În Germania se discută intens despre dezindustrializare, deficitul de forță de muncă și reducerea investițiilor, însă Oliver Hermes, președinte și CEO al Wilo Group, atrage atenția asupra unei probleme structurale mai ample, reprezentate de deteriorarea simultană a atractivității țării pentru investiții, specialiști și proprietarii de companii. Miza nu este numai localizarea viitoarelor capacități de producție, ci și păstrarea controlului asupra companiilor, tehnologiilor și deciziilor strategice care vor defini următorul ciclu industrial.
Economia federală are o particularitate importantă, și anume faptul că aproximativ 90% dintre companiile private sunt controlate de familii. Acestea asigură circa 18,3 milioane de locuri de muncă, respectiv 58% din ocuparea sectorului privat, și generează aproximativ 46% din cifra de afaceri aferentă acestuia. Spre deosebire de investitorii concentrați asupra rezultatelor pe termen scurt, companiile familiale iau frecvent decizii privind investițiile, unitățile de producție și dezvoltarea tehnologică într-o perspectivă de mai multe generații. Tocmai de aceea, alegerea locului în care este construită următoarea fabrică sau este deschis următorul centru de cercetare devine esențială.
Competitivitatea scade, iar investițiile se transferă în străinătate
Semnalele privind competitivitatea Germaniei sunt însă nefavorabile. În Family Business Country Index, țara se situează aproape de finalul clasamentului celor 21 de economii industrializate analizate în ceea ce privește fiscalitatea, costurile cu forța de muncă, productivitatea și capitalul uman. Un sondaj ifo realizat în rândul a aproximativ 1.500 de companii arată că aproape o treime intenționează să transfere locuri de muncă în străinătate, principalele motive fiind birocrația, costurile energiei și cele salariale. În 2025, companiile germane au direcționat aproximativ 97,5 miliarde euro sub formă de investiții directe suplimentare către filialele din străinătate. Pentru industrie, reducerea costurilor a devenit, pentru prima dată după 2008, un motiv de investiție externă la fel de important ca extinderea vânzărilor și serviciilor pentru clienți.
Presiunea este amplificată de schimbarea generațională. Aproximativ 57% dintre proprietarii IMM-urilor germane au cel puțin 55 de ani, iar până în 2029 circa 109.000 de antreprenori vor trebui anual să găsească o soluție de succesiune. În același timp, aproximativ 569.000 de proprietari intenționează să își închidă afacerile după retragere. Lipsa interesului din partea familiei este invocată de 47% dintre aceștia, iar birocrația excesivă de 42%. Problema succesiunii devine astfel și una de proprietate - dacă generația următoare nu preia compania, alternativele sunt managementul extern, vânzarea sau închiderea.
Proprietatea asupra companiilor devine o problemă strategică
Ultimele două decenii oferă numeroase exemple de companii industriale germane importante preluate de grupuri internaționale: Putzmeister de Sany, KUKA de Midea, Wirtgen de John Deere, HELLA de Faurecia/Forvia sau Viessmann Climate Solutions de Carrier, într-o tranzacție de aproximativ 12 miliarde euro. În august 2026 a fost anunțată și preluarea planificată a ebm-papst de Madison Air Solutions. Hermes subliniază însă că nu poate fi vorba despre un simplu „sell-off” al Germaniei. Companiile germane au realizat, la rândul lor, achiziții majore în străinătate, precum preluarea USG de către Knauf sau a TRW Automotive de către ZF. Problema este mai degrabă natura activelor care își schimbă proprietarul și importanța tehnologiilor respective pentru următoarea etapă industrială.
Din această perspectivă, pierderea proprietății poate deveni mai importantă decât închiderea imediată a unei fabrici. O companie preluată poate continua să producă și chiar să își extindă numărul de angajați, însă pe termen lung contează unde vor fi dezvoltate următoarele produse, unde vor fi investite următoarele miliarde și unde vor fi luate deciziile privind cercetarea, tehnologiile și capacitățile industriale.
Inteligența artificială industrială poate deveni noul avantaj competitiv
Răspunsul propus de Oliver Hermes este transformarea Germaniei într-un lider mondial al inteligenței artificiale industriale. Avantajul țării nu se află neapărat în competiția cu SUA și China pentru dezvoltarea modelelor generale de AI, ci în baza sa industrială formată din construcții de mașini, automatizări, electrotehnică, energie, apă, instalații pentru clădiri, robotică, senzori și producție industrială. Strategia este sintetizată prin trei concepte: „Embed AI”, „Enable AI” și „Embrace AI”.
„Embed AI” presupune integrarea inteligenței artificiale direct în produse și sisteme: pompe care își optimizează singure funcționarea, instalații care identifică deviațiile înaintea apariției defecțiunilor sau clădiri care își gestionează autonom fluxurile energetice. „Enable AI” pornește de la faptul că infrastructura AI necesită centre de date, energie, răcire, pompe, apă, automatizare și senzori – exact domeniile în care industria germană dispune de competențe puternice. „Embrace AI” vizează utilizarea AI în propriile procese de dezvoltare, producție, logistică, vânzări și service, cu scopul creșterii productivității într-o economie caracterizată de costuri salariale ridicate și îmbătrânirea populației.
Pentru ca această oportunitate să se concretizeze, analiza indică necesitatea unor condiții mai competitive: fiscalitate corporativă redusă, mai puțină birocrație, autorizări mai rapide, energie mai accesibilă și acces mai bun la capital pentru creștere. În această logică, inteligența artificială industrială nu reprezintă doar un instrument de eficientizare, ci poate deveni mecanismul prin care Germania își păstrează capitalul antreprenorial, competențele și controlul asupra tehnologiilor strategice ale următoarei etape industriale.
