Rata anuala a inflatiei a continuat sa scada pe ansamblul primelor doua luni ale trimestrului III in linie cu previziunile, coborand de la 10,25 la suta in iunie, la 9,43 la suta in august, pe fondul decelerarii cresterii preturilor alimentelor si al continuarii descresterii dinamicii preturilor energiei, contrabalansate doar partial ca impact de scumpirea combustibililor si medicamentelor.

In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accelerat scaderea in primele doua luni ale trimestrului III, coborand usor sub nivelul prognozat, la 12,0 la suta in august, de la 13,5 la suta in iunie. Evolutia este atribuibila in principal efectelor de baza dezinflationiste, descresterii cotatiilor marfurilor, prioritar agroalimentare, si masurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de baza. Ea reflecta insa si o temperare a influentelor de sens opus decurgand din transferarea treptata asupra preturilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, indeosebi a celor salariale, in conditiile rezilientei cererii pe anumite segmente, precum si din evolutia preturilor de import.

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) s-a situat la 9,3 la suta in luna august, nivel similar celui consemnat in iunie 2023. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s-au redus in august la 13,2 la suta si la 11,8 la suta, de la 14,2 la suta, respectiv 12,5 la suta, in iunie, ramanand inferioare celor prevalente in regiune si in tarile baltice.

Activitatea economica si-a accelerat cresterea in trimestrul II 2023 la 0,9 la suta, de la 0,5 la suta in precedentele trei luni (variatie trimestriala), depasind previziunile, evolutie ce face probabila intreruperea trendului de restrangere a excedentului de cerere agregata in acest interval.

Fata de aceeasi perioada a anului anterior, avansul PIB a continuat insa sa se reduca peste asteptari in trimestrul II, la 1,1 la suta, de la 2,4 la suta in primele trei luni ale anului. Descresterea a fost determinata de aceasta data de consumul gospodariilor populatiei, in timp ce formarea bruta de capital fix si-a reaccelerat usor cresterea anuala de doua cifre, iar exportul net si-a marit impactul expansionist, in conditiile maririi ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri si servicii si cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul balantei comerciale si cel de cont curent au continuat sa scada considerabil in trimestrul II in raport cu perioada similara din 2022.

Cele mai recente date si analize indica o crestere mai modesta a economiei in trimestrul III comparativ cu previziunile precedente si in decelerare fata de trimestrul anterior, implicand totusi o relativa redresare a avansului in termeni anuali al PIB, sub influenta unui efect de baza.

Astfel, in prima luna a trimestrului III, vanzarile cu ama­nuntul si cele auto-moto, precum si serviciile prestate populatiei au consemnat noi scaderi de dinamica anuala, iar productia industriala si-a amplificat usor contractia in termeni anuali, in timp ce volumul lucrarilor de constructii si-a reaccelerat ritmul alert de crestere in raport cu perioada similara a anului anterior. Totodata, variatia nominala anuala a exporturilor de bunuri si servicii a continuat sa-si mareasca ecartul pozitiv fata de cea a importurilor, in conditiile in care aceasta din urma a intrat in teritoriul negativ, astfel incat deficitul comercial si-a accentuat considerabil declinul in termeni anuali in luna iulie. Deficitul de cont curent si-a temperat insa semnificativ descresterea fata de perioada similara a anului precedent, in principal ca urmare a inrautatirii soldului balantei veniturilor primare.

Pe piata muncii, datele recente arata o incetinire a cresterii lunare a efectivului salariatilor din economie in iunie-iulie si mentinerea relativ stabila a ratei somajului BIM in iunie-august, alaturi de descresterea usoara in prima luna din trimestrul III a dinamicii anuale a costului unitar cu forta de munca din industrie, dar de la nivelul deosebit de inalt atins pe ansamblul trimestrului II. Totodata, potrivit sondajelor de specialitate, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redus vizibil in august-septembrie, insa de la valori apropiate de maxime istorice, in timp ce deficitul de forta de munca raportat de companii s-a marit in trimestrul III, pe seama evolutiilor din industrie si servicii.

Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au stopat miscarea lent descendenta la mijlocul lunii august, in timp ce randamentele titlurilor de stat si-au prelungit ascensiunea - in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune -, pe fondul asteptarilor investitorilor privind mentinerea de catre Fed a ratelor dobanzilor la niveluri mai ridicate pentru o perioada mai indelungata de timp.

In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro a urcat relativ abrupt in prima parte a lunii septembrie - similar ratelor de schimb ale monedelor din regiune -, iar apoi a tins sa se stabilizeze pe noul palier. In acelasi timp, moneda nationala a consemnat o depreciere notabila fata de dolarul SUA, in contextul trendului de intarire a acestuia pe pietele financiare internationale.

Cresterea anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa decelereze in primele doua luni din trimestrul III, dar mai temperat, ajungand la 5,5 la suta in august, de la 6,4 la suta in iunie, in conditiile in care ritmul componentei in lei a scazut marginal, iar descresterea relativ alerta a dinamicii creditului in valuta a fost atenuata ca impact de efectul statistic al evolutiei cursului de schimb leu/euro. Pe acest fond, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a mai marit usor, la 68,2 la suta in august, de la 67,9 la suta in iunie.

Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va continua sa scada pana la finele anului curent in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu (august 2023), in principal sub influenta efectelor de baza si a corectiilor descendente ale cotatiilor unor marfuri, precum si in conditiile recoltei bogate pe plan intern si ale plafonarii temporare a adaosului comercial la produse alimentare de baza.

Dincolo de finele anului curent, incertitudini si riscuri majore la adresa perspectivei inflatiei decurg insa din configuratia pachetului de masuri fiscal-bugetare ce se prefigureaza a fi implementat in vederea continuarii consolidarii bugetare, precum si din conduita viitoare a politicii fiscale si de venituri, de natura sa exercite efecte inflationiste pe termen scurt, dar sa intensifice presiunile dezinflationiste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai indepartat de timp.

In acelasi timp, incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza razboiul din Ucraina si evolutiile economice sub asteptari din Europa, iar absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificat de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.

In sedinta din 5 octombrie 2023, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.

BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si va continua sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

Minuta deliberarilor privind adoptarea deciziei de politica monetara in cadrul sedintei va fi publicata pe website-ul BNR in data de 19 octombrie 2023, la ora 15:00.

Conform calendarului anuntat, urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 8 noiembrie 2023.