EURAS se află într-o etapă de dezvoltare susținută, consolidându-și poziția pe piața construcțiilor printr-un portofoliu amplu de proiecte de restaurare a monumentelor istorice, reabilitare energetică și modernizare a infrastructurii publice, medicale, culturale și educaționale. După un an 2025 încheiat cu o cifră de afaceri record, de 257,8 milioane de lei, compania estimează pentru 2026 venituri de aproximativ 300 milioane de lei, pe fondul unui volum ridicat de lucrări și al unui portofoliu care asigură activitatea pentru următorii doi-trei ani. În prezent, compania cu sediul în Satu Mare gestionează contracte în valoare totală de circa 460 milioane de lei, dintre care aproximativ 310 milioane de lei reprezintă partea ce revine companiei în cadrul proiectelor derulate individual sau în asociere. Pentru perioada următoare, strategia vizează consolidarea eficienței operaționale prin digitalizare, implementarea metodologiilor BIM, modernizarea parcului de utilaje și investiții continue în dezvoltarea resursei umane, cu accent pe menținerea expertizei în restaurarea patrimoniului și execuția proiectelor publice complexe. Despre evoluția pieței construcțiilor, principalele provocări ale industriei și perspectivele de dezvoltare ale companiei discutăm în continuare cu Mircea Lețiu, directorul general al EURAS.
- Cum a evoluat activitatea de construcții în primele șase luni din 2026 și ce perspective conturați pentru finalul anului, precum și pentru intervalul 2027-2030?
- Pentru compania noastră, primele șase luni ale anului 2026 au reprezentat o perioadă de consolidare și continuitate la un nivel ridicat de activitate. În plan macroeconomic, piața de construcții din România a demonstrat reziliență în prima jumătate a anului, fiind susținută masiv de proiectele publice și de modernizările finanțate prin fonduri structurale și PNRR. Am observat o orientare clară a pieței către lucrările de reparații capitale, reabilitări energetice și consolidări de structuri existente - o dinamică în care EURAS are o expertiză profundă, în special pe segmentul clădirilor de patrimoniu și al infrastructurii sociale.
Până la sfârșitul anului, estimăm că sectorul va menține un trend de creștere moderată, însă evoluția va rămâne strâns legată de ritmul de decontare a lucrărilor publice și de stabilitatea prețurilor la materialele de construcții. Pentru compania noastră, prioritatea în următoarele luni este respectarea graficelor de execuție la proiectele majore aflate în derulare și gestionarea eficientă a provocărilor operaționale, unde deficitul de forță de muncă calificată continuă să pună presiune pe întreaga industrie.
Pe termen mediu și lung, intervalul 2027-2030 va fi definit de o maturizare obligatorie a pieței. Ne așteptăm la o temperare a ritmului de creștere explozivă din anii trecuți și la o trecere spre o etapă de stabilitate bazată pe eficiență. Pe piața construcțiilor, direcțiile strategice vor fi dictate de trei piloni mari: sustenabilitatea și eficiența energetică (conformarea la noile standarde europene rigide), digitalizarea proceselor de șantier și capacitatea companiilor de a atrage și reține resursa umană. Pentru EURAS, această perspectivă reprezintă o oportunitate. Având un istoric solid, o structură financiară stabilă și o specializare clară pe proiecte complexe de restaurare și infrastructură publică, suntem încrezători că ne vom menține poziția de partener de încredere în modernizarea infrastructurii României până în 2030.
- Ce perspective are sectorul construcțiilor în perioada următoare, având în vedere programele de finanțare existente, inclusiv SAFE, precum și contextul intern și internațional dificil?
- Perspectivele sectorului de construcții rămân optimiste, însă sunt strâns condiționate de o profundă adaptabilitate. Ne aflăm într-un moment de intersecție: pe de o parte, avem acces la volume istorice de finanțare, iar pe de altă parte, operăm într-un context geopolitic și economic marcat de impredictibilitate, inflație reziduală și costuri ridicate ale creditării. Pilonul de stabilitate al pieței este reprezentat, fără îndoială, de fondurile europene. Pe lângă finanțările structurale clasice și proiectele din PNRR (unde accentul se pune masiv pe eficiență energetică și infrastructură socială/ medicală), noul program european SAFE aduce o dinamică complet nouă pentru perioada 2026-2030. Pentru România, semnarea acordului SAFE și alocarea de 16,68 miliarde de euro deschid oportunități majore. Chiar dacă o mare parte din aceste fonduri vizează înzestrarea și securitatea, aproximativ 25% din sumă este direcționată către proiecte de infrastructură rutieră de interes național și transport cu utilizare duală (civilă și militară), alături de investiții în protecția civilă și logistică.
Pentru constructorii mari, noul SAFE înseamnă noi linii de finanțare securizate pe termen lung. Totuși, aceste oportunități vin la pachet cu provocări severe generate de contextul intern și internațional:
• Volatilitatea lanțurilor de aprovizionare: Instabilitatea regională obligă constructorii să își securizeze stocurile de materiale esențiale din timp și să fie extrem de atenți la clauzele de actualizare a prețurilor în contracte.
• Presiunea pe cash-flow: Proiectele mari din fonduri publice sau europene solicită o capacitate financiară excelentă din partea antreprenorilor generali, din cauza decalajelor dintre execuție și decontare.
• Criza forței de muncă rămâne o problemă structurală internă care limitează viteza de execuție pe șantiere.
Pentru EURAS, perspectiva este una de maximă prudență, dar și de fructificare a oportunităților. Strategia noastră se bazează pe selectarea riguroasă a proiectelor, menținerea unei discipline financiare stricte și valorificarea nișei noastre tradiționale - reabilitările și consolidările complexe - care vor continua să fie finanțate masiv. Credem că în acest context dificil, diferența dintre companii nu o va mai face doar volumul de muncă contractat, ci capacitatea tehnică și reziliența financiară de a duce proiectele la bun sfârșit.
- Precizați nivelul cifrei de afaceri realizate de companie în 2025, rezultatul consemnat în primele șase luni din 2026 și estimarea pentru întregul an.
- Cifra de afaceri realizată în 2025 a fost de 257,8 milioane de lei, un nivel record pentru companie. În prima jumătate a anului curent, până la data de 24 iunie 2026, am înregistrat deja un volum de 168,25 milioane de lei. Menținând actualul ritm intens de lucru, estimăm pentru întreg anul 2026 o cifră de afaceri de aproximativ 300 de milioane de lei.
- Care sunt principalele proiecte la care lucrați în această perioadă, ce valoare are portofoliul total al companiei și ce orizont temporar acoperă acesta?
- În această perioadă, EURAS SRL gestionează un portofoliu complex și diversificat de lucrări, menținându-și specializarea recunoscută în restaurarea patrimoniului istoric și cultural, dar și în modernizarea infrastructurii publice, sociale și medicale. Printre cele mai importante și reprezentative proiecte aflate în execuție sau în fază de pregătire în acest moment se numără:
• Infrastructură medicală și socială: Renovarea energetică a Pavilionului Central din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie "Dr. Gheorghe Preda" din Sibiu (circa 48,9 milioane lei), Reabilitarea Centrului Școlar de Educație Incluzivă Baia Mare și realizarea unui Centru de monitorizare, coordonare integrată și suport în situații de urgență în Satu Mare.
• Restaurări de monumente istorice și lăcașuri de cult: Proiecte complexe precum reabilitarea Bisericii Romano-Catolice "Sf. Ladislau" din Oradea, a Bisericii Greco-Catolice din Satu Mare (circa 21 milioane de lei), a Bisericii Sf. Gheorghe din Mioveni (17 milioane de lei), a Bisericii Reformate din Roșia Montană, precum și lucrările începute recent pentru consolidarea și punerea în valoare a Mănăstirii "Sf. Ioan Botezătorul" (Cămărășeasca), a bisericilor din Vărăști (județul Ilfov), Gorunești (Vâlcea), Năsăud (Bistrița-Năsăud), Negrești-Oaș (Satu Mare) și Biserica Sf. Duh din Oradea.
• Clădiri de utilitate publică și cultură: Reabilitarea Palatului Administrativ (lucrare majoră de circa 109,9 milioane de lei), reabilitarea, restaurarea, modernizarea si consolidarea Palatului Culturii din Ploiești (circa 57,7 milioane de lei), modernizarea energetică a Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca (circa 35,9 milioane de lei), restaurarea clădirii Casa Rusănescu din Craiova, restaurarea Cinematografului Roșia Montană și realizarea Centrului Cultural de pe B-dul 21 Decembrie din Cluj-Napoca (circa 33 milioane de lei), restaurarea, consolidarea Ansamblului "Octavian Goga" din Comuna Ciucea (31,2 milioane de lei), reabilitarea Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș (28 milioane de lei), renovarea energetică a Palatului Administrativ al județului Cluj (28,3 milioane de lei), modernizarea Școlii Profesionale Româno-Germană din Vișeul de Sus, Maramureș (circa 34,2 milioane de lei), reabilitarea Ansamblului Cetății Bathory (20 de milioane de lei), construirea Muzeului Industrializării din Satu Mare (21,1 milioane de lei) consolidarea și reabilitarea ruinelor Cetății Șinteu, Piatra Șoimului, reabilitarea Castrului Roman Arutela, conservarea Casei Rusănescu (Casa Căsătoriilor), două școli din localitatea Biertan, reabilitarea, amenajarea școlii din satul Richiș (Sibiu),reabilitare termică a Casinoului Sinaia, restaurarea și reabilitarea Casei Pocol din Baia Mare, reabilitarea fațadelor și învelitorii Palatului Ullman din Oradea, renovarea energetică a clădirii Serviciului Comunitar din Panaci, restaurarea, consolidarea Sălii Mihai Eminescu din Sighișoara.
• Infrastructură sportivă și de agrement: Proiectarea și execuția Bazinului de înot din municipiul Vatra Dornei (circa 30,8 milioane de lei), îmbunătățirea infrastructurii de turism la Muzeul "Octavian Goga" din Ciucea (circa 25,1 milioane de lei), regenerarea urbană prin înființarea Pieței Universității din Baia Mare (circa 28,1 milioane de lei), Forul lui Traian din Cadrul Sitului Arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa (8,7 milioane de lei).
• În asociere, unul dintre cele mai mari proiecte pe care le avem este reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, în valoare de 37 milioane de lei.
- Ce obiective de dezvoltare și planuri de investiții aveți pentru perioada următoare, la nivel de companie?
- Planurile noastre de investiții nu vizează o expansiune agresivă, ci creșterea eficienței operaționale și consolidarea rezilienței financiare. O primă direcție este digitalizarea și tehnologizarea activității, prin implementarea integrată a soluțiilor de management digital al șantierelor și pregătirea continuă a echipei pentru utilizarea metodologiilor BIM, solicitate tot mai frecvent în cadrul proiectelor finanțate prin Programele Regionale și prin noul program SAFE. De asemenea, continuăm modernizarea parcului auto și de utilaje, prin achiziția de echipamente cu un grad ridicat de automatizare și un consum redus de energie. Aceste investiții contribuie atât la compensarea deficitului de forță de muncă, cât și la optimizarea timpilor de execuție. Totodată, pe segmentul care ne definește activitatea, investim în tehnologii specializate pentru conservarea și restaurarea monumentelor istorice.
O prioritate majoră rămâne retenția și dezvoltarea resursei umane. Investim constant în perfecționarea echipei de specialiști și ingineri, în crearea unor condiții de muncă atractive și în menținerea unui nucleu stabil de profesioniști. În domeniul nostru, unde proiectele sunt complexe și necesită competențe de înalt nivel, asigurarea unei resurse umane calificate reprezintă cea mai importantă investiție pe termen lung.
- Prin ce elemente se diferențiază compania EURAS pe o piață tot mai competitivă?
- Într-o piață a construcțiilor tot mai aglomerată, diferențierea firmei vine dintr-un mix rar de specializare tehnică și stabilitate structurală. În primul rând, avem o specializare solidă în restaurarea și consolidarea monumentelor istorice. Nu suntem doar un antreprenor general, ci deținem atestatele, competențele și echipele necesare pentru a executa proiecte de mare complexitate, precum restaurarea clădirilor de patrimoniu și a lăcașurilor de cult. Este un domeniu care presupune un nivel ridicat de expertiză tehnică și de rigoare inginerească, pe care puține companii din România îl pot oferi. În același timp, avem capacitatea de a gestiona proiecte publice de anvergură, cu grade ridicate de complexitate. Portofoliul nostru include investiții în infrastructură medicală, unități spitalicești, clădiri administrative, centre culturale, unități de învățământ și infrastructură sportivă. Experiența acumulată ne permite să gestionăm eficient cerințele specifice contractelor publice și ale proiectelor finanțate din fonduri europene.
Un alt element care ne diferențiază este stabilitatea companiei. Activăm neîntrerupt din 1994, într-un sector în care multe firme au avut o existență efemeră. Cei peste 30 de ani de activitate reprezintă o garanție a seriozității și a capacității noastre de a duce la bun sfârșit proiectele asumate. Beneficiarii și partenerii de asociere cunosc EURAS ca pe un constructor de încredere, cu o echipă stabilă, un nucleu de specialiști cu experiență și o disciplină financiară care ne permite să traversăm cu succes perioadele de volatilitate economică.
- Care sunt principalele provocări cu care se confruntă companiile de construcții în acest moment?
- În acest moment, sectorul construcțiilor traversează o perioadă complexă, în care managementul riscului și adaptabilitatea sunt testate zilnic. Cea mai mare provocare rămâne deficitul de forță de muncă calificată. Lipsa personalului tehnic, de la ingineri de execuție până la meșteșugari specializați, indispensabili în proiectele de restaurare a patrimoniului, pune o presiune considerabilă asupra termenelor de execuție și ne obligă să investim constant în retenția angajaților, formarea profesională și tehnologii care să compenseze acest deficit. O altă provocare importantă este asigurarea unui flux de numerar predictibil. Proiectele de infrastructură publică și cele finanțate din fonduri europene presupun un efort financiar semnificativ din partea antreprenorului general. Intervalul dintre execuția lucrărilor, aprobarea situațiilor de lucrări și decontarea efectivă a fondurilor poate pune presiune asupra lichidităților și reprezintă un test important pentru stabilitatea financiară a constructorilor.
În același timp, contextul geopolitic și economic internațional continuă să influențeze lanțurile de aprovizionare și costurile materialelor de construcții și ale energiei. Aceste fluctuații impun o planificare mult mai riguroasă, atât în ceea ce privește achizițiile și gestionarea stocurilor, cât și negocierea clauzelor contractuale privind actualizarea prețurilor. Nu în ultimul rând, industria trebuie să răspundă accelerat noilor cerințe privind sustenabilitatea și digitalizarea. Standardele europene referitoare la eficiența energetică, reducerea amprentei de carbon și utilizarea metodologiilor digitale, precum BIM, presupun investiții consistente în echipamente, software și pregătirea personalului.
În cazul EURAS, răspunsul la aceste provocări se bazează pe prudență și eficiență. Punem accent pe o disciplină financiară riguroasă, pe selectarea atentă a proiectelor în care ne implicăm și pe investiții continue în oameni și tehnologie, astfel încât să ne menținem competitivitatea și capacitatea de a livra proiecte complexe în condiții de calitate și predictibilitate.
