MuTRA - Galeria istorică a Transilvaniei, noua clădire a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), a fost inaugurată în comuna Florești, județul Cluj, în urma unei investiții de 145,85 milioane de lei. Proiectul, finanțat în principal prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reprezintă primul sediu muzeal cu toate funcțiunile integrate construit de la zero în România în perioada postcomunistă. Lucrările au fost realizate de asocierea condusă de FAR Foundation, alături de Termomont DOO Beograd, iar proiectarea a fost asigurată de UNITH2B. La construcție a mai participat o echipă extinsă de subcontractanți, respectiv companiile Cross Structural Design, LA21 Landschaftsarchitektur, Caloria, Metaller Energy, Best Ernst, Dianova Instal, Tecnolift Service Grup și Advanced Security Technologies.
Consultanța, dirigenția de șantier și supervizarea proiectului au fost asigurate de RegioConsult și StructurALL Consulting Napoca.
Pe 30 august 2026, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MuTRA) a inaugurat la Florești primul sediu muzeal integrat construit de la zero în România postcomunistă. Conceptul poartă semnătura biroului de arhitectură UNITH2B, o echipă cu experiență internațională în proiectarea spațiilor expoziționale și muzeale. Alături de biroul german LA21 și de o rețea de specialiști europeni, arhitecții au adus în prim-plan inovații tehnice majore, adaptând standarde globale de conservare la cerințele specifice ale noului complex de 11.350 mp.
Arhitectură în dialog cu istoria
Muzeul MuTRA, proiectul biroului de arhitectură UNITH2B, pornește de la geometria unor forme cubice, sculptate și fațetate, așezate firesc pe terenul în pantă. Materialitatea lor este inspirată de pământul ars: cărămida din argilă locală, în tonuri calde de Siena, continuă din exterior spre interior și intră în dialog cu betonul și pardoselile în aceeași tonalitate și cu suprafețele de tencuială brută. Cladirea capătă astfel o identitate coerentă, monolitică și atemporală, legată de peisaj și de materia istoriei.
"Sursa de inspirație a fost chiar pământul care a păstrat, timp de secole, artefactele și vestigiile Transilvaniei. Scoase la lumină prin excavare și redate vieții prin munca arheologilor, ele își recapătă strălucirea și ajung să spună, în sălile muzeului, povestea oamenilor și a obiceiurilor de-a lungul veacurilor.
Muzeul este alcătuit din două volume distincte: corpul cercetării, cu laboratoare și depozite, deschis parțial publicului, și sala expozițională, complet publică, desfășurată pe două niveluri, dintre care unul se deschide printr-o amplă supantă. Între ele, un nucleu central primește vizitatorul: intrarea, recepția, lounge-ul, cafeneaua și museum shop-ul.
De aici, compoziția face gestul care definește întregul proiect: muzeul se desparte, lăsând între volume o promenadă. Traseul se prelungește într-o pasarelă sculpturală, deschisă către peisaj, și urcă spre o terasă panoramică deasupra clădirii, cu priveliște către dealurile și pădurile din Florești și spre Cetatea Fetei. Despărțirea volumelor are un sens precis: traseul muzeal continuă dincolo de ziduri, iar la capătul promenadei Cetatea Fetei însăși devine parte din muzeu, cel mai vechi și cel mai mare exponat al său, expus sub cerul liber. Terenul devine astfel parte din experiența muzeală, iar fața clădirii, o expresie contemporană a istoriei pe care o adăpostește", a explicat arh. Hildegard Brandl, Managing Partner UNITH2B.
MuTRA, o premieră națională
Primarul comunei Florești, Bogdan Pivariu, a evidențiat importanța investiției pentru comunitatea locală și caracterul de premieră al proiectului.
"Este primul sediu muzeal cu toate funcțiunile integrate construit de la zero în România în perioada postcomunistă și un proiect care va rămâne în istoria comunității noastre", a transmis Bogdan Pivariu.
Proiectarea MuTRA a pornit de la particularitățile unei infrastructuri muzeale, în condițiile în care, potrivit MNIT, experiența românească în proiectarea unor asemenea clădiri este limitată. Muzeele necesită soluții specifice de conservare, securitate și expunere, motiv pentru care echipa proiectului s-a orientat către modele europene de referință. Pentru depozitele cu control termic pasiv a fost analizat modelul Centrului comun de depozitare pentru Biblioteca Regală Daneză și Muzeul Național al Danemarcei. Soluția demonstrează posibilitatea utilizării principiilor de control pasiv al microclimatului, inclusiv pentru infrastructuri naționale de mari dimensiuni destinate depozitării patrimoniului.
Adaptarea acestor principii la condițiile climatice din România a presupus realizarea unor simulări detaliate de microclimat, inițial în colaborare cu o echipă din Danemarca și ulterior cu specialiști din Germania. Pe baza rezultatelor au fost calibrate soluțiile de izolație, inclusiv grosimile utilizate în zona depozitelor semiîngropate ale galeriei.
Consum energetic redus și posibilitatea alimentării din surse fotovoltaice
Conceptul tehnic urmărește reducerea la minimum a intervențiilor mecanice și a consumului de energie pentru menținerea condițiilor necesare conservării patrimoniului. Temperatura din depozite este proiectată să varieze lent, în funcție de evoluția sezonieră a climatului. Dezumidificarea este necesară numai în anumite perioade, în timp ce umidificarea poate fi eliminată dacă depozitele nu sunt încălzite pe timpul iernii. Potrivit MNIT, în configurația optimă, un astfel de depozit ar putea funcționa integral cu energie produsă din surse fotovoltaice, independent de rețeaua electrică, oferind astfel un model sustenabil și adaptabil schimbărilor climatice.
Prin noua infrastructură, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei dispune de spații integrate pentru expunerea, conservarea, restaurarea și depozitarea patrimoniului, precum și de facilități pentru educație muzeală și evenimente. MuTRA - Galeria istorică a Transilvaniei este deschisă publicului începând din 30 august 2026.
