Romania are sansa sa-si dubleze Produsul Intern Brut in urmatorul deceniu, asa cum s-a intamplat in ultimii zece ani, prin reducerea dezechilibrelor economice, atragerea de noi investitii prin valorificarea contextului geopolitic si prioritizarea educatiei pentru a pregati forta de munca a viitorului.

Despre oportunitatile si amenintarile la adresa cresterii economiei si a afacerilor si nevoia de reinventare a companiilor in contextul schimbarilor accelerate au discutat in cadrul evenimentului de lansare al raportului PwC CEO Survey 2024: Dinu Bumbacea, Country Managing Partner PwC Romania, Adam Krason, CEO PwC Europa Centrala si  de Est, Mihaela Bitu, CEO ING Romania si Bogdan Putinica, Country Manager, Microsoft Romania.

Despre reinventare si cum vor arata companiile peste 10 ani: Ponderea directorilor generali din Romania care cred ca organizatiile lor au nevoie de reinventarea modelului de afaceri pentru a supravietui in urmatorul deceniu a crescut la 37% in acest an, de la 27% in editia anterioara a PwC CEO Survey.

 

Dinu Bumbacea: Daca in studiile din trecut, sub influenta pandemiei si, ulterior, a conflictului din Ucraina, principalele preocupari erau legate de continuitate sau siguranta, anul acesta a devenit mult mai pregnanta nevoia de a reinventa modelele de business pentru a ramane relevanti in anii ce vor urma. Se asteapta o presiune mai mare in urmatorii trei ani din partea factorilor care influenteaza fundamental modalitatile in care se desfasoara businessurile: tehnologia, schimbarile climatice sau preferintele consumatorilor. Consultanta se reinventeaza periodic. Viteza cu care se reinventeaza serviciile de consultanta in zilele noastre este extrem de accelerata si noi contribuim alaturi de banci, de companii de tehnologie la implementarea modelelor noi si la intregul proces de transformare. Modelul serviciilor de consultanta de acum 10 ani este complet diferit fata cel de astazi si cu siguranta este complet diferit fata de ce se va intampla in doi ani, nu in zece ani. Succesul va fi masura in care vom reusi sa ne ajustam cu totii la ritmul sau viteza schimbarii.

 

Bogdan Putinica, Country Manager Microsoft Romania: Transformarea este un subiect despre care noi, la Microsoft, vorbim in fiecare zi si m-as bucura ca peste 10 ani sa fim intr-o pozitie in care aceasta transformare sa se fi intamplat deja si, eventual, sa se fi intamplat si cu cap, in asa fel incat sa ne bucuram de rezultatele ei.

 

Mihaela Bitu, CEO ING Romania: Noi chiar lucram acum la o strategie pe 10 ani. De fapt, ne revizuim strategia pe termen lung, nu doar noi, Romania, ci in cadrul grupului, mai multe tari. Este vorba despre cum ne vom regandi modelele operationale, modelele de servicii, cum ne regandim esafodajul acesta tehnic care ne permite sa facem inovatie, ne permite sa crestem si sa imbunatatim experienta clientilor. 

 

Adam Krason, CEO PwC CEE: Imperativul reinventarii este din ce in ce mai mare, iar liderii de afaceri din intreaga lume vad din ce in ce mai mult o nevoie urgenta de transformare. Vechile abordari nu mai sunt adecvate in fata provocarilor generate de megatendinte, cum ar fi perturbarile tehnologice si schimbarile climatice. Ghidul nostru de reinventare prezinta patru dimensiuni cruciale de concentrare care pot facilita procesele de transformare, raspunzand in acelasi timp provocarilor unei lumi in schimbare rapida: folosirea cloud-ului ca baza pentru transformarea tehnologica si de afaceri, prioritizarea  securitatii cibernetice pentru ca afacerea sa ramana viabila intr-o lume digitalizata, adoptarea sustenabilitatii pentru dezvoltarea afacerilor si utilizarea serviciilor externalizate.

 

 

Mihaela Bitu: Zona geopolitica e o amenintare reala. Nu ne gandeam la asta cu 10 ani in urma. Suntem intr-o situatie extrem de sensibila, care poate avea consecinte dezastruoase si economice, si sociale. Din perspectiva de business, desigur, in Romania sunt anumite dezechilibre macroeconomice: suntem inca intr-un scenariu cu un deficit bugetar excesiv, traversam si un an electoral, drept pentru care nu ne asteptam sa vedem un progres foarte semnificativ anul acesta si o astfel de evolutie lenta poate sa conduca la slabirea increderii investitorilor si a agentiilor de rating, in cele din urma, ceea ce, evident, poate sa aduca consecinte. Trebuie sa vedem niste masuri mai hotarate din partea decidentilor politici in zona reducerii deficitului bugetar. In cadrul PNRR avem o sansa istorica pentru Romania: daca nu reusim sa adoptam masurile necesare intr-un orizont de timp suficient de rapid, riscam sa pierdem niste fonduri substantiale si cu impact economic semnificativ in economia Romaniei. Si al treilea, este in ce masura putem sa ne pozitionam strategic pentru a capta cat mai multe investitii pe fondul acestei situatii geopolitice, dar nu numai. Sunt investitii care vin spre Europa si daca Romania nu se pozitioneaza si, din pacate, in trecut am vazut ca alte tari din regiune au fost mai abile si mai hotarate – Ungaria, Polonia – ar putea sa fie, de asemenea, o oportunitate pierduta.

 

Bogdan Putinica: Nu ducem lipsa de provocari in Romania. Primul ar fi pariul cu educatia. Toate statisticile arata ca educatia nu este neaparat sincronizata cu trendul mondial de evolutie, cu potentialul acestei tari, cu ce am putea scoate din capitalul uman al tarii (…) Din pacate, factorii decidenti nu prea asculta nevoile industriei, nu asculta economia de baza, acolo unde Romania poate produce valoare adaugata si, respectiv, nu sincronizeaza politicile publice cu nevoile economice. Si atunci educatia noastra, aceasta, hai sa spunem, fata saraca a Romaniei, ramane in continuare nebagata in seama. Si din acest punct de vedere, riscul sau oportunitatea pierduta pe care o vad este ca acest capital uman continua sa fie produs la un nivel sau la o calitate care poate nu acopera in intregime potentialul pe care economia poate sa-l genereze. A doua oportunitate pierduta pe care o vad in zona tehnologica clar este de competitivitate. Este un subiect foarte la moda zilele acestea pentru a-si creste competitivitatea fortei de munca la nivel national. Ce inseamna asta? Un curriculum digital ghidat de dorinta de a fi relevanti si competitivi economic in urmatorii 5, 10, 15 ani. Si asta e o politica foarte inteleapta la nivel de tara, care creste valoarea intregii societati, bazate evident pe tehnologie in cazul de fata. 

 

Mihaela Bitu: Eu cred ca noi, sectorul privat, putem si trebuie de fapt sa avem implicare in progresul educational cel putin din doua perspective: prima perspectiva este sa fim foarte aproape de mediul academic si sa putem sa venim cu sugestii, cu propuneri concrete catre universitati cu ce capabilitati ar trebui sa dezvolte la studentii lor si ce curricula ar trebui sa dezvolte astfel incat sa devina relevanta pentru pentru anii urmatori. Deci, cred ca trebuie sa fim foarte proactivi si foarte apropiati de mediul academic. 

 

 

 

Mihaela Bitu:  Romania are totusi un potential de crestere economica peste media europeana in urmatorii 10, 15, poate 20 de ani. Este o mare oportunitate pentru noi toti, si la nivel personal, si la nivel de businessuri pe care le conducem. Pozitionarea noastra strategica, de asemenea, in reconstructia Ucrainei poate aduce un plus evident de crestere economica. Noi, anul acesta, in lipsa unor socuri externe severe, credem ca va fi o evolutie macroeconomica pozitiva, cu o crestere economica ceva mai mare, probabil in jur de 3%, cu o inflatie care va continua trendul de scadere, insa dupa 2024, un ciclu de reducere al dobanzilor pe care il asteptam cu totii in cursul anului acesta. Deci sunt unele premise pozitive si credem ca anul va fi unul destul de bun. Anul 2025 credem ca va veni cu niste provocari interesante: problema deficitului bugetar in lipsa unei colectari mult mai bune. Exista posibilitatea evidenta a unor masuri suplimentare in cursul anului viitor si, evident, ca poate sa aduca noi implicatii economice. Depinde de magnitudinea acelor masuri, de mixul care se va alege. 

 

Bogdan Putinica: Prima sansa este corelatia directa pe care noi o vedem intre skillurile digitale si nivelul de bunastare economica al unei tari. Tarile nordice, de exemplu, poate sunt foarte avansate din punct de vedere economic si al nivelului de trai, dar au si un nivel de digitalizare a populatiei foarte ridicata. In Romania este exact invers. Suntem ultimii din Europa la adoptia de tehnologie si din acest punct de vedere, corelatia cu nivelul de bunastare directa. A doua sansa pentru Romania cred ca vine din zona energiei. Am inceput deja sa vedem o franare a capacitatii de executie, pentru ca foarte multa lume este deja cuprinsa de febra alegerilor, de diversele retorici electorale. Unul din lucrurile pe care noi ne-am dori foarte mult sa le vedem este de continuitate multianuala sau pe mai multe cicluri electorale politice. In anumite ipostaze vedem samburi de calitate, de politici foarte bune, care produc rezultate excelente pentru Romania care sunt intrerupte, pur si simplu, pentru ca s-au schimbat conducerea sau culoarea politica. 

 

Dinu Bumbacea: Cred ca am putea chiar creste mai mult de 100% in perioada urmatoare, dar cu un efort mai intens intern. Acum, pe noi ne ajuta foarte mult contextul. Chiar daca populatia este in scadere, dimensiunea tarii noastre conteaza extrem de mult in ansamblul economiei din Uniunea Europeana si nu numai. Intr-un anume fel ne ajuta un pic si contextul geopolitic, adica dezvoltarile care sunt asteptate, cel putin in partea mai putin dezvoltata a Romaniei. Ma refer la regiunea Moldovei care va trece printr-o transformare semnificativa in perioada imediat urmatoare. Ganditi-va cum s-au dezvoltat diferite afaceri, logistica, productie. Eu am un nivel de optimism, chiar cred ca puteam sa ne ducem si mai repede catre dublarea PIB.

 

 

Dinu Bumbacea: Impactul inteligentei artificiale si al automatizarii ar trebui sa fie cu atat mai mare cu cat schimbarile in mediul in care operam sunt fundamentale. Directorii generali din Romania sunt in general mai rezervati privind stadiul de implementare si schimbarile pe care inteligenta artificiala generativa le-ar produce in cadrul organizatiilor fata de omologii lor la nivel global si din Europa Centrala si de Est. Doar unul din patru din cei intervievati au mentionat ca inteligenta artificiala generativa a fost adoptata in propria companie in ultimele 12 luni. Romania nu a fost neaparat un ”front runner” in privinta implementarii tehnologiilor noi. Pentru a mentine competitivitatea noastra si a economiei in care operam, probabil ca schimbarile ar trebui sa se intample cu o viteza mai mare decat cea din momentul de fata.

 

Bogdan Putinica: Pentru un dolar investit, de exemplu, ROI (return of investment) pe care il analizam noi acum este de 3,5 dolari, ceea ce e o investitie performanta. Si a doua cifra este legata de productivitate. Deja vedem infuzie de AI atat orizontala cat si verticala, in toate site-urile noastre de productie aplicate pe industrii, pe cybersecurity, sales, transport si asa mai departe.

 

Mihaela Bitu: Paleta de aplicatii este uriasa din perspectiva eficientei, dar nu numai, e vorba de cum putem sa imbunatatim, sa augmentam de fapt serviciile, produsele pe care le oferim, experienta pe care o au clientii. In industria bancara, cu precadere, dat fiind ca suntem totusi un domeniu critic, o infrastructura critica, suntem foarte atenti, nu putem sa ne grabim. Trebuie sa administram foarte atent si foarte corect riscurile, pentru ca ele exista. Incercam sa experimentam intai cu scenarii care au de-a face cu procesele noastre interne si care nu aduc neaparat atingere datelor, experientei clientilor si asa mai departe. Aceasta va veni in pasul doi, care nu e foarte indepartat.