Sectorul construcțiilor concentrează investiții de aproximativ 9,45 miliarde euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), echivalentul a 44,8% din valoarea proiectelor analizate, însă diferența dintre lucrările executate și plățile ajunse efectiv la constructori se apropie de 3 miliarde euro, potrivit datelor prezentate de Daniel Pițurlea, vicepreședinte FPSC și fondatorul companiei de construcții Concelex, cu prilejul conferinței organizate de Ziua Constructorului. La 1 septembrie 2026, valoarea lucrărilor certificate în sector însuma circa 6 miliarde euro, respectiv 64% din valoarea contractată, în timp ce constructorii încasaseră numai 3,1 miliarde euro, potrivit analizei realizate pe baza datelor din tabloul de bord al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Situația generează o presiune semnificativă asupra lichidității companiilor, într-un moment în care termenul pentru îndeplinirea jaloanelor, țintelor și activităților eligibile prin PNRR, 31 august 2026, s-a încheiat, iar România mai are de atras aproximativ 7,13 miliarde euro.
Bugetul PNRR a scăzut de la 29,18 miliarde la 20,1 miliarde euro
PNRR a pornit, în 2021, de la o alocare de 29,18 miliarde euro, structurată în aproximativ 14,2 miliarde euro granturi și 14,9 miliarde euro împrumuturi. În decembrie 2023, Consiliul UE a aprobat revizuirea planului, valoarea acestuia ajungând la 28,51 miliarde euro, din care 13,6 miliarde euro granturi și 14,9 miliarde euro împrumuturi.
Reducerea componentei de granturi a rezultat, în principal, din recalcularea contribuției financiare maxime în funcție de evoluția economică, diminuarea fiind parțial compensată prin introducerea componentei REPowerEU și prin transferuri suplimentare.
O ajustare majoră a portofoliului a început în vara anului 2025. Prin OUG nr. 41 din 19 august 2025, Guvernul a introdus măsuri pentru prioritizarea proiectelor PNRR și pentru suspendarea sau încetarea unor investiții care nu mai puteau fi finalizate în termen. În urma procesului de revizuire negociat ulterior cu Comisia Europeană, valoarea planului a fost redusă la aproximativ 21,4 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi.
După cea de-a treia revizuire, din vara anului 2026, valoarea PNRR a fost redusă din nou, la aproximativ 20,1 miliarde euro, din care circa 13,6 miliarde euro granturi și 6,5 miliarde euro împrumuturi. Reducerea a fost operată pe componenta de credit. Guvernul a motivat revizuirea prin necesitatea adaptării investițiilor și reformelor la stadiul real de implementare și prin diminuarea riscului de pierdere a fondurilor.
Daniel Pițurlea: Unele proiecte puteau fi terminate, dar nu aveau lucrările decontate
Potrivit lui Daniel Pițurlea, reducerea portofoliului a fost justificată în cazul investițiilor care nu mai aveau șanse reale de finalizare, însă măsura a afectat și proiecte cu un stadiu fizic suficient de avansat pentru a putea fi duse la bun sfârșit.
"Această reducere a fost, pentru unele proiecte, benefică, pentru că erau investiții despre care știam că nu se vor termina. Au existat însă și multe proiecte pe care antreprenorii de construcții ar fi putut să le ducă la bun sfârșit, dar care au fost suspendate și nu au mai rămas în PNRR", a explicat Daniel Pițurlea.
Una dintre cauze a fost, în opinia sa, decalajul foarte mare dintre execuția fizică și certificarea financiară a lucrărilor. În anumite situații, șantierele ajunseseră la un stadiu fizic de 50%-60%, în timp ce lucrările decontate reprezentau numai aproximativ 5%, din cauza lipsei documentelor necesare pentru certificarea acestora.
"Prin PNRR au fost alocate fonduri și unor autorități publice locale care nu erau obișnuite cu investițiile în construcții și cu decontarea lucrărilor. Nu aveau întotdeauna aparatul necesar pentru a urmări profesional execuția, a recunoaște lucrările și a le certifica. Din acest motiv, unele proiecte au fost suspendate, deși gradul fizic de execuție era mult peste valoarea lucrărilor certificate", a precizat acesta.
România a încasat 12,97 miliarde euro din PNRR
La începutul lunii septembrie 2026, după încheierea perioadei prevăzute pentru îndeplinirea țintelor și jaloanelor, diferența dintre alocarea PNRR și fondurile efectiv încasate rămâne semnificativă. Termenul-limită pentru îndeplinirea țintelor și jaloanelor a fost 31 august 2026.
Conform tabloului de bord MIPE, la 1 septembrie 2026, alocările totale erau de 20,1 miliarde euro, iar plățile efectuate la nivelul proiectelor ajunseseră la 13,47 miliarde euro. Sumele încasate efectiv de România de la Uniunea Europeană totalizau 12,97 miliarde euro, pentru un portofoliu de 13.757 de proiecte cu contracte și 7.573 de beneficiari cu plăți.
Raportată la actuala alocare de aproximativ 20,1 miliarde euro, suma încasată reprezintă circa 64,5%. Față de valoarea de 28,51 miliarde euro a planului revizuit în 2023, ponderea este de aproximativ 45,5%.
România mai are, astfel, de atras aproximativ 7,13 miliarde euro. În luna august erau în derulare peste 15.000 de proiecte, dintre care aproximativ 4.500 nu fuseseră încă recepționate, ceea ce menține riscul unor corecții sau pierderi de fonduri pentru investițiile care nu îndeplinesc condițiile asumate.
Cererea de Plată nr. 5, încă în evaluarea Comisiei Europene
România a depus, la 14 august 2026, Cererea de Plată nr. 5, penultima prevăzută în cadrul PNRR. Valoarea totală anunțată la momentul depunerii a fost de 2,84 miliarde euro, iar documentația acoperă 75 de ținte și jaloane, dintre care 21 de reforme și 54 de investiții.
Valoarea netă a cererii, după deducerea prefinanțării, este de 2,085 miliarde euro, din care aproximativ 1,65 miliarde euro reprezintă granturi și 433,3 milioane de euro împrumuturi. La jumătatea lunii septembrie, cererea nu este încă validată de Comisia Europeană. Cererea finală, nr. 6, trebuie depusă până la 30 septembrie 2026 și are o valoare netă estimată la 4,35 miliarde euro.
Construcțiile concentrează 44,8% din valoarea proiectelor analizate
Sectorul construcțiilor are cea mai mare expunere directă la evoluția PNRR. Potrivit analizei realizate de FPSC pe baza proiectelor din tabloul de bord MIPE, dintr-o valoare totală analizată de aproximativ 21,1 miliarde euro, investițiile asociate sectorului construcțiilor însumează 9,45 miliarde euro, respectiv 44,8% din total.
Practic, aproape jumătate din valoarea proiectelor analizate se materializează direct sau indirect prin lucrări de construcții.
Restul domeniilor - educație, digitalizare, sănătate, sprijin pentru sectorul privat și alte componente - cumulează 55,2% din valoarea analizată. Problema majoră pentru companiile de construcții este însă diferența dintre ceea ce s-a executat efectiv pe șantiere și ceea ce a fost plătit.
La 1 septembrie 2026, valoarea lucrărilor certificate în sectorul construcțiilor era de aproximativ 6 miliarde euro, echivalentul a 64% din valoarea contractată. În același timp, sumele încasate efectiv de constructori pentru aceste lucrări se situau la numai 3,1 miliarde euro, respectiv aproximativ 33%.
Rezultă astfel un decalaj de aproape 3 miliarde euro între execuția lucrărilor și decontările ajunse la constructori, diferență care se transferă direct asupra fluxurilor de numerar ale companiilor.
Pentru antreprenori, această situație înseamnă finanțarea din resurse proprii sau din credite a unor volume importante de lucrări deja executate, în așteptarea certificării, recepției și plății de către autoritățile contractante.
București concentrează peste 10% din investițiile PNRR
Distribuția teritorială a proiectelor indică, de asemenea, diferențe importante. Investițiile cu acoperire națională - în special proiectele majore de autostrăzi și căi ferate, precum și schemele implementate la nivelul întregii țări - concentrează aproximativ 42,6% din valoarea PNRR. Dintre unitățile administrativ-teritoriale, Bucureștiul concentrează peste 10% din valoarea proiectelor analizate, urmat de Cluj, cu 2,7%. Iași, Timiș, Constanța, Mureș și Bihor au fiecare proiecte cu valori cumulate de peste 400 de milioane de euro.
La polul opus se situează Brăila, Giurgiu și Ialomița, fiecare cu valori mai mici de 115 milioane de euro.
Diferențe importante apar și în ceea ce privește execuția financiară. Constanța și Giurgiu se situează printre județele cu cele mai reduse niveluri, de aproximativ 15%-17%, în timp ce Suceava, Maramureș și Galați depășesc pragul de 42%.
Accelerarea recepțiilor devine esențială pentru plata lucrărilor
Finalul perioadei de implementare a PNRR mută, astfel, presiunea de pe ritmul fizic al șantierelor pe recepția, certificarea și decontarea lucrărilor deja executate. Necesitatea accelerării procedurilor de recepție a fost semnalată inclusiv la nivel guvernamental în ultimele luni de implementare. În sectorul sănătății, de exemplu, autoritățile au cerut beneficiarilor și constructorilor începerea anticipată a recepțiilor acolo unde stadiul lucrărilor permite acest lucru.
Datele analizate indică faptul că sectorul construcțiilor a susținut aproape jumătate din volumul investițional asociat PNRR, dar continuă să suporte un decalaj major între lucrările realizate și încasările aferente. În aceste condiții, accelerarea recepțiilor și a certificării lucrărilor, inclusiv utilizarea corectă a mecanismelor de recepție parțială prevăzute de legislație, devine esențială pentru reducerea presiunii asupra lichidității antreprenorilor.
Experiența PNRR indică totodată necesitatea unei pregătiri mai riguroase a viitoarelor investiții europene: proiecte mature înainte de contractare, capacitate administrativă suficientă la nivelul beneficiarilor și mecanisme prin care execuția fizică să nu mai avanseze cu luni înaintea certificării și plății lucrărilor.
Această lecție devine cu atât mai importantă în perspectiva pregătirii următorului exercițiu financiar european 2028-2034, astfel încât blocajele administrative și financiare întâlnite în implementarea PNRR să nu fie transferate către viitoarele programe de investiții.
