Analiza Depozit Virtual pornește de la fapte deja vizibile în piață, nu de la promisiunea că finanțările viitoare vor rezolva automat problemele de astăzi: creditele bugetare Anghel Saligny pentru 2026 s-au epuizat, cererile de transfer au fost suspendate pentru beneficiarii vizați, insolvențele cresc, iar constructorii trebuie să plătească astăzi salarii, materiale, utilaje, transport și subcontractori. România are miliarde programate pentru infrastructură. Întrebarea este cine finanțează drumul până la ele.
România are, pe hârtie, una dintre cele mai ample perspective de investiții în infrastructură din ultimii ani. Există programe naționale și europene care duc perspectiva finanțărilor până spre 2028, 2029 și 2030. Dar pentru constructorul care are astăzi un șantier deschis, problema nu este cât capital va exista peste doi sau trei ani. Problema este lichiditatea de săptămâna viitoare.
La 10 septembrie 2026, Ministerul Dezvoltării a anunțat că fondurile bugetare alocate pentru anul în curs Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” au fost epuizate. Din 11 septembrie, depunerea solicitărilor de transfer prin platforma ministerului a fost suspendată pentru beneficiarii vizați. Ministerul precizează că mecanismul poate fi reluat dacă vor fi suplimentate creditele bugetare și că există excepții pentru beneficiarii care îndeplinesc condițiile stabilite prin OUG 87/2025.
Așadar, programul nu a fost desființat și nu este corect să spunem că toate plățile din construcții s-au oprit. Dar este la fel de greșit să ignorăm efectul economic al unei întreruperi de cash-flow într-un sector în care costurile sunt suportate înainte ca lucrările să fie încasate.
„Constructorul nu poate deveni banca statului. Poți avea contract, lucrare executată și profit pe hârtie. Dar salariile, betonul, fierul, transportul, utilajele și furnizorii trebuie plătiți astăzi. Dacă banii vin peste 60, 90 sau 120 de zile, cine finanțează diferența?” susține Cosmin Raileanu, fondator Depozit Virtual.
Faptele din piață sunt mai importante decât calendarul promisiunilor
Analiza Depozit Virtual nu pleacă de la ideea că finanțările anunțate pentru anii următori nu vor exista. Dimpotrivă, România are în față volume importante de capital pentru infrastructură. Problema este decalajul dintre calendarul acestor bani și obligațiile curente ale companiilor.
Pentru Anghel Saligny, documentele bugetare pentru 2026 indică aproximativ 6 miliarde de lei credite bugetare. Aceste credite sunt acum epuizate. Cadrul programului este multianual, iar finanțarea poate fi suplimentată. Însă un constructor nu își poate plăti facturile curente dintr-o posibilă rectificare viitoare.
Ministerul însuși arată că autoritățile locale cu proiecte în execuție pot continua lucrările folosind fonduri proprii sau alte surse legal constituite ori pot decide sistarea lor pentru a evita acumularea de arierate. Această formulare descrie, de fapt, problema centrală: până la revenirea banilor, cineva trebuie să preia finanțarea.
„Noi vorbim mult despre miliardele care vor exista în 2028, 2029 sau 2030. Este important. Dar constructorul nu trăiește în 2029. El trăiește între două situații de lucrări, două salarii și două scadențe la furnizori. Marea problemă nu este ce bani vom avea peste trei ani, ci cum traversăm lunile dintre astăzi și următoarea finanțare”, declara Cosmin Raileanu, fondator Depozit Virtual.
O industrie care intră în această perioadă deja vulnerabilă
Datele privind insolvențele arată că presiunea nu este teoretică. Potrivit Coface, în 2025 au fost deschise 7.553 de noi proceduri de insolvență în România, dintre care 1.580 în construcții. Asta înseamnă aproximativ 21% din total - aproape una din cinci insolvențe.
În ianuarie 2026, numărul insolvențelor la nivelul economiei era deja cu peste 36% mai mare decât în ianuarie 2025. Datele ONRC pentru primul semestru au indicat 3.855 de firme și PFA intrate în insolvență, cu 12,36% mai multe decât în perioada similară din 2025. Iar în august, analiza RisCo a plasat din nou construcțiile pe primul loc între domeniile cu cele mai multe dosare noi în luna respectivă.
„Nu spun că de mâine vor falimenta mii de constructori. Ar fi o exagerare. Spun însă că piața ne arată deja o deteriorare a lichidității și o creștere a insolvențelor. Dacă peste această realitate adăugăm întârzieri la încasare, riscul devine mult mai mare”, menționează Cosmin Raileanu, fondator Depozit Virtual.
Matematica unui șantier: 90 de zile pot consuma o parte din profit
Să luăm un scenariu simplificat. Un constructor are în execuție lucrări de 10 milioane de lei. Dacă aproximativ 70% reprezintă costuri care trebuie susținute pe parcurs - materiale, salarii, subcontractori, transport și utilaje - vorbim despre un necesar de finanțare de până la 7 milioane de lei.
La un cost ipotetic al capitalului de 10% pe an, finanțarea acestei sume pentru încă 60 de zile costă aproximativ 115.000 de lei. La 90 de zile, circa 173.000 de lei. La 120 de zile, aproximativ 230.000 de lei.
Calculul nu include penalități, pierderea discounturilor, reducerea termenelor comerciale, blocajele de aprovizionare sau situația în care banca nu mai majorează expunerea. Pentru o companie care lucrează cu marje mici, întârzierea nu mai este o simplă problemă administrativă. Poate deveni diferența dintre profit și pierdere.
„În construcții poți avea milioane de lei de încasat și să nu mai ai bani pentru următoarea livrare. De aceea, în perioada următoare, nu cel mai mare portofoliu de contracte va fi neapărat semnul unei companii puternice. Întrebarea corectă este cât din acel portofoliu poți finanța până îl încasezi”, susține Cosmin Raileanu, fondator Depozit Virtual.
România are bani pentru infrastructură. Dar banii nu sunt toți disponibili astăzi și nu sunt interschimbabili
Imaginea de ansamblu a finanțărilor este, la prima vedere, optimistă. Programul Transport 2021-2027 are o alocare de aproximativ 9,68 miliarde de euro. România beneficiază prin instrumentul SAFE de aproximativ 16,68 miliarde de euro, însă această sumă nu reprezintă bani generici pentru construcții: cea mai mare parte are destinație de apărare, iar aproximativ 4,2 miliarde de euro sunt asociate infrastructurii rutiere strategice cu utilizare duală. Programul Regional București-Ilfov adaugă, la rândul său, aproximativ 1,47 miliarde de euro.
Aceste programe au reguli, destinații și calendare diferite. Nu pot înlocui automat Anghel Saligny. Dar ele demonstrează că România nu intră într-o perioadă fără proiecte. Mai degrabă intră într-o perioadă în care banii, proiectele și volumele de lucrări se vor redistribui.
„Banii nu dispar din construcții. Se mută - între programe, regiuni și tipuri de proiecte. Pentru companii, informația critică nu mai este doar cât se va investi în România, ci unde sunt proiectele care au efectiv finanțare și pot continua”,adaugă Cosmin Raileanu, fondator Depozit Virtual.
Adevărata problemă este podul dintre 2026 și următorul val de finanțare
În prezentările despre infrastructură vedem frecvent orizonturi precum 2028, 2029 și 2030. Sunt relevante pentru strategie. Pentru economie, însă, există un interval care nu poate fi sărit.
Între septembrie 2026 și următorii ani de finanțare sunt salarii lunare, scadențe bancare, facturi la producători, transporturi, utilaje și mii de șantiere care trebuie menținute în funcțiune.
De aceea, discuția necesară în industrie nu este doar „câte miliarde urmează?”, ci și: cât capital de lucru este necesar, cine îl asigură, ce proiecte trebuie prioritizate, cât credit comercial mai poate suporta lanțul de furnizori și cât timp poate o companie să lucreze înainte de încasare.
„Văd foarte multe prezentări despre miliardele disponibile în anii următori. Dar între septembrie 2026 și acele miliarde sunt două exerciții financiare și mii de companii care trebuie să rămână în picioare. Despre podul acesta trebuie să vorbim”, declara Cosmin Raileanu, fondator Depozit Virtual.
Achiziția de materiale devine o funcție financiară a șantierului
Presiunea pe lichiditate schimbă și modul în care trebuie privite achizițiile. Într-o piață stabilă, discuția este dominată de preț. Într-o piață tensionată financiar, contează la fel de mult momentul cumpărării, cantitatea, termenul de plată, livrarea etapizată și capitalul blocat în stoc.
O diferență de câteva procente la achiziție, un termen comercial mai bun sau o livrare sincronizată cu execuția pot avea efect direct asupra capacității constructorului de a continua lucrarea. În acest context, managementul achizițiilor devine parte din managementul cash-flow-ului.
„Într-un an normal, achiziția este privită ca o funcție comercială. Într-un an dificil, devine o funcție financiară. Nu mai este suficient să cumperi ieftin. Trebuie să cumperi corect, la momentul corect și fără să blochezi inutil cash-ul companiei”, adaugă Cosmin Raileanu, fondator Depozit Virtual.
2026 poate fi anul unei selecții dure în construcții
Anunțul privind Anghel Saligny nu justifică panica. Programul continuă, creditele pot fi suplimentate, iar pentru anumite categorii de beneficiari există sume rezervate. Dar nici nu justifică ignorarea riscului.
Faptele sunt deja vizibile: bugetul anual al programului s-a consumat înainte de finalul anului, insolvențele sunt în creștere, costul finanțării rămâne ridicat, iar companiile din construcții trebuie să susțină costurile înainte de încasare.
Într-un asemenea context, cifra de afaceri și valoarea contractelor nu mai sunt suficiente pentru a măsura sănătatea unei firme. Contează lichiditatea, viteza de încasare, disciplina achizițiilor și capacitatea de a finanța șantierul fără să transfere permanent presiunea către furnizori.
„După 15 ani în piața materialelor de construcții, eu nu m-aș uita astăzi doar la câte contracte are o companie. M-aș uita la cât cash are, în cât timp încasează, cum cumpără și câte luni își poate finanța lucrările. Acolo cred că se va face diferența”, susține Cosmin Raileanu, fondator Depozit Virtual.
Nu ce facem în 2029. Ce facem mâine?
România va continua să construiască. Există proiecte, există nevoi uriașe de infrastructură și există programe de finanțare pentru anii următori. Dar această perspectivă nu rezolvă automat tensiunea financiară de astăzi.
Adevărata provocare pentru următoarele 12-24 de luni este continuitatea: cum păstrăm proiectele viabile, cum evităm ruperea lanțului de plăți și cum facem ca firmele care trebuie să execute investițiile de mâine să mai existe atunci când finanțarea ajunge efectiv în piață.
„Nu mă sperie ideea că România nu va mai avea bani pentru construcții. Bani și proiecte vor exista. Mă preocupă cine finanțează perioada dintre ceea ce avem astăzi și ceea ce urmează. Pentru constructorul român, întrebarea nu este ce facem în 2029. Întrebarea este mult mai simplă: ce facem mâine?”, a concluzionat Cosmin Raileanu, fondator Depozit Virtual.
