Asistam la estomparea granitelor dintre mediul urban si cel rural, la constientizarea mai accentuata a faptului ca resursele primare sunt limitate, la lipsuri in lanturile de aprovizionare si la cresterea bugetelor de investitii. Acestea sunt premisele anului 2022 care influenteaza arhitectura spatiilor construite pe termen mediu si lung, potrivit biroului de arhitectura si design Studio ae.

“Depinde de capacitatea societatii si a arhitectilor sa ia masurile necesare acum pentru un viitor sustenabil. Este important ca perspectiva sa fie orientata catre calitatea spatiilor pe termen lung si sa alocam resursele necesare” spune Elena Stefanescu, arhitect, cofondator Studio ae - architecture & evolution. Astfel, eforturile arhitectilor pentru a face fata schimarilor climatice devin stringente de la proiectare pana la executie si mentenanta”, puncteaza cofondatorul Studio ae - architecture & evolution.

 

Oamenii vor medii tot mai sigure, mai curate si mai verzi, atat in orase, in suburbii cat si in mediul rural. Comunitatile suburbane si cele rurale ofera apropiere fata de natura, terenuri si locuinte mai spatioase, peisaje mai verzi, atragand astfel familiile din zona metropolitana. Mai ales ca numarul celor care isi doresc sau sunt nevoiti sa lucreze de acasa este inca mare. Astfel, spatiul disponibil, natura si comunitatile durabile conteaza tot mai mult in decizia de a construi sau a alege o locuinta intr-o anumita zona.

Am observat in ultimii doi ani in Bucuresti o miscare semnificativa a investitiilor spre zona Ilfov, unde in prezent Studio ae lucreaza la mai multe proiecte rezidentiale. Practic, se construieste si se dezvolta accentuat un nou “inel“ rezidential in jurul Bucurestiului. Proiecte sunt dezvoltate in Corbeanca, Snagov, Otopeni, Branesti, Cernica, Domnesti si Berceni. Conteaza insa foarte mult si dezvoltarea infrastructurii pentru drumuri, inclusiv trotuare, si bransamentele la utilitati. Si, pentru a obtine o locuire de calitate, trebuie sa se tina cont de necesitatea de avea scoli, parcuri si spatii publice, functiuni de relaxare si comert.

De asemenea, peisajul multor sate si comune din jurul marilor orase va deveni unul industrial, cu centre logistice de mari dimensiuni care modifica structura vizibila si invizibila a comunitatii. Pana la finalul anului 2022, se estimeaza ca pe zona logistica se vor construi pentru 1 million m² concentrate in jurul marilor orase precum Bucuresti, Cluj, Timisoara, Oradea si Sibiu.

 

Termeni folositi tot mai des si care se suprapun partial ca definitie precum cladiri sustenabile, durabile, pasive, low energy, ecologice, verzi, NZEB, etc, rezuma in esenta preocuparea societatii pentru protectia mediului si a modului in care construim si traim.

Arhitectura „verde” sau „durabila” a evoluat si in Romania si in ultimii ani. Arhitectura durabila isi propune sa creeze case sanatoase, luminoase, adaptate nevoilor utilizatorilor, flexibile in timp, care sa contribuie si la calitatea spatiilor publice. Un aspect principal il reprezinta reducerea impactului negativ al fondului construit asupra mediului pe termen lung.

Eforturile arhitectilor pentru a face fata schimarilor climatice devin stringente incepand cu proiectarea, mergand la executie si la mentenanta. De exemplu, un material de constructie durabil este lemnul, care aduce numeroase beneficii pentru sanatate si conceptul de well-being. Lemnul a fost si continua sa fie un material de constructie ecologic extrem de popular deoarece este considerat regenerabil, fiind folosit de altfel de mii de ani.

In prezent, Studio ae proiecteaza mai multe cladiri care se doresc a fi certificate la standard de casa pasiva si care sunt pe structura din lemn de tip timber frame sau Cross Laminated Timber (CLT).

 

La inceputul anului 2021, cand a intrat in vigoare standardul Nearly Zero Energy Building, nZEB, subiectul era dezbatut mai ales de arhitecti si ingineri. Odata cu cresterea preturilor materialelor de constructie mai intai la lemn si metal, si apoi la energie, tema este resimtita de toata societatea. Aceste scumpiri au generat majorarea bugetelor de investitii in 2021, uneori cu 20-25%, in functie de stadiul lucrarilor de executie. Cresterea pretului energiei electrice reprezinta un factor care contibuie la majorarea costurilor operationale ale unei cladiri in timp.

Inclusiv pentru cladrile destinate retailului, costurile de intretinere vor fi afectate de aceste cesteri succesive.

 

Se constientizeaza tot mai mult faptul ca resursele primare, inclusiv terenurile si apa, sunt limitate si influenteaza modul de a construi. Am remarcat preferinte in crestere pentru folosirea materialelor de calitate pentru izolarea termica si fonica, a sistemelor de recuperare a caldurii, a panourilor fotovoltaice, respectiv solare, pompelor de caldura. Acestea vor avea ca rezultat economii si beneficii pe termen lung pentru mediu si ii va face pe utilizatori mai fericiti.

 

Aceasta necesitate s-a accentuat din 2020 pe fondul limitarilor pandemice de a ramane cat mai mult timp in locuinte. Legatura cu natura se realizeaza prin ferestrele mari, utilizarea a cat mai multa lumina naturala, amenajarea gradinilor exterioare si interioare, a curtilor tip patio, serelor tip terrarium, peretilor vegetali, iar acolo unde nu este posibil, cresterea plantelor si arbustilor in ghivece.

Se utilizeaza tot mai des materiale si texturi naturale in finisajele si decoratiunile interioare in tonuri deschise „de pamant” si „naturale”.

Arhitectura minimalista a devenit o tendinta arhitecturala mai populara si in Romania. Acest stil de design arhitectural aparut acum mai bine de 100 de ani continua sa fie un raspuns valabil pentru societatea tot mai asaltata de informatii. Simplitatea echilibreaza complexitatea vietii cotidiene. Minimalismul se remarca mai ales in ceea ce priveste materialele folosite pentru a construi, oferirea de perspective simple, calme, care nu ne incarca suplimentar privirea. Lumina natuala joaca un rol esential. Accentul se va indeparta de la spatiile mici, subdimensionate din blocurile clasice spre spatii mai flexibile in timp si adaptate nevoilor actuale.

In 2022, vom finaliza reamenajarea propriei locuinte. De la inceput, una din ideile conceptului a fost sa nu avem rosturi vizibile ale finisajelor. Si astfel am ales ca finisaj principal microcimentul atat pentru pardoseala, cat si pentru pereti, acolo unde a fost necesar.

 

Pe de alta parte, se dilueaza si granitele dintre stiluri, care devin mai adaptabile stilului propriu. Amenajarile interioare sunt din ce in ce mai putin despre ceea ce este in “tendinte“ si mai mult o expresie a stilului personal si a modului in care fiecare alege sa traiasca in intimitatea casei proprii. Individualitatea si flexibilitatea se departeaza de conceptul omului universal asa cum era vazut acum 100 de ani in sensul in care se pornea de la premisa ca toti avem aceleasi nevoi. Diversitatea este un cuvant al prezentului si al viitorului si in arhitectura.

Spatiul interior va capata amprenta familiei care locuieste prin numeroasele detalii care ii compun viata: hobby-uri, jucariile copiilor, carti, decoratiuni din calatorii, tablouri, electrocasnice, plante, cadouri primite, etc.

 

Pe fondul pandemiei, casele s-au adaptat pentru functiuni complementare: au devenit si spatiu de munca, de socializare, dar si pentu exercitii si relaxare. Se poate spune ca a aparut o preocupare arhitecturala centrata pe adaptarea stilului de viata la munca de la domiciliu, care cunoaste un impuls rapid. Izolarea spatiala si fonica si alte caracteristici de arhitectura si designul de interior care imbunatatesc confidentialitatea sunt gandite atent si personalizate, pentru a dobandi o eficienta cat mai mare.

Dezvoltarile cu o singura functiune, fie rezidentiala, fie comerciala sau de office vor evolua spre functiuni mixte-multifunctionale. Acestea se intrepatrund si completeaza cu spatiile publice, parcuri, scuaruri si spatii de relaxare. Cartierul viitorului tinde sa fie “Orasul de 15 minute” in care totul este accesibil in proximitate. Acest oras ia in considerare si Timpul ca resursa limitata.

Intr-o lume dependenta de lucrul la distanta, suprafetele multifunctionale si acustica potrivita pentru ZOOM/TEAMS devin, de asemenea, caracteristici semnificative ale confortului si starii de bine.

 

Asistam la definirea unui nou univers, cel virtual. Daca apelam la definitia sociologului Henri Lefebvre care intelegea spatiul ca rezultatul interactiunii dintre oameni, mediul virtual este de asemenea un loc de intalnire, dar si un loc al arhitecturii. Pandemia a accentuat crearea unei societati interconectare, The rise of the Network society, fenomen anticipat de Manuel Castells inca din anii ’90.

Ce este destul de clar este ca asistam la nasterea unei noi lumi: s-au publicat deja primele cladiri ale acestui univers.

Provocarile sunt multiple: cine va construi acest metavers ? Cum va arata? Vor exista granite sau va fi infinit? Va fi acest univers locul in care nu vor exista limitari pentru arhitecti, si imaginatia va putea crea forme nemaivazute sau va reproduce lumea reala? Se vor crea utopii ale orasului ideal, ca in perioada Renasterii?

 

Pentru arhitecti si ingineri, vizualizarea interactiva a designului reduce distanta fizica si deschide noi oportunitati. Tot mai multi specialisti inteleg ca lumea in miscare rapida a realitatii extinse (XR) tinde sa devina noul mediu de lucru in arhitectura si constructii. Utilizarea tehnologiilor VR si XR completeaza fluxurile traditionale de lucru, eficientizeaza managementul proiectelor complexe. Plus ca reprezinta si o modalitate de comunicare mai usor de inteles de toata echipa, inclusiv cu beneficiarul final. Testarile si iteratiile devin mai simple, prezentarile mai impresionante, iar aprobarile mai rapide.

O intrebare deschisa pentru noul an si pentru viitor este “Cum vom folosi tehnologia nu numai cu scopul de a construi pe Pamant, dar mai ales pentru a construi in mediul virtual?”

 

Tehnologiile destinate sa ne ajute sa ne controlam si valorificam la maxim spatiul locuit devin din ce in ce mai sofisticate. De exemplu, exista tot mai multe cladiri cu senzori incorporati care regleaza incalzirea sau reduc consumul de energie electrica si termica in functie de cati ocupanti sunt intr-o cladire. Se instaleaza aplicatii care ne ajuta sa ne conectam cu o cladire: chemam liftul fara sa atingem peretii, reglam temperatura, lumina, etc. Acesta este primul layer al informatiilor. Pe baza datelor obtinute din utilizarea cladirii, se pot optimiza si lua decizii obiective in proiectare pentru cladirea respectiva sau pentru urmatoarele cladiri similare ca functiuni.

 

Schimbarile climatice au pus mai multa presiune asupra cresterii performantei mediului construit existent si viitor. Ca arhitecti, cu ajutorul tehnologiei, este necesar sa imaginam si sa proiectam mai bine cladirile si orasele inteligente ale viitorului, sa le monitorizam si sa le evaluam performanta, pentru a ajuta la anticiparea si prevenirea problemelor generate de mediu.

Domeniile arhitecturii si constructiilor au sarcina sa creeze cladiri mai inteligente, mai eficiente si construite astfel incat sa diminueze impactul asupra mediului, sa reduca consecintele fenomenelor naturale (cutremure, inundatii, variatii de temperatura etc) si efectul schimbarilor climatice. Nu in ultimul rand, sa creeze o stare de bine celor care le folosesc.