In cadrul celei mai recente sedinte a Consiliului de administratie a BNR, s-a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind evolutiile macroeconomice, financiare si monetare curente si de perspectiva prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.

In discutiile privind evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei a ajuns la 15,32 la suta in august, depasind marginal previziunile, dupa ce in luna iulie a scazut la 14,96 la suta, de la 15,05 la suta in iunie. S-a remarcat ca noua crestere a fost antrenata aproape in totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, incluzand categoria LFO, al carei impact a fost contrabalansat totusi in mare parte de scaderea pretului combustibililor - pe fondul compensarii pretului carburantilor si al descresterii cotatiei petrolului -, precum si de efecte de baza asociate evolutiei preturilor energiei.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa creasca intr-un ritm sustinut si superior asteptarilor in iulie-august, dar incetinit fata de trimestrele anterioare, marindu-se la 11,2 la suta in august, de la 9,8 la suta in iunie. Totodata, contributia la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un nou maxim al ultimelor trimestre, in principal ca efect al scumpirii materiilor prime si energiei, in timp ce aportul segmentului marfurilor nealimentare a ramas modest, iar cel al subcomponentei serviciilor a devenit practic nul, inclusiv pe fondul evolutiei in termeni anuali a raportului leu/euro, au observat membrii Consiliului.

In urma analizei, s-a convenit ca ascensiunea ratei anuale a inflatiei CORE2 ajustat din iulie-august este atribuibila tot socurilor globale pe partea ofertei - amplificate si prelungite de razboiul din Ucraina si de sanctiunile asociate -, dar si secetei extinse la nivel european din acest an, ale caror efecte inflationiste directe si indirecte au fost potentate si in cursul verii de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de continuarea manifestarii unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate. Impactul inflationist al socurilor pe partea ofertei a continuat sa creasca recent si in Europa, precum si in alte tari dezvoltate, inclusiv la nivelul inflatiei de baza, au subliniat mai multi membri ai Consiliului, evocand marirea ratei anuale a inflatiei in luna septembrie la 10 la suta in zona euro si intre 15 la suta si 19 la suta in tari vecine Romaniei.

Au fost evidentiate insa si majorarile mai estompate de dinamica consemnate in iulie-august de preturile productiei industriale pentru piata interna pe segmentul bunurilor de consum, pe seama decelerarii cresterii preturilor celor de folosinta indelungata, precum si ajustarile descendente suferite in ultimele luni de asteptarile inflationiste pe termen scurt ale agentilor economici din industrie, comert si constructii, de la nivelurile foarte ridicate atinse anterior. S-au facut, de asemenea, referiri la expectatiile inflationiste pe termen mai lung ale analistilor bancari, care s-au marit doar foarte usor in acest interval, dar in conditiile plasarii lor deasupra intervalului tintei, precum si la tendinta tot mai evidenta de erodare a puterii de cumparare a consumatorilor, reflectata de cresterea valorii negative a dinamicii salariului mediu net real in debutul trimestrului III.

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au remarcat ca activitatea economica si-a incetinit considerabil cresterea in trimestrul II fata de precedentele trei luni - la 2,1 la suta, de la 5,1 la suta -, dar mult mai putin decat s-a anticipat. S-a concluzionat ca evolutia face probabila o noua crestere moderata a excedentului de cerere agregata in acest interval, contrar asteptarilor.

Si cresterea in termeni anuali a PIB a continuat sa depaseasca semnificativ previziunile, decelerand doar usor in trimestrul II, la 5,3 la suta, de la 6,4 la suta in trimestrul anterior. Aportul majoritar la cresterea economica a fost adus insa de variatia stocurilor, in timp ce contributia consumului gospodariilor populatiei, secundara ca marime, s-a diminuat vizibil fata de trimestrul precedent, iar cea a formarii brute de capital fix a ramas foarte modesta, desi s-a marit usor, au observat membrii Consiliului.

Totodata, exportul net a redevenit puternic contractionist, in conditiile scaderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabila a celei a importului de bunuri si servicii. Deficitul balantei comerciale si cel de cont curent si-au diminuat totusi dinamica anuala in trimestrul II - mai pronuntat in cazul celui din urma -, pe fondul atenuarii marginale a decalajului nefavorabil dintre dinamica preturilor importurilor si cea a preturilor exporturilor, dar si cu aportul ameliorarii evolutiei soldului balantei veniturilor primare. Dimensiunea si ritmul de adancire a deficitului extern raman insa deosebit de ingrijoratoare, chiar daca, in ultima perioada, acestea sunt atribuibile in buna masura inrautatirii raportului de schimb si actiunii unor factori conjuncturali, resimtite acut si in alte economii europene, au subliniat in mod repetat membrii Consiliului.

In ceea ce priveste piata muncii, membrii Consiliului au aratat ca efectivul salariatilor din economie si-a incetinit vizibil cresterea in iunie-iulie pe seama evolutiilor din sectorul privat, iar prelungirea scaderii ratei somajului, pana la 5,1 la suta in luna august, a fost insotita in cursul trimestrului II de restrangerea usoara a ratei locurilor de munca vacante, in premiera pentru ultimele sase trimestre. Totodata, dinamica anuala de doua cifre a castigului salarial mediu brut nominal s-a cvasi-plafonat in ultimele luni, marindu-si implicit ecartul negativ fata de dinamica inflatiei, evolutie acompaniata insa de o noua accelerare a cresterii in termeni anuali a costului unitar cu forta de munca din industrie, ca efect al accentuarii considerabile a pierderilor de productivitate, pe fondul crizei energetice ce afecteaza activitatea industriala autohtona si pe cea a partenerilor comerciali.

In acelasi timp, s-a remarcat ca cele mai recente sondaje de specialitate indica o scadere usoara a deficitului de forta de munca raportat de companii, dupa cresterea neintrerupta consemnata de la finele anului 2020, precum si o relativa slabire a intentiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, in contextul costurilor extrem de ridicate cu energia si al incertitudinilor generate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile tot mai severe asociate, cu impact inclusiv asupra cererii. Aceasta conjunctura - implicand o probabila atenuare a gradului de tensionare a pietei muncii in semestrul II din acest an -, este de natura sa franeze cresterea dinamicii salariilor in viitorul apropiat, chiar si in conditiile actualelor rate mai inalte ale inflatiei, au sustinut mai multi membri ai Consiliului.

Totodata, s-a reiterat ca dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se mentine viabile/profitabile, in contextul costurilor ridicate, va fi testata si de sistarea masurilor de sprijin guvernamental, precum si de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurari sau falimente de firme. Au fost, de asemenea, punctate incertitudinile notabile ce decurg din extinderea automatizarii si digitalizarii pe plan intern, precum si din tendinta de crestere a recursului la muncitori extracomunitari.

 

In discutiile referitoare la conditiile financiare, membrii Consiliului au observat ca principalele cotatii ale pietei monetare interbancare s-au stabilizat in perioada recenta marginal deasupra valorilor atinse spre finele lunii iulie, dupa usoare ajustari descendente inregistrate in august, pe fondul deciziei de politica monetara a BNR si al semnalelor transmise de banca centrala in acest context. S-a remarcat, totodata, ca randamentele titlurilor de stat au recuperat partial in septembrie descresterile consemnate in precedentele doua luni, urmand o traiectorie moderat ascendenta, in linie cu evolutiile din economii dezvoltate si din regiune, in contextul semnalelor/deciziilor bancilor centrale majore privind continuarea intaririi ferme a politicii monetare, asociate cu o crestere a aversiunii globale fata de risc. Rata medie a dobanzii la creditele noi si-a accelerat insa puternic cresterea in iulie-august, si ca efect al maririi IRCC in debutul trimestrului III, iar cea aferenta depozitelor noi la termen a continuat sa avanseze alert, inclusiv pe segmentul populatiei, nivelul ei real ramanand totusi semnificativ negativ, au subliniat mai multi membri ai Consiliului.

In aceasta conjunctura, dar si pe fondul epuizarii actiunii sezoniere din vara a unor factori interni, leul si-a corectat integral in luna septembrie aprecierea semnificativa fata de euro acumulata in iulie-august, iar in raport cu dolarul SUA, moneda nationala s-a depreciat, ca urmare a evolutiilor de pe pietele financiare internationale, au aratat membrii Consiliului. Totodata, s-a convenit ca riscuri la adresa evolutiei ratei de schimb a leului - cu potentiale consecinte asupra inflatiei si a indicatorilor de vulnerabilitate externa -, continua sa vina din nivelul si tendinta dezechilibrului extern si din incertitudinile asociate consolidarii bugetare, precum si dintr-o eventuala deteriorare suplimentara a perceptiei de risc asupra pietelor financiare din regiune, in contextul escaladarii razboiului din Ucraina. Influente de sens opus sunt totusi de asteptat din restrangerea diferentialului ratei dobanzii pe termen scurt, in conditiile cvasi-stoparii cresterii ratelor dobanzilor-cheie de catre banci centrale din regiune, au sustinut unii membri ai Consiliului.

Totodata a fost evidentiata inflexiunea recenta produsa in evolutia dinamicii anuale de doua cifre a creditului acordat sectorului privat. Astfel, dupa o ascensiune cvasi-continua de aproape doi ani, aceasta a inceput sa se reduca gradual in debutul semestrului II, coborand la 15,9 la suta in august, de la 17,5 la suta in iunie, in principal ca urmare accentuarii descresterii variatiei inalte a componentei in lei, pe seama evolutiilor de pe ambele segmente majore - populatie si societati nefinanciare -, chiar si in conditiile unui aport usor crescut al programelor guvernamentale. Drept urmare, ponderea creditului in moneda nationala in total s-a redus marginal, la 71,8 la suta in august, de la 72,0 la suta la jumatatea anului.

In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca, potrivit noilor evaluari, rata anuala a inflatiei va continua probabil sa mai creasca pana spre finele anului curent, dar intr-un ritm vizibil incetinit, urcand astfel peste valorile in descrestere usoara previzionate pe orizontul scurt de timp in cea mai recenta prognoza pe termen mediu. S-a reamintit ca prognoza din august anticipa plafonarea in trimestrul III si intrarea ulterioara a ratei anuale a inflatiei pe o traiectorie descrescatoare, graduala timp de trei trimestre, insa relativ alerta apoi, implicand plasarea acesteia la 13,9 la suta in decembrie 2022, dar usor sub punctul central al tintei la finele orizontului prognozei.

Responsabile de inrautatirea suplimentara a perspectivei apropiate a inflatiei sunt tot socurile globale pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, observand ca determinantii majori continua sa fie dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate in lunile urmatoare de preturile gazelor naturale si energiei electrice - inclusiv in conditiile modificarii caracteristicilor schemei de plafonare a preturilor la energia electrica -, precum si de preturile alimentelor, sub influenta cresterii ample a cotatiilor marfurilor agroalimentare, pe fondul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor instituite, dar si al secetei prelungite si extinse la nivel european din aceasta vara. Influente suplimentare sunt asteptate si de pe segmentul preturilor administrate, in timp ce efecte de baza dezinflationiste, dar relativ modeste, se vor manifesta inclusiv pe segmentul combustibililor, data fiind si recenta prelungire a schemei de plafonare a preturilor carburantilor.

S-a sesizat ca, in aceste conditii, efectele inflationiste aditionale - directe si indirecte - ale socurilor globale pe partea ofertei vor continua sa afecteze, in perspectiva apropiata, atat evolutia componentelor exogene ale IPC, cat si dinamica inflatiei de baza, cu o intensitate ceva mai mare decat s-a prezumat in august, insa mult diminuata in raport cu prima parte a anului.

S-a convenit, totodata, ca impactul exercitat de schemele de plafonare si compensare a preturilor la energie si combustibili ramane dificil de previzionat si ca balanta integrala a riscurilor la adresa perspectivei inflatiei induse de factorii pe partea ofertei continua sa fie dominata de riscuri in sens ascendent, cel putin pe termen scurt, in contextul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate, precum si pe fondul secetei din acest an, fiind totusi posibile si corectii descendente relativ mai pronuntate ale cotatiilor unor marfuri, incluzandu-le pe cele agroalimentare, precum si ameliorari ceva mai evidente in lanturi globale de productie si aprovizionare.

In acelasi timp, s-a observat ca din partea pozitiei ciclice a economiei sunt de asteptat presiuni inflationiste modeste si in atenuare in perspectiva apropiata, dar mai intense decat cele anticipate anterior, in conditiile in care noile evaluari indica o incetinire puternica a cresterii economiei in semestrul II - sub impactul escaladarii razboiului din Ucraina si al extinderii sanctiunilor asociate -, insa dupa un avans mult peste asteptari consemnat de PIB si in trimestrul II. Evolutiile fac probabile valori in descrestere mai pronuntata ale excedentului de cerere agregata in semestrul II, dar mai ridicate decat cele evidentiate in prognoza din august. Totodata, ele implica o majorare semnificativa a dinamicii anuale a PIB in trimestrul III, urmata doar de o scadere usoara a acesteia in trimestrul IV, pe fondul unor efecte de baza, au remarcat membrii Consiliului.

Potrivit indicatorilor cu frecventa ridicata, este de asteptat ca evolutia consumului privat sa franeze insa semnificativ cresterea anuala a PIB in trimestrul III si ca influentele expansioniste majore sa vina din redinamizarea formarii brute de capital fix, in principal pe seama activitatii din constructii, au sesizat membrii Consiliului. In acelasi timp, din partea exportului net este posibila o contributie negativa mai redusa la dinamica anuala a PIB, in conditiile in care exporturile de bunuri si servicii si-au diminuat doar marginal variatia anuala in luna iulie, iar importurile si-au majorat-o usor, inclusiv pe fondul evolutiei nefavorabile a preturilor externe. Acestea au avut insa drept consecinta reamplificarea dinamicii anuale inalte a deficitului comercial fata de media trimestrului II, si mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat si o deteriorare a evolutiei soldului balantelor veniturilor secundare in aceasta luna.

Escaladarea razboiului din Ucraina si sanctiunile tot mai severe asociate genereaza insa incertitudini si riscuri considerabile la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, au aratat in mai multe interventii membrii Consiliului, evocand efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si potentiala afectare mai severa a economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare.

In acest context, membrii Consiliului au insistat asupra importantei atragerii fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte, dar este esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, precum si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor globale pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina.

Incertitudini si riscuri majore raman insa asociate si conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, facand referiri, pe de o parte, la caracteristicile executiei bugetare din primele opt luni ale anului si la cerinta continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al tendintei generale de inasprire a conditiilor de finantare, iar, pe de alta parte, la actuala conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, precum si la seturile de masuri aplicate sau prefigurate pentru sprijinirea populatiei si firmelor, de natura sa afecteze parametrii bugetari. Din aceasta perspectiva, deosebit de importante au fost considerate coordonatele urmatoarei rectificari bugetare din acest an.

Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat reclama majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si a stimularii economisirii, pentru a se asigura readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. A fost subliniata din nou importanta dozajului masurilor si a calibrarii conduitei politicii monetare in actuala conjunctura, pentru o ancorare eficace a expectatiilor inflationiste, in conditiile unor costuri cat mai reduse in termenii cresterii economice, avand in vedere si efectele contractioniste majore generate de socurile ample pe partea ofertei, indeosebi de criza energetica, dar si cerinta progresului consolidarii bugetare.

Totodata, s-a sustinut necesitatea pastrarii controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara si a fost reiterata importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,25 la suta, de la 5,50 la suta. Totodata, s-a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la suta, de la 6,50 la suta si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,25 la suta, de la 4,50 la suta, precum si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.