Tranziția dintre programele europene de finanțare, termenele restrictive impuse proiectelor derulate prin PNRR și presiunea asupra profitabilității au influențat activitatea Vestra în 2025. Compania a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 347,7 milioane de lei și a continuat investițiile în extinderea echipei, dezvoltarea portofoliului de soluții integrate și consolidarea competențelor din domeniile digitalizării și automatizării. Proiectele implementate în infrastructura de apă, energie și utilități includ sisteme de contorizare inteligentă, centrale de cogenerare, soluții SCADA și IoT, tehnologii Digital Twin și aplicații bazate pe inteligență artificială. Ioan Bârjoveanu, director general adjunct al Vestra, prezintă rezultatele companiei, proiectele relevante și direcțiile strategice pentru perioada următoare.
- Cum a evoluat activitatea Vestra în 2025 și care sunt principalii indicatori financiari pe care îi puteți comunica pentru această perioadă?
- Anul 2025 a fost, cu siguranță, un an complicat, marcat de tranziția dintre axele de finanțare și de trecerea de la Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) la Programul Dezvoltare Durabilă (PDD), ceea ce a influențat ritmul investițiilor și dinamica pieței. În același timp, proiectele finanțate prin programul operațional PNRR au impus condiții de implementare dificile, cu termene de execuție foarte scurte și cerințe ridicate privind livrarea. Toate aceste schimbări au pus presiune asupra menținerii cifrei de afaceri la nivelul anilor anteriori. Cu toate acestea, am reușit să încheiem anul 2025 cu o cifră de afaceri de 347,7 milioane de lei, în scădere cu 8% față de anul precedent. Din punct de vedere al profitabilității, însă, rezultatele au fost semnificativ sub estimări. Consider, totuși, că în astfel de perioade, adevărata măsură a performanței nu este dată doar de creșterea cifrei de afaceri și a profitului, ci și de capacitatea companiei de a traversa schimbările din piață și de a continua investițiile. Legat de numărul de angajați și investiții, acestea au crescut, fiind strâns corelate între ele. Am continuat să ne extindem echipa ca urmare a investițiilor făcute în dezvoltarea portofoliului de soluții integrate și a tehnologiilor pentru digitalizare și automatizare, care au necesitat competențe noi.
- Care au fost cele mai importante proiecte implementate sau aflate în derulare în România?
- În 2025 am continuat să implementăm proiecte care au un impact direct asupra modului în care sunt operate infrastructurile din România, atât în sectorul utilităților, cât și în cel energetic. Unul dintre cele mai importante proiecte este sistemul de contorizare inteligentă pentru SC Apa Prod S.A. Deva, cel mai amplu proiect de acest tip derulat în România. În cadrul acestuia, sistemul convențional de contorizare a fost înlocuit cu o infrastructură digitală bazată pe contoare inteligente, capabile să transmită informații orare privind consumul, alertele de avarie și alte date operaționale relevante. Acestea permit beneficiarului să identifice rapid pierderile de apă, să prioritizeze intervențiile și să optimizeze exploatarea rețelei în baza datelor colectate în timp real. Valoarea acestui proiect s-a ridicat la 100 de milioane de lei.
Un alt proiect care a intrat în faza finală de execuție este noua centrală de cogenerare de înaltă eficiență de la CET Arad, care a depășit pragul de 90% realizare. Investiția, în valoare de 480 de milioane de lei, este implementată în parteneriat cu Elsaco Electronic, în calitate de antreprenor general, și beneficiază de finanțare nerambursabilă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Noua centrală va avea o capacitate de aproximativ 130 MWt și 32 MWe, contribuind la reducerea pierderilor de energie, a consumului de gaze naturale și a emisiilor de CO2. Totodată, proiectul va crește eficiența energetică a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Arad, va susține tranziția către un sistem energetic mai sustenabil și va contribui la diminuarea costurilor pentru consumatorii finali.
- În ce măsură programele de investiții finanțate din fonduri europene și PNRR au influențat cererea pentru soluțiile și echipamentele furnizate de companie? Care sunt principalele oportunități identificate pentru perioada următoare?
- Există două direcții majore când vorbim despre programele finanțate din fonduri europene, și anume tranziția verde și, respectiv, digitalizarea. Ambele au accelerat modernizarea infrastructurii, dar au adus și noi provocări pentru beneficiari. Un exemplu este utilizarea platformelor software, multe dintre ele fiind disponibile în regimul Software as a Service (SaaS). Pentru acestea, finanțarea prevede doar decontarea costurilor de implementare, abonamentele lunare recurente neputând fi decontate. Această limitare transferă costurile operaționale către beneficiar, ceea ce reprezintă o provocare semnificativă.
Raportându-ne la aceste programe de investiții din fonduri europene, pentru Vestra cea mai mare oportunitate nu o reprezintă suma investițiilor, ci faptul că acestea schimbă modul în care este proiectată și operată infrastructura. Astfel, proiectele finanțate astăzi trebuie să demonstreze eficiență operațională, reziliență, securitate cibernetică și sustenabilitate pe parcursul întregului ciclu de viață al infrastructurii. Aici intervine portofoliul nostru de soluții integrate, care se pliază exact pe aceste nevoi. Ne așteptăm ca cele mai mari oportunități în perioada următoare să vină din modernizarea infrastructurilor de apă și canalizare, a rețelelor de energie și gaze și din dezvoltarea proiectelor de tip smart city.
Pe de altă parte, vedem că autoritățile locale mici întâmpină adesea dificultăți în accesarea finanțării. Provocarea nu este doar găsirea sursei de finanțare, ci și definirea unor proiecte mature, cu soluții tehnice bune, care să îndeplinească criteriile de eligibilitate și performanță impuse de finanțatori. Noi suntem alături de beneficiari încă de la început, de la identificarea celei mai bune arhitecturi de proiect și a tehnologiilor potrivite pentru a putea obține finanțare și a asigura viabilitatea investiției. În paralel, urmărim noile oportunități de finanțare din domeniul apărării, un sector aflat într-o dinamică accelerată în ultima vreme. Ne concentrăm pe identificarea și dezvoltarea unor soluții dedicate infrastructurilor și capabilităților de sprijin din zona de apărare, precum sisteme mobile de alimentare cu apă, ambulanțe, echipamente de protecție și alte componente logistice esențiale pentru creșterea rezilienței și a capacității de răspuns a autorităților.
- Vestra promovează tehnologii avansate pentru automatizare și digitalizare. Care sunt cele mai noi soluții introduse pe piața din România și ce beneficii aduc acestea operatorilor din sectorul utilităților și industriei?
- Într-adevăr, la Vestra ne concentrăm să introducem pe piață tehnologii avansate și validate la nivel internațional, pe care le integrăm în arhitecturi adaptate nevoilor locale. Nu livrăm doar echipamente sau software, ci construim ecosisteme digitale care conectează SCADA, IoT, platformele de analiză într-o singură arhitectură operațională. Dacă ne uităm la cele mai recente direcții de dezvoltare, eforturile noastre se împart între utilități, industrie și smart city. Pe segmentul de utilități, am introdus soluții bazate pe inteligența artificială pentru optimizarea consumului de energie, detectarea pierderilor de apă, controlul inteligent al stațiilor de pompare și de epurare, precum și monitorizarea rețelelor de apă și de canalizare. În zona industrială, noutatea vine din soluții de tip Digital Twin. Practic, creăm o replică virtuală a instalației fizice care rulează analize predictive în timp real. Diferențiatorul major este integrarea unor rețele neuronale capabile să analizeze continuu starea instalației, să învețe din comportamentul acesteia și să decidă automat ce ajustări sunt necesare pentru atingerea obiectivelor operaționale. Fie că vorbim despre reducerea consumului de energie, scăderea costurilor de operare sau creșterea calității, sistemul poate anticipa riscuri, poate recomanda sau iniția acțiuni preventive și poate estima impactul diferitelor scenarii înainte ca acestea să afecteze producția. Aceeași viziune o aplicăm și în zona de smart city, unde am introdus soluții avansate pentru managementul inteligent al traficului, sisteme de cântărire dinamică, camere cu inteligență artificială pentru monitorizarea automată a stării drumurilor, senzori pentru monitorizarea calității aerului și instrumente software pentru digitalizarea administrației publice. Toate aceste tehnologii se traduc rapid în indicatori clari de performanță. Clienții care le adoptă își reduc consumul de energie, limitează pierderile de apă și își optimizează costurile de exploatare, ceea ce crește disponibilitatea infrastructurii. Operatorii trec de la decizii luate pe baza unor estimări, la decizii fundamentate pe date exacte, din teren. În plus, timpul de intervenție scade semnificativ, iar bugetele de investiții pot fi direcționate exact acolo unde riscul este mai mare.
- Care sunt principalele provocări întâmpinate în prezent de companiile care operează infrastructuri de apă, energie și gaze și cum răspunde Vestra acestor cerințe?
- Provocările cu care se confruntă în prezent operatorii de utilități și cu care se vor confrunta în deceniile următoare sunt fără precedent. Schimbările climatice, fenomenele meteo extreme, nevoia de eficiență operațională și reducerea emisiilor de carbon obligă companiile din domeniul apei, energiei și gazelor să accelereze transformarea digitală. La toate acestea se adaugă și nevoia de securizare fizică și cibernetică a infrastructurilor critice. În acest context atât de complex, devine aproape imposibil să iei decizii corecte fără instrumente digitale care să îți ofere claritate în timp real. Dar transformarea digitală vine și ea cu provocările ei, deoarece nu presupune doar implementarea tehnologiilor, ci și adaptarea proceselor de lucru, dezvoltarea competențelor echipelor beneficiarului și o perioadă firească de testare și optimizare. Nu există un model universal, pentru că fiecare operator are infrastructuri, obiective și niveluri diferite de maturitate digitală. De aceea, abordarea Vestra nu începe cu produsul, ci cu înțelegerea modului în care funcționează infrastructura fiecărui beneficiar și a obiectivelor pe care acesta le urmărește. Proiectăm arhitecturi integrate, în care soluții precum contorizarea inteligentă, senzorii IoT, sistemele SCADA, platformele de monitorizare, tehnologiile Digital Twin sau echipamentele pentru intervenții de urgență lucrează împreună și furnizează informațiile necesare pentru exploatarea eficientă a rețelelor.
- Ce investiții pregătește compania în perioada 2026-2030 în ceea ce privește extinderea echipei, dezvoltarea portofoliului, consolidarea parteneriatelor internaționale sau creșterea capacităților operaționale din România?
- Strategia noastră pentru următorii ani nu este construită în jurul unei perioade de investiții, ci în jurul unei viziuni: consolidarea poziției companiei ca partener strategic pentru infrastructura inteligentă și rezilientă a României. Investim simultan în patru direcții esențiale: oameni, tehnologie, capabilități operaționale și parteneriate internaționale. În ceea ce privește dezvoltarea portofoliului, una dintre cele mai importante direcții este digitalizarea și integrarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială. Următoarea etapă de evoluție a utilităților și industriei va fi definită de capacitatea sistemelor de a interpreta volume mari de date și de a genera decizii informate în timp real. În prezent, se colectează cantități mari de informații din teren, însă o mare parte din acest potențial rămâne insuficient valorificat. Conform studiilor realizate de unul dintre partenerii noștri tehnologici, doar 43% din datele colectate sunt utilizate eficient. Diferența reprezintă oportunități importante de optimizare pe care inteligența artificială le poate transforma în eficiență operațională, reducerea costurilor și creșterea rezilienței infrastructurii. Estimăm că, până la finalul acestui deceniu, AI va deveni o componentă standard a unei părți semnificative din operațiunile clienților noștri. Evident, astfel de tehnologii impun, de la sine, necesitatea unor competențe noi. De aceea continuăm investițiile în oameni. Industria în care activăm cere deja o expertiză multidisciplinară. Succesul în viitor va depinde de capacitatea de a reuni expertiză în automatizare, software, analiză de date, securitate cibernetică și inteligență artificială. Pentru Vestra, dezvoltarea oamenilor este la fel de importantă precum investiția în tehnologie.
Pe partea de parteneriate internaționale, aducem constant în România lideri globali din domeniul automatizării industriale, al tehnologiilor pentru utilități și al echipamentelor destinate intervențiilor și infrastructurilor critice. Un exemplu recent este preluarea distribuției oficiale pentru Rosenbauer, cel mai mare producător mondial de echipamente de stingere a incendiilor. Prin acest parteneriat, consolidăm zona serviciilor de urgență și protecție civilă, un sector vital pentru siguranța comunităților. În paralel, extindem colaborările cu partenerii tradiționali din zona de automatizare, digitalizare și infrastructură inteligentă, astfel încât clienții noștri să aibă acces la tehnologii mature, scalabile, pregătite să facă față provocărilor din anii următori.
În final, rămânem convinși că tehnologia, oricât de avansată ar fi, nu poate înlocui discernământul uman. Inteligența artificială poate analiza, anticipa și optimiza procese, însă oamenii sunt cei care dau direcția, își asumă deciziile și creează valoare pe termen lung. De aceea, la Vestra, echipa rămâne pilonul central. Construim infrastructură pentru generațiile următoare, iar performanța acesteia începe întotdeauna cu oamenii care o proiectează, o implementează și o operează.
- Care sunt obiectivele strategice ale companiei pentru următorii 3-5 ani pe piața românească și ce rol estimați că vor avea digitalizarea, automatizarea și sustenabilitatea în dezvoltarea afacerii?
- Obiectivul nostru rămâne acela de a consolida poziția Vestra ca partener de referință pentru soluții integrate dedicate infrastructurilor inteligente și reziliente din România. Piața a intrat deja într-o nouă etapă de maturitate. Dacă în anii precedenți investițiile erau orientate în principal către dezvoltarea infrastructurii fizice, astăzi acestea sunt direcționate către transformarea digitală - capacitatea de a colecta, integra și valorifica datele pentru a lua decizii mai rapide și mai eficiente. În 2026, întrebarea nu mai este dacă digitalizăm, ci cât de repede. Majoritatea clienților noștri confirmă că transformarea digitală este absolut necesară pentru a rămâne competitivi. Din această perspectivă, așa cum menționam anterior, continuăm să dezvoltăm portofoliul, adăugând noi tehnologii și soluții care să sporească performanța, eficiența și reziliența clienților. Potențialul de dezvoltare este foarte mare. Evoluția senzorilor inteligenți, a roboticii, a teledetecției, precum și integrarea inteligenței artificiale schimbă fundamental modul în care sunt proiectate, operate și întreținute infrastructurile de utilități. Sustenabilitatea are, la rândul său, un rol central în această evoluție. Din perspectiva noastră, aceasta înseamnă infrastructuri care consumă mai puțină energie, utilizează mai eficient resursele, reduc pierderile și își prelungesc durata de viață. Digitalizarea și sustenabilitatea nu sunt două direcții separate, ci două componente ale aceluiași proces de transformare. În final, cred că acesta va fi avantajul competitiv al următorului deceniu. Nu va câștiga compania care deține cele mai multe tehnologii, ci cea care reușește să transforme tehnologia în rezultate măsurabile pentru clienți, iar acesta este rolul pe care Vestra își propune să îl aibă în dezvoltarea infrastructurii din România.
