamani, Comisia Europeana a prezentat propuneri de reducere a dependentei UE de gazul rusesc cu doua treimi inainte de sfarsitul anului, ca parte a unui plan de independenta fata de toti combustibilii fosili din Rusia „cu mult inainte de 2030”. 

Sunt asteptate planuri mai detaliate pana la sfarsitul lunii mai, dar esenta este clara: „Dupa invazia Ucrainei de catre Rusia, argumentele pentru o tranzitie rapida la energie curata au devenit mai puternice si mai clare ca niciodata”.

 

In timp ce REPowerEU isi dubleaza angajamentul pe termen mai lung al UE de a elimina treptat combustibilii fosili, exista semne ca razboiul din Ucraina determina unele state europene sa incetineasca eliminarea treptata a carbonului pe termen scurt pentru a evita riscul unor deficite de aprovizionare in cazul in care alternative mai curate ar putea sa nu fie disponibile la timp.

 

Germania este un bun exemplu al ambelor tipuri de schimbare. Statul a reconsiderat decizia de a inchide ultimele trei centrale nucleare si pare ca are in vedere o eliminare mai lenta decat era planificata a energiei pe baza de carbune. 

In acelasi timp, a anuntat recent o accelerare a proiectelor de energie solara si are in vedere cresterea licitatiilor pentru proiecte de energie eoliana. 

In plus, cea mai mare economie europeana promite 200 de miliarde de euro pentru programul Energiewende, care vizeaza eliminarea dependentei de Rusia.

Berlinul va cheltui sume masive pana in 2026 pentru protectia climei, crearea de puncte de incarcare, dezvoltarea tehnologiilor pe baza de hidrogen si eliminarea suprataxelor regenerabile, dar stimuland in acelasi timp si cheltuielile militare 

Ministrul Economiei si Climei din Germania, Robert Habeck, a spus ca „adevarata independenta” in problemele energetice poate fi obtinuta doar cu sursele regenerabile, sugerand ca planurile deja ambitioase ale guvernului de a face tranzitia catre surse regenerabile ar putea primi un impuls suplimentar din motive de securitate nationala. 

Ministrul de Finante german a redenumit energia eoliana si solara drept „energii ale libertatii”, argumentand ca guvernul nu ar trebui sa „caute solutii din trecut, ci sa mearga cat mai hotarat catre viitor. 

 

Si cand vine vorba de Romania se fac miscari menite sa pozitioneze tara in linie cu tendinta generala a Europei de a trece catre surse verzi de energie. 

Astfel, Ministerul Energiei a declarat ca a lansat o cerere de propuneri pentru proiecte de energie verde in valoare totala de 457,7 milioane de euro cu o cofinantare din partea UE, in cadrul Planului National de Recuperare si Rezilienta (NRRP). Cererile pentru dezvoltarea de proiecte solare si eoliene pot fi depuse in perioada 31 martie – 31 mai.

Ministrul a declarat ca ”implementarea proiectelor eligibile pentru finantare in cadrul acestei scheme de ajutor are ca scop cresterea capacitatii instalate de productie a energiei electrice din energie eoliana si solara, cu sau fara spatii integrate de depozitare, cu aproximativ 950 MW. Investitiile reprezinta solutia pe termen lung pentru asigurarea securitatii energetice a tarii”.