În contextul presiunilor tot mai mari asupra sistemelor energetice din România și din regiune, sursele locale de energie pot avea un rol important în creșterea rezilienței acestora, potrivit Greenpeace. În cadrul unei dezbateri publice recente, organizația a prezentat date din raportul "Sistemele energetice dispersate teritorial sunt mai greu de țintit", care evidențiază că, în perioada 2022-2026, atacurile armate din Ucraina au distrus aproape 90% din capacitatea convențională pe cărbune și gaze și circa 50% din capacitatea hidroelectrică.
În România, domeniul energetic este semnificativ afectat de seceta prelungită din ultima perioadă, dar și de dependența de unitățile centralizate.
Analiști de politici publice, reprezentanți ai societății civile și primari din România și Ucraina s-au reunit pentru a analiza vulnerabilitatea megaproiectelor fosile și nucleare și pentru a prezenta modul în care comunitățile de energie și sursele regenerabile locale pot asigura independența și protecția cetățenilor în perioade de criză.
"Securitatea energetică reală nu vine din infrastructuri fosile de mare capacitate sau din foraje riscante în Marea Neagră, ci din capacitatea comunităților de a produce, stoca și gestiona energia local. Rețelele descentralizate și comunitățile de energie nu pot fi scoase din funcțiune printr-o singură lovitură. Trecerea de la un sistem bazat pe producție masivă concentrată la mii de surse curate dispersate teritorial înseamnă mai multă independență și stabilitate pentru fiecare cetățean", a declarat Vlad Cătună, Coordonator de Campanii Climă și Energie, Greenpeace România.
Oportunitate pentru descentralizarea producției de energie
Potrivit Greenpeace, în România există acum o fereastră de oportunitate pentru descentralizarea producției de energie și aducerea ei mai aproape de consumator cu ajutorul comunităților de energie. Acestea sunt un răspuns cât se poate de concret la criza energetică actuală, la șocurile de preț și la riscurile unui deficit global de combustibili fosili cauzat de războaiele din Ucraina și Iran. Greenpeace consideră, de asemenea, că dezvoltarea comunităților de energie ar reduce dependența consumatorilor de sistemul centralizat. După ani de presiune din partea societății civile, a autorităților locale și a cetățenilor, în noiembrie 2025 a fost adoptat cadrul legislativ pentru comunitățile de energie, iar ANRE a trecut ulterior la elaborarea normelor necesare funcționării acestora. Totuși, legislația actuală mai necesită îmbunătățiri majore pe trei direcții principale:
• Clarificarea regulilor și definițiilor: comunitățile de energie trebuie definite clar, cu o guvernanță democratică și scop non-profit. Trebuie eliminată și confuzia dintre comunități și partajarea energiei: comunitățile pot desfășura și alte activități în beneficiul membrilor, iar partajarea energiei trebuie permisă și prosumatorilor, fără obligativitatea constituirii unei comunități.
• Clarificarea responsabilităților actorilor implicați și crearea unui cadru operațional pentru partajarea energiei. Trebuie definite responsabilitățile operatorilor de distribuție privind infrastructura, facturarea și costurile de rețea, precum și reguli care să faciliteze integrarea comunităților și instalarea capacităților de stocare.
• Acces la finanțare, rețea, mecanisme de piață și informații. Regulile trebuie simplificate, iar informațiile și criteriile de eligibilitate adaptate specificului comunităților de energie.
În concluzie, Greenpeace subliniază că sistemul energetic din România trebuie reproiectat rapid, astfel încât pierderea potențială a unei singure componente să nu mai conducă la consecințe grave la nivel național. În noul context geopolitic, acest lucru a încetat să mai fie doar o simplă temă de tranziție energetică, devenind o chestiune de securitate națională.
