Institutul de cercetare IHS Global Insight, din SUA, a dat publicitatii un raport referitor la tendintele ce vor caracteriza economia mondiala in anul 2011. In opinia analistilor europeni, trendul general va fi acela de accelerare a vitezei de revigorare, cu toate ca in primul semestru a.c. se vor resimti efectele incetinirii din ultimele 6 luni din 2010. Ulterior, va urma o perioada de majorare a activitatii, in special in domeniile constructiilor rezidentiale si auto, sustinute, mai ales, de imbunatatirea gradului de incredere al consumatorilor. Din punct de vedere cantitativ, Produsul Intern Brut (PIB) global va consemna o crestere de 3,3%, usor inferioara celei de 4%, cat a fost in anul anterior. Pe termen scurt, specialistii institutiei estimeaza o revigorare, PIB la nivel mondial in 2012 urmand sa fie cu 3.7% mai mare fata de 2011.

 

Pentru anul in curs, analistii IHS Global Insight au identificat urmatoarele evolutii probabile:

1. Situatia pe piata constructiilor din SUA se va corecta in mod semnificativ, acest domeniu nemaifiind o cauza a declinului economiei si urmand sa aiba o contributie pozitiva. Rezultatele aferente activitatii pe pietele externe vor fi imbunatatite gratie raportului favorabil al USD in raport cu alte valute pe pietele internationale. In aceste conditii, PIB se va majora cu 2,1% in primul semestru a.c. si cu 2,7% in cel de-al doilea.

2. In Europa avantul economic va fi oarecum franat de constrangerile bugetare, a caror actiune va fi coroborata cu efectele negative ale debitelor suverane. Din aceste motive, cresterea medie in 2011 va fi de numai 1,6% (la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene).

3. In ceea ce priveste tarile aflate in curs de dezvoltare, ascensiunea acestora va fi - al randul sau - stopata de diminuarea cererii din statele puternic industrializate. Din grupul BRIC, cel mai puternic vor fi afectate Brazilia si China, in vreme ce in India si Federatia Rusa nu se vor manifesta pregnant efectele mentionate. Cu toate acestea, ritmul mediul de crestere din regiunile respective se va situa la 6%, cu mult peste media statelor dezvoltate, care va fi de numai 2%.

4. Rezerva Federala a SUA (FED), Banca Centrala Europeana (BCE) si alte institutii specializate in fundamentarea politicilor monetare (in principal, cele din Marea Britanie, Japonia si Canada) isi vor conserva strategiile actuale in domeniul dobanzilor, spre deosebite de bancile centrale din statele aflate in curs de dezvoltare, unde se vor inregistra cresteri semnificative, din acest punct de vedere.

5. Politicile fiscale vor fi inasprite in cele mai multe dintre statele europene (unele aplicand aceste masuri in mod voluntar, cum ar fi, de exemplu, Marea Britanie, iar altele fiind silite sa adopte programe in acest sens, precum Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania). Contractii ale incasarilor fiscale vor fi mai vizibile in statele in care autoritatile sunt supuse la presiuni mai puternice din partea pietelor. In SUA, desi nu sunt prevazute evenimente deosebire din acest punct de vedere, este posibil ca anumite scaderi sa fie generate de finalizarea multora dintre programele de stimulare sustinute de guvern.

6. Preturile la materiale, stabilite in cadrul burselor de marfuri, vor continua tendinta ascendenta, manifestandu-se chiar la un nivel accelerat pe parcursul celui de-al doilea semestru din 2011. Astfel, la sfarsitul anului in curs, cele mai multe cotatii vor fi cu 5% - 10% mai mari fata de nivelurile de la finele lui 2010. Elementele generatoare ale trendului respectiv, in afara acelora legate de cresterea cererii, se refera la: marimea inventarelor, ratele cursurilor de schimb valutar si activitatile speculative.

7. Inflatia in statele avansate din punct de vedere economic va fi de aproximativ 1,5%, spre deosebire de 5,5% cat se va consemna in tarile aflate in curs de dezvoltare. Elementele care vor influenta acest indicator vor fi deteminate de cresterea economica si presiunile exercitate asupra preturilor de strategiile valutare ce prevad cursuri de schimb fixe ori administrate.

8. In 2011, deficitul de cont curent al SUA va ajunga la valoarea de aproximativ 500 de miliarde USD. Cotatia dolarului in raport cu alte valute si consolidarea economica a statelor aflate in curs de dezvoltare vor avea ca efect cresterea incasarilor din exporturi, efect compensat, insa, de sporirea facturilor de import, generata de cresterea cotatilor Brent ale petrolului.

9. Moneda nord-americana va pierde puncte importante fata de alte valute, cu exceptia euro, care, pe fondul datoriilor publice externe deosebit de mari ale statelor membre ale UE va scadea, la randul sau, destul de puternic.

Pentru informatii suplimentare, www.ihsglobalinsight.com