AFEER - ASOCIAȚIA FURNIZORILOR DE ENERGIE DIN ROMÂNIA

Piața energiei electrice din România se află în 2026 într-o etapă de reașezare după încetarea schemei de plafonare, însă revenirea la mecanisme concurențiale se produce neuniform. Segmentul clienților non-casnici beneficiază din nou de o diversificare a ofertelor, în timp ce piața rezidențială rămâne marcată de reducerea numărului de furnizori și de efectele intervențiilor legislative din ultimii ani. În paralel, companiile de furnizare trebuie să gestioneze întârzieri de peste doi ani în verificarea și decontarea sumelor datorate de stat, presiunea finanțării acestor creanțe și costurile generate de schimbarea accelerată a modelului energetic. Extinderea producției din surse regenerabile, creșterea numărului de prosumatori, dezvoltarea stocării și digitalizarea rețelelor modifică fluxurile comerciale și distribuția costurilor în sistem.
Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România - AFEER, analizează diferențele dintre segmentele pieței, explică formarea prețurilor în contextul cuplării europene și avertizează asupra consecințelor reglementărilor adoptate fără consultare și studii de impact. Totodată, specialistul evidențiază necesitatea creșterii producției, a eficienței energetice și a predictibilității legislative, condiții esențiale pentru investiții, concurență și contracte sustenabile destinate consumatorilor industriali. 

- Cum apreciați evoluția pieței de furnizare a energiei electrice din România în 2026 și care sunt principalele tendințe ce vor influența sectorul în următorii doi-trei ani?
- Evoluția pieței trebuie privită diferențiat, în funcție de segmentul de consumatori vizat. Segmentul consumatorilor finali non-casnici se află într-o situație stabilă, iar concurența pe oferte și-a reluat cursul - o veste bună pentru acest tip de clienți, care beneficiază din nou de opțiuni reale pe piață. Din păcate, situația este mult mai puțin favorabilă pe segmentul consumatorilor casnici, unde concurența rămâne redusă și nu și-a revenit după perioada de plafonare a prețurilor. Cifrele sunt elocvente: dacă în martie 2021, înainte de criza energetică, existau 49 de furnizori activi pe segmentul rezidențial, în martie 2026 numărul acestora a scăzut la doar 28. Este o evoluție îngrijorătoare, în special pentru consumatorii casnici, și considerăm că ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru autorități, astfel încât climatul de afaceri din acest sector să fie îmbunătățit și să încurajeze revenirea și diversificarea ofertei de furnizori.
În ceea ce privește piața angro, remarcăm o evoluție pozitivă: lichiditatea acesteia a crescut față de perioada anterioară. Rămâne însă o provocare faptul că o parte semnificativă a companiilor internaționale de trading nu au revenit pe piața românească după perioada de impozitare excesivă la care au fost supuse. 

- Liberalizarea pieței a trecut prin mai multe etape dificile în ultimii ani. Care sunt, în prezent, cele mai importante provocări pentru furnizorii de energie și ce măsuri considerați necesare pentru creșterea stabilității pieței?
- Ceea ce s-a întâmplat anul trecut pe piața de energie electrică nu aș numi-o "liberalizare", ci mai degrabă "încetarea subvenției". În realitate, piața nu a fost cu adevărat dereglementată în ultimii ani, ci s-a aplicat un mecanism de plafonare a prețului - o măsură necesară în perioada de criză, dar care a fost prelungită artificial mult peste momentul oportun, generând numeroase distorsiuni în piață. În prezent, cea mai mare provocare a furnizorilor, moștenită din perioada anterioară, este recuperarea sumelor pe care statul le datorează din schema de plafonare. Este important de menționat că ultima lună verificată, confirmată și decontată integral este februarie 2024 - ceea ce înseamnă o întârziere de peste doi ani în procesul de confirmare și plată a sumelor datorate de stat furnizorilor. Este vorba despre bani pe care furnizorii au fost nevoiți să îi achite către terți pentru a-și onora obligațiile contractuale, în baza premisei că decontările urmau să se facă într-un termen rezonabil - așa cum s-a întâmplat, de altfel, în prima parte a perioadei de plafonare. Din cauza acestor întârzieri excesive, furnizorii sunt acum nevoiți să contracteze împrumuturi pentru a acoperi aceste sume, credite care sunt costisitoare. În lipsa recunoașterii și decontării acestei perioade, costurile acumulate devin o povară care face activitatea de furnizare tot mai puțin atractivă din punct de vedere economic. 

- În ultimul timp au apărut numeroase analize potrivit cărora România se află printre țările cu cele mai ridicate prețuri la energia electrică din Uniunea Europeană, iar dacă raportăm costurile la puterea de cumpărare, românii ajung chiar să plătească cel mai mult. Cât de corectă este această afirmație și care sunt principalele cauze ale situației? Ce măsuri ar putea conduce la scăderea prețurilor pe termen mediu și lung?
- Am observat multe articole în presă pe acest subiect, însă trebuie să subliniem că afirmația este eronată. Piața din România este puternic cuplată cu piața europeană, iar prin acest mecanism de cuplare, volatilitatea prețului este semnificativ diminuată. Nu suntem nicidecum cea mai scumpă piață din regiune - dimpotrivă, în ultima perioadă am observat o modificare notabilă a spread-ului RO-HU, astfel încât, după mulți ani, energia electrică din România a devenit mai ieftină decât cea din Ungaria. Dacă ne raportăm strict la prețul energiei suportat de consumatorul final, corelat cu puterea de cumpărare, atunci într-adevăr putem vorbi despre un preț ridicat - dar cauza nu este prețul energiei în sine, ci mai degrabă nivelul puterii de cumpărare din România. Așa cum am menționat, ne aflăm într-o piață cuplată, în care prețurile se influențează reciproc și nu pot exista diferențe semnificative de durată. Pentru a fi mai clar: dacă prețul din România ar fi considerabil mai mare decât cel dintr-o țară cu care piața este cuplată, s-ar declanșa imediat importuri de energie la preț mai mic, care ar diminua automat prețul inițial de pe piața internă. O măsură certă pentru scăderea prețurilor este fie creșterea producției de energie - prin investiții noi sau prin îmbunătățirea performanței grupurilor de producție existente -, fie reducerea consumului și creșterea eficienței energetice. 

- Creșterea numărului de prosumatori, dezvoltarea sistemelor de stocare și digitalizarea rețelelor schimbă modelul tradițional al pieței. Cum se adaptează furnizorii la aceste transformări și ce oportunități apar pentru clienți?
- Asistăm la schimbări semnificative, atât în arhitectura comercială, cât și în cea tehnică a pieței de energie. Furnizorii au fost primii care s-au adaptat la aceste transformări, iar treptat observăm că și ceilalți actori din piață urmează acest curs, fie că vor sau nu. Considerăm că dezvoltarea segmentului de prosumatori este, în principiu, un lucru pozitiv - acoperirea consumului propriu prin producție locală aduce beneficii atât consumatorului, cât și rețelei. Din păcate, pe fondul facilităților generoase acordate acestei categorii, au apărut și situații în care unii au văzut aici mai degrabă o oportunitate de câștig decât o soluție de eficiență energetică. Astfel, au apărut unii "prosumatori" care sunt, în realitate, producători deghizați - aceștia produc mult mai multă energie decât pot consuma, generând costuri suplimentare semnificative în sistem. Potrivit unui studiu realizat la solicitarea AFEER, pentru fiecare MWh injectat în rețea de către prosumatori apare un cost suplimentar la nivelul furnizorului, cuprins între 200 și 350 lei/MWh, cost care este socializat, adică suportat de către toți consumatorii, nu doar de cei care beneficiază direct de producția proprie. O situație similară se regăsește și la nivelul distribuției, unde costurile sunt, de asemenea, în creștere și vor trebui recuperate prin tariful de distribuție plătit de toți consumatorii, indiferent dacă sunt sau nu prosumatori. 

- Ce modificări legislative sau de reglementare ar trebui adoptate pentru a încuraja investițiile în sectorul energetic și pentru a asigura un mediu concurențial predictibil?
- În ceea ce privește modificările legislative și de reglementare, considerăm că, în primul rând, ar trebui intervenit mai rar și mai chibzuit, iar atunci când o modificare este cu adevărat necesară, aceasta să fie anunțată din timp și să fie precedată de o consultare reală a pieței, precum și de realizarea unui studiu de impact riguros. Am avut numeroase experiențe cu modificări legislative adoptate în grabă, fără termene rezonabile de implementare și fără o consultare autentică a actorilor din piață. Rezultatul a fost că majoritatea acestor reglementări, nefiind fundamentate corespunzător sau nefiind aplicabile în practică, au trebuit ulterior revizuite sau corectate. Mai mult, unele prevederi, deși formal abrogate, au continuat să genereze efecte, blocând într-un mod pervers dezvoltarea firească a pieței. O legislație stabilă, predictibilă și construită prin dialog real cu industria reprezintă, în opinia noastră, condiția esențială pentru atragerea investițiilor și pentru consolidarea unui mediu concurențial sănătos în sectorul energetic. 

- Cum vedeți evoluția contractelor de furnizare pentru companii, în special pentru marii consumatori din construcții, industrie și sectorul imobiliar? La ce ar trebui să fie atenți aceștia în perioada următoare?
- Credem cu tărie că, treptat, competiția va reveni pe piață, astfel încât un consumator corect să poată beneficia de servicii de furnizare simple, corecte și la un preț competitiv. Ne dorim să vedem o creștere a consumului, astfel încât să putem furniza mai multă energie la un preț mai mic. Trebuie să învățăm din istorie. Aș aminti aici o perioadă foarte tristă din piața de energie, atunci când, din cauza legislației de plafonare - compensare, consumatorii nu își mai puteau găsi furnizori, niciun furnizor nedorind să intre într-un contract păgubos. Pentru noi, a fost o perioadă de coșmar, pe care sperăm cu tărie să nu o mai vedem repetată. 

- Care sunt principalele obiective ale AFEER pentru perioada 2026-2027 și ce mesaj transmiteți investitorilor și companiilor care își bazează planurile de dezvoltare pe o piață a energiei cât mai predictibilă?
- Noi, ca asociație, dorim să venim în întâmpinarea tuturor participanților la piața de energie, pentru a contribui la un mediu de tranzacționare și furnizare cât mai sigur, transparent și corect pentru toți actorii implicați. De asemenea, ne dorim să dezvoltăm în continuare AFEER Academy, activitatea noastră conexă prin care organizăm cursuri specializate legate de piața de energie. Oferta acoperă o gamă largă de niveluri: de la un curs de bază, dedicat tuturor celor care doresc să înțeleagă fundamentele acestei piețe, până la cursul de power trading, organizat împreună cu instructori internaționali de top, prin care ne propunem să specializăm personalul din industrie în activitatea de tranzacționare a energiei.