Tranzitia catre economia circulara a incetinit la nivel global anul trecut, in conditiile in care vasta majoritate a materiilor prime care intra in economii provin inca din surse virgine, iar ponderea materiilor secundare, reutilizate, s-a redus constant in ultimii cinci ani, de la 9,1% in 2018 la 7,2% in 2023, indica studiul „Circularity Gap 2024”, realizat de Deloitte si Circle Economy Foundation. Raportul arata ca zonele de interventie care ar putea combate aceasta tendinta sunt industria agroalimentara, cea producatoare si constructiile, sectoare intens poluante, mari consumatoare de materii prime vulnerabile si care, impreuna, ocupa peste trei sferturi din forta de munca la nivel global. 

Exploatarea intensiva a resurselor a fost un factor-cheie in cresterea economiilor, a nivelului de trai si a sperantei de viata in ultima suta de ani, insa impactul modelului economic clasic, liniar (take, make, waste), devine nesustenabil la nivel global, explica studiul, amintind ca numai in ultimii sase ani economiile lumii au consumat aproape 600 de miliarde de tone de materii, adica aproape la fel de mult precum in intreg secolul XX, in timp ce sase dintre cele noua sisteme de echilibru planetar, care masoara starea apelor, a solurilor si a aerului, sunt afectate ireversibil. In schimb, un ritm sustinut al transformarilor spre economia circulara (use less, use longer, make clean, use again) ar putea sa contribuie la reducerea emisiilor cu cel putin o treime si la crearea a doua milioane de joburi, in cadrul unei piete „circulare” care ar putea ajunge la 3 miliarde de dolari pana in 2026, mai arata raportul.

"Studiul atrage atentia asupra unui aspect greu de ignorat: in timp ce economia circulara este recunoscuta ca o mega-tendinta care si-a facut loc in strategiile de business, cifrele care indica obiectiv progresul tranzitiei au scazut constant in ultimii cinci ani. Cu alte cuvinte, transformarile spre modelul economic circular nu tin pasul cu cresterea cererii de consum si par sa nu aiba un caracter sistemic. De altfel, acestea sunt si directiile pentru care raportul propune cai de actiune: pe de o parte, este nevoie de abordarea prioritara a sectoarelor esentiale, cu impact mare de mediu, asa cum sunt cel agroalimentar, industria producatoare si constructiile, iar, pe de alta parte, efortul trebuie sa implice sinergic actorii de business, sectorul public si societatea civila. Stim din editia de anul trecut a aceluiasi studiu ca economia circulara poate reduce cu o treime consumul actual de resurse fara a afecta cantitatea si diversitatea produselor si serviciilor, asadar transformarea durabila este posibila”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte Romania si Moldova.

Interventia ar trebui sa aiba loc in trei planuri simultane, tinand cont nu doar de ratiuni de mediu, ci si de factori precum efectele crizei sanitare si ale tensiunilor geopolitice, recomanda studiul. In primul rand, aceasta ar trebui sa includa politici, obiective si norme de conformare nationale si supranationale care sa determine actorii economici de toate categoriile sa inceapa tranzitia, creand astfel efecte unitare sau comparabile de-a lungul lanturilor de valoare. In al doilea rand, interventia ar trebui sa se deruleze in plan financiar, prin cresterea investitiilor in masurile de tranzitie – retehnologizare, ecodesign s.a. –, precum si printr-o reforma fiscala cu componenta de mediu, asa-zisa „contabilitate a costurilor reale” (true cost accounting), care ia in calcul si costurile de mediu ale afacerii. In al treilea rand, studiul puncteaza necesitatea educarii si motivarii continue a oamenilor in sensul unei mentalitati de trai si de consum responsabile si eficiente.

 

"Incepand de anul trecut, Deloitte sondeaza perceptia si stadiul implementarii economiei circulare in mediul local de business in cadrul unui studiu anual, iar concluziile primei editii ne-au aratat ca, desi companiile se documenteaza, elaboreaza strategii si planuri de investitii si iau diverse masuri legate de optimizarea consumului de materii prime, de ambalaje si de proiectarea si comercializarea unor produse mai durabile, efortul ramane mai degraba disparat si numai jumatate dintre companiile analizate au declarat ca au drept obiectiv schimbarea modelului de business in sens circular. Romania are unul dintre cele mai reduse procente de circularitate din UE, 1,4, potrivit datelor Eurostat pentru 2022, insa, pe alta parte, incepand din 2023 avem un cadru complet de reglementari, politici si programe menite sa induca schimbarea de mentalitate de-a lungul intregului lant valoric, pana la consumatorul final, asadar este de asteptat sa vedem evolutii, la care, de altfel, ne dorim sa contribuim cu expertiza noastra”, a declarat Adrian Teampau, Director, Consultanta in economie circulara, Deloitte Romania. 

Regandirea modelului actual de exploatare si consum in logica circularitatii va influenta pozitiv si asa-zisa curba a dezvoltarii socioeconomice la nivel global, mai indica studiul, diminuand decalajele intre tari si continente. Numeroase regiuni din Africa si Asia de Sud-Est au inca nevoie sa creasca accelerat capacitatea de productie pentru a reduce saracia si riscurile sociale asociate. Studiul incadreaza aceste zone in categoria Build si arata ca, in cazul lor, cresterea consumului de materii este justificata de obiectivul asigurarii bunastarii si stabilitatii sociale, dar trebuie sa se faca tinand totodata cont de problemele urgente de mediu; de cealalta parte, economiile puternice, din categoria Shift (Europa, SUA s.a.), sau cele emergente, din categoria Grow (China s.a.), ar trebui sa creeze un asa-zis „spatiu ecologic” in beneficiul regiunilor subdezvoltate, prin reducerea sau stabilizarea propriului consum.