Romania are la dispozitie in urmatorii ani fonduri europene fara precedent, de miliarde de euro, pentru tranzitia catre un sector energetic cu emisii scazute. Daca tranzitia nu va fi usor de inteles si accesat de cetatenii simpli si de micile afaceri, coloana vertebrala a economiei, intregul demers al decarbonizarii se va intoarce ca un bumerang in fata elitelor pro-europene. Cine se joaca cu acesti bani, fara a avea in centrul preocuparilor milioanele de romani aflati in saracie energetica, se joaca cu focul.

In Romania anului 2023, aproape jumatate din populatia tarii utilizeaza inca lemnul pentru incalzire. In locuintele din mediul rural, procentul este de 80%, de regula in sobe vechi si ineficiente energetic, cu un randament de 15%, ceea ce inseamna ca 85% din energia calorica a lemnului se pierde. Totodata, in Romania de astazi, rata de reabilitare termoenergetica a cladirilor este foarte redusa, desi 8 din 10 cladiri au nevoie de renovare energetica, fiind vechi si ineficiente energetic. Alte cateva zeci de mii de gospodarii din Romania sunt intr-o situatie inimaginabila: nu au acces nici macar la electricitate, o nevoie minimala fara de care nu ne putem imagina astazi viata.

Romania trebuie sa foloseasca miliardele de euro destinate tranzitiei verzi pentru a rezolva cauzele profunde ale saraciei energetice. Aceste fonduri trebuie utilizate pentru a aduce lumina in casele fara electricitate, pentru refacerea sistemelor de incalzire si pentru reabilitarea cladirilor ineficiente, in special in mediul rural, unde inregistram cea mai ridicata rata a saraciei energetice.

Energia este o nevoie de baza. Cei mai saraci consumatori prefera sa puna mai putina mancare pe masa, dar sa nu ramana in intuneric sau in frig. Sunt statistici care arata acest lucru. Din cauza valurilor de canicula tot mai frecvente, energia devine o necesitate si pentru racirea locuintelor. Asa cum Observatorul Roman al Saraciei Energetice (ORSE) a atras atentia, saracia energetica de vara este un fenomen in crestere, ce afecteaza in special varstnicii, copiii si in general persoanele cu venituri mici care traiesc in locuinte slab izolate.

Toti acesti factori complecsi ce conduc la vulnerabilitate sau saracie energetica trebuie analizati cu responsabilitate de catre institutiile statului, pentru ca in situatie de criza solutiile sa nu mai fie de tipul subventiilor pentru toata lumea, un tratament mult prea scump. Sistemul de plafonare - compensare a preturilor la energie a costat pana in luna august 18,7 miliarde de lei. Aceasta in conditiile in care, la nivel macro, avem un deficit bugetar de 38,6 miliarde de lei in primele sapte luni ale anului. Pentru acoperirea deficitului bugetar ne asteapta acum noi majorari de taxe care se vor rasfrange asupra cetatenilor, printre care sunt beneficiarii plafonarii-compensarii - un lant vicios. Asadar, nu mai putem sa acoperim in permanenta niste facturi mari, fara sa ne uitam la starea locuintelor si la nevoile reale ale consumatorilor, fara sa vedem ce ar putea face locuinta respectiva sa isi diminueze costurile cu energia, inclusiv sa acceseze surse de energie nepoluante, cum sunt panourile fotovoltaice sau pompele de caldura.

Revizuirea schemei de plafonare si compensare a preturilor la energie este imperios necesara. Ne-ar oferi ocazia de a defini consumatorul vulnerabil asa cum trebuie, intr-o maniera complexa, nu doar in functie de niste praguri de venit stabilite arbitrar, ca acum. Faptul ca nu avem o definitie corecta ne-a condus la situatia din prezent in care toti consumatorii, indiferent de venituri, sunt protejati. Vulnerabilitatea energetica tine de venituri, dar si de starea locuintei si costurile cu energia, de varsta si de starea de sanatate. In plus, saracia energetica trebuie evaluata intr-o maniera dinamica, fiindca poate fi o stare temporara. Sa luam cazul unei persoane in varsta din Bucuresti in timpul verii, cand RADET nu a dat apa calda si afara erau 40 de grade. Aceasta persoana a trebuit sa isi incalzeasca apa la un boiler electric si sa foloseasca aparatul de aer conditionat pentru a-si asigura o temperatura confortabila in locuinta, astfel incat sa isi protejeze sanatatea. Ea nu este in vulnerabilitate energetica, daca aplicam definitia din lege, insa poate intra temporar intr-o astfel de situatie, din cauza unor astfel de circumstante. Si in mod normal, daca aplicam definitiile europene, ar trebui sa fie sprijinita.

Asadar, avem urgent nevoie de o strategie nationala pentru combaterea saraciei energetice, obligatie prevazuta inca din 2012 in Legea Energiei. Suntem in 2023, 11 ani mai tarziu, si strategia nu exista. Acest plan national trebuie sa contina masuri care sa rezolve cauzele saraciei energetice. Printre solutii putem apela la credite cu dobanda preferentiala ca romanii sa isi poata reabilita termic locuintele, sa isi inlocuiasca sobele actuale vechi cu unele eficiente energetic, sa isi instaleze panouri solare, fotovoltaice si pompe de caldura. In conditiile in care doar 3% din locuintele din mediul rural au fost renovate pana acum, e absolut necesar sa avem un program de reabilitare termoenergetica care sa se adreseze locuintelor individuale, mai ales celor din mediul rural. Acestea sunt masuri sistemice, structurale si care pot face diferenta nu doar pe termen scurt, ci si pe termen mediu si lung in sprijinul consumatorilor vulnerabili.

Nu in ultimul rand, trebuie sa educam consumatorul despre cum sa isi monitorizeze consumurile, cum sa consume mai eficient energia si ce solutii de finantare are la dispozitie. Prin ORSE, am inceput sa colaboram cu primarii din Romania pentru crearea de ghisee unice, unde consumatorii, in special cei vulnerabili, pot prezenta facturi, date despre venituri, starea locuintei si pot primi sfaturi din partea functionarilor publici despre cum sa acceseze anumite programe de finantare. Asadar, exista o multime de solutii.

Criza nu s-a terminat. In fata ne asteapta noi ierni, iar la mijloc este viata oamenilor din jurul nostru, poate a bunicilor, parintilor, vecinilor sau prietenilor nostri.