Guvernul României a aprobat, în ședința din 20 august 2026, amendamentele convenite cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) referitoare la avansul acordat pentru pregătirea proiectului "Cartierul pentru justiție", după ce, până la termenul-limită din 30 noiembrie 2025, nu a fost semnat un acord de refinanțare de către toate părțile. Executivul anulează astfel suma de 440.733 de dolari rămasă neutilizată din avansul de 2,5 milioane de dolari, iar România va trebui să ramburseze fondurile deja trase, împreună cu dobânda acumulată. Decizia închide mecanismul financiar instituit pentru pregătirea proiectului, însă actul normativ prezentat de Guvern nu menționează explicit anularea investiției în sine.
Hotărârea de Guvern aprobă amendamentele convenite între Guvernul României și BIRD prin schimburile de scrisori semnate la Bruxelles la 4 decembrie 2025 și la București la 23 decembrie 2025, precum și la 9 aprilie și 24 aprilie 2026. Acestea modifică Scrisoarea de înțelegere privind avansul pentru pregătirea proiectului de dezvoltare propus "Cartierul pentru justiție", semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 și la București la 6 iunie 2019.
În același timp, amendamentele stabilesc modalitatea de rambursare a sumelor deja trase din avans și a dobânzii acumulate, conform prevederilor Scrisorii de înțelegere și normelor aplicabile datoriei publice.
Avansul a finanțat proiectarea și pregătirea investiției
Finanțarea a fost acordată în baza Scrisorii de înțelegere încheiate în 2019 și ratificate prin Legea nr. 261/2019, având ca obiect pregătirea proiectului "Cartierul pentru justiție". Din avansul acordat de BIRD urmau să fie finanțate activitățile necesare pregătirii investiției, inclusiv investigațiile geotehnice ale amplasamentului, stabilirea coridorului de expropriere, planificarea și proiectarea în detaliu, precum și managementul proiectului.
Momentul decisiv a fost 30 noiembrie 2025, data-limită până la care avansul putea fi disponibilizat. Până la această dată, însă, un acord de refinanțare nu fusese semnat de toate părțile.
În aceste condiții, mecanismul prevăzut prin Scrisoarea de înțelegere impune rambursarea către Banca Mondială a sumelor utilizate, la care se adaugă dobânda acumulată. Beneficiarul obligației este România, iar plata va fi realizată prin Ministerul Finanțelor.
Suma trasă din avans va fi rambursată în zece rate semestriale aproximativ egale, conform calendarului și cuantumurilor stabilite de Banca Mondială prin notificarea de plată transmisă beneficiarului.
Ce se întâmplă cu proiectul, în continuare
Hotărârea adoptată la 20 august 2026 marchează închiderea finanțării de pregătire convenite cu BIRD pentru "Cartierul pentru justiție" și anularea părții neutilizate din avans. Documentul prezentat de Guvern nu precizează însă că proiectul de investiții este desființat sau abandonat definitiv și nici nu stabilește ce se va întâmpla ulterior cu documentațiile și activitățile de pregătire deja realizate.
Într-o poziție exprimată recent, Robert Cazanciuc, care a lansat public conceptul Cartierului, în 2013, ca ministru al Justiției, spune că proiectul este decalat, dar că va continua.
"Vestea bună este că proiectul, care ar trebui să găzduiască 23 de instituții judiciare într-un singur loc, în centrul Bucureștiului, nu se va opri și va trece cu bine de acest impas. Proiectul se află încă în fazele de proiectare, finanțare și expropriere, iar termenul pentru documentația de proiectare completă a ajuns în 2030. Construirea Cartierului Justiției continuă, în ciuda decalajului", a transmis Robert Cazanciuc.
Într-un interviu acordat revistei Agenda Construcțiilor în luna septembrie 2025, fostul ministrul al Justiției, Radu Marinescu, admitea încă de atunci lipsa fondurilor necesare pentru proiect: "La acest moment (n.r. septembrie 2025), nu sunt fonduri pentru promovarea proiectului/ aprobarea Hotărârii de Guvern, fiind necesare aproximativ 46 milioane de lei credite bugetare și de angajament suplimentare (pentru expropriere). În prezent, este în curs de finalizare licitația publică competitivă internațională pentru contractarea serviciilor de proiectare avansate pentru: obținerea autorizațiilor de desființare și de construire pentru Cartierul pentru Justiție, elaborarea proiectelor tehnice detaliate și acordarea de asistență tehnică pe perioada licitației de contractare a lucrărilor și execuției acestora. (...) Din păcate, la acest moment, Ministerului Justiției îi lipsesc aproximativ 100 de milioane de lei credite de angajament pentru semnarea acestui contract de proiectare detaliată. De asemenea, Ministerul Justiției nu dispute în următorii ani de fondurile necesare (credite de angajament și bugetare) pentru contractarea și realizarea lucrărilor estimate la aproximativ 1 miliard de euro)".
Proiectul necesită investiții de 1,2 miliarde euro
Potrivit indicatorilor tehnico-economici ai proiectului, Cartierul pentru Justiție va absorbi o investiție totală de 6 miliarde lei (circa 1,2 miliarde euro), inclusiv TVA, din care lucrările de construcții-montaj sunt estimate la circa 2,9 miliarde lei.
Cartierul pentru Justiție este proiectat să creeze condițiile optime de infrastructură pentru desfășurarea activității a 23 de instituții, respectiv: Ministerul Justiției, Curtea de Apel București, Tribunalul București, Judecătoriile Sectoarelor 1-6 (în total 6 judecătorii), Consiliul Superior al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, Institutul Național al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Parchetul General, DNA, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Parchetele de pe lângă cele 6 judecătorii de Sector.
În total, Cartierul pentru Justiție ar urma să aibă o amprentă la sol de 23.587 mp și o suprafață desfășurată de 278.852 mp, o infrastructură comună compusă din 3 niveluri subterane pentru toate instituțiile beneficiare și o suprastructură interconectată structural și din punct de vedere al instalațiilor cu infrastructura comună menționată anterior. Totodată, proiectanții propun ca suprastructura să fie grupată în 8 corpuri de clădire interconectate și suprateran, cu alei, spații verzi și zone de recreere, toate dispuse pe dala urbană comună, respectiv peste planșeul primului nivel subteran comun.
Proiectant general la faza SF este asocierea Tractebel Engineering - Viguier Architects, iar proiectantul general al clădirii Uniunii Naționale a Barourilor din România este Adest Architecture.
