Un studiu al biroului de arhitectura Studio ae -arhitecture & evolution releva tendintele importante din arhitectura si constructii ale anului 2023. Astfel, maximizarea functionalitatii si a eficientei energetice, utilizarea pe scara tot mai larga a constructiilor modulare, accentul pus pe valorificarea resurselor locale si a celor durabile, precum si lipsa exceselor arhitecturale constituie particularitatile acestui an, declara Elena Stefanescu, arhitect, cofondator Studio ae-arhitecture & evolution. La acestea se adauga demararea investitiilor publice si modificarile legislative.

Iata principalele tendinte ale anului in arhitectura si constructii, potrivit Studio ae.

 

Inceperea implementarii PNRR (Planul National de Redresare si Rezilienta) reprezinta un motor puternic de dezvoltare pentru sectorul constructiilor. Investitii majore ale statului prin PNRR vor finanta in special lucrari de consolidari si renovari majore precum si proiecte de eficientizare a consumului de energie si productie prin sisteme alternative.

Vor demara si lucrarile in segmentul de producere de energie verde, in parcurile fotovoltaice proiectate anul trecut. Dezvoltarea infrastructurii electrice la nivel national este o alta veste buna a anului 2023, puncteaza Elena Stefanescu.

Pe de alta parte, va aparea o competitie intre investitiile publice si cele private de mai mica amploare. Firmele private vor gasi mai greu persoane calificate, mai ales in executie.

 

Anul 2023 a debutat cu modificari legislative importante, una dintre acestea vizand accelerarea procesului de acordare de catre ISU a avizelor si autorizatiilor. Scopul schimbarii legislatiei este simplificarea pe termen lung a procedurilor si scurtarea timpului de raspuns din partea ISU.

La sfarsitul anului 2022 s-a adoptat legea privind majorarea cu aproximativ 30% a salariului minim din constructii, ceea ce va influenta investitiile in derulare si in bugetare.

O alta noutate legislativa importanta este includerea in caietele de sarcini a directivei europene DHNS (Do No Significant Harm) privind managementul deseurilor. Reciclarea, recuperarea, protejarea mediului in constructii devin obligatorii. Un alt obiectiv este reducerea amprentei de carbon.

Nu in ultimul rand, s-au publicat normele metodologice de alicare la legislatia Near Zero Energy Building (NZEB) pentru toate tipurile de cladiri.

 

Pandemia de coronavirus a transformat piata imobiliara iar criza economica a accentuat nevoia de maximizare a functionalitatii cladirilor existente sau noi. Se pune problema transformarii cat mai rapide a unor spatii de birouri, comerciale sau expozitionale sau chiar a locuintelor, minimizand costurile pentru proprietari. Asistam la o tendinta in crestere de diversificare si reutilizare a arhitecturii existente, un asa numit proces de reutilizare adaptiva. Acest proces aduce beneficii durabile si pentru comunitate, precum conservarea energiei si reducerea emisiilor de carbon care ar fi avut loc daca spatiul ar fi fost reconstruit in intregime. Iar investitiile in astfel de proiecte noi franeaza extinderea expansiunii urbane nesustenabile.

Acest proces le permite proprietarilor de cladiri sa reduca riscurile de neocupare, sa diversifice si majoreze oferta de inchiriere si sa foloseasca fondul construit existent.

 

Dezvoltarea urbana obliga la integrarea, inca din stadiul de proiectare a spatiilor de birouri sau a centrelor de afaceri, a conceptului de echilibru intre viata si munca. Se conecteaza astfel cladirile la infrastructura existenta si se integreaza in mediul inconjurator. Proiectele noi de cladiri office includ zone verzi cu elemente de design, facilitati (magazine, cafenele, terenuri de sport) si diverse centre de servicii, ceea ce le permite angajatilor sa se relaxeze.

Multe companii au trecut in 2022 la un model hibrid de lucru si au reamenajat sau sunt in curs de reogranizare a spatiilor existente sau apeleaza la centre tip co-working. Au aparut modele de business prin care o companie poate inchiria pentru angajatii sai spatii in cafenele, co-working, hoteluri, astfel incat sa fie in apropierea casei angajatilor si sa se utilizeze spatiile disponibile in oras.

Majoritatea ansamblurilor rezidentiale cu mai multe etaje prevad spatii pentru infrastructura comerciala si de servicii. Integrarea locurilor de joaca, a zonelor verzi si a piscinelor pe acoperis este o solutie din ce in ce mai populara.

 

O tendinta arhitecturala care va influnta mediul construit in 2023 si in viitorul apropiat este utilizarea constructiilor modulare. Design for Manufacturing and Assembly (DFMA) este o metoda prin care componentele sau modulele de constructie sunt construite in afara amplasamentului proiectului. Se minimizeaza risipa de material si mareste controlul calitatii, ajutand si la reducerea emisiilor de carbon. Un alt avantaj este utilizarea de module de proiectare si sisteme de constructie standardizate, de elemente prefabricate de constructie si de fatade pre-turnate.

De altfel, pentru anumite tipuri de cladiri (centre medicale, hoteluri si cladiri rezidentiale atipice), metoda modulara este mai eficienta decat constructia clasica. 70-90% din componentele lor sunt asamblate in fabrica, fiind apoi aduse la santier.

Aceasta medoda reduce si timpul de executie in santiere, iar calitatea elementelor produse in fabrica este mai buna, declara cofondatorul Studio ae.

 

Valorificarea la maxim a resuselor naturale nu si-a aratat inca tot potentialul. Se cauta solutii pentru eficienta energetica, utilizarea luminii naturale, a soarelui, imbunatatirea comportarii in timp a materialelor si a modului in care acestea se pot recicla. Contribuind la diminuarea risipei energetice, pompele si recuperatoarele de caldura, panourile solare si fotovoltaice sunt din ce in ce mai utilizate in multe cladiri.

Sunt tot mai cautate materialele locale, cu o amprenta de carbon cat mai redusa. Devine mai important criteriul distantei in adoptarea deciziei de a importa o piatra de pe alt continent sau de a utiliza materie prima de la cea mai apropiata cariera.

 

La nivel mondial, sectorul constructiilor este al doilea cel mai putin digitalizat, adoptarea tehnologiei este esentiala. Sunt progrese, deja tehnologiile avansate de proiectare sunt utilizate in aproape toate domeniile. Cel mai popular este Building Information Modeling (BIM), care le permite arhitectilor si constructorilor sa studieze proiectul inca din proiectare. Turul virtual al cladirii faciliteaza identificarea zonelor cu probleme, se economisesc astfel timp, resurse financiare si umane.

Utilizarea dronelor creste semnificativ controlul asupra proceselor de proiectare si constructie si reduce costurile, putand diminua semnificativ cantitatea de deseuri de pe santiere.

 

Viata in mijlocul naturii continua sa fie un deziderat de locuit. Casele individuale in tendinte sunt caracterizate prin lipsa exceselor arhitecturale si au forme compacte, drepte din motive de eficienta energetica si de investitie initiala. Ferestrele mari, panoramice si peretii din sticla raman o tendinta de top a anului 2023. Terasele inconjurate de vegetatie si alte facilitati care creeaza conditii de relaxare si confera casei personalitate sunt elementele arhitecturale preferate.

In plus, arhitectii sunt tot mai preocupati de noi modalitati de a crea orase orientate catre comunitati, care sa-i ofere comunitatii tot ceea ce are nevoie in maxim 15 minute de mers pe jos.

 

Folosirea materialelor si a proceselor durabile de proiectare si constructie reprezinta o necesitate, in conditiile in care combaterea schimbarilor climatice constituie o preocupare centrala. Sectorul constructiilor genereaza 40% din emisiile globale anuale, arhitectii fiind astfel obligati sa adopte strategii de producere si economisire a energiei inca din faza de concept. Cladirile sunt concepute pentru a avea emisii scazute de carbon si sa fie cat mai eficiente din punct de vedere energetic. Si orasele sunt proiectate din ce in ce mai mult cu solutii bazate pe natura pentru a lupta impotriva efectelor dure ale schimbarilor climatice.

“Sunt preocupari tot mai evidente de a proiecta cu accent pe reducerea emisiilor de carbon, utilizand noile tehnologii in tot procesul, specificand materiale verzi si reciclarea deseurilor”, spune fondatorul Studio ae.

 

Tot mai multi prefera sa gestioneze si sa controleze procesele care au loc in propria cladire. Cu ajutorul senzorilor conectati la internet, casele inteligente permit gestionarea de la distanta a temperaturii, iluminatului interior si exterior, sistemelor de securitate si supraveghere video, etc.

Casele inteligente nu sunt doar multifunctionale, ci si tot mai eficiente energetic. Sistemele de automatizare tip BMS (Bulding Management Sistem) sunt tot mai folosite.

 

Costul in crestere al materialelor si aparitia unor solicitari ambitioase ii obliga pe dezvoltatori sa gaseasca noi solutii arhitecturale, si estetice si eficiente. Sustenabilitatea, adaptarea designului si utilizarea de software avansat sunt provocarile actuale la adresa arhitectilor de retail si nu numai.

Se manifesta un interes din ce in ce mai mare pentru materialele de constructie durabile, cu o durata de viata lunga. Aceasta se datoreaza nu doar atentiei acordate sanatatii locuirii ci si nevoii de a reduce dependenta de resursele neregenerabile. Biocimentul, diversele materiale naturale din lemn reciclate si vopselele organice sunt tot mai folosite pe santierele din lume. Astfel de materiale sunt usor de reciclat si contin o cantitate minima de contaminanti.