ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A GEOSINTETICELOR (ARG)

Investițiile fără precedent realizate în ultimii ani în infrastructura de transport, lucrările hidrotehnice și proiectele de mediu au readus în prim-plan importanța soluțiilor tehnice capabile să crească durabilitatea construcțiilor și să optimizeze costurile pe întreg ciclul de viață al acestora. În acest context, geosinteticele au depășit statutul de materiale de nișă și au devenit componente esențiale în numeroase proiecte de infrastructură modernă, contribuind la armarea terenurilor, drenaj, filtrare, separare, etanșare și protecție împotriva eroziunii. Deși România a înregistrat progrese importante în utilizarea acestor materiale, specialiștii consideră că există încă un decalaj semnificativ față de statele vest-europene, atât din perspectiva proiectării, cât și a cadrului normativ și a nivelului de cunoaștere din piață. În același timp, presiunile generate de obiectivele de decarbonizare, economia circulară și utilizarea eficientă a resurselor naturale sporesc interesul pentru soluții care reduc consumul de agregate, transporturile și emisiile de carbon, fără a compromite performanța tehnică a lucrărilor. Conf. univ. dr. ing. Ernest Olinic, președintele Asociației Române a Geosinteticelor (ARG), analizează nivelul actual de dezvoltare al pieței, principalele provocări legislative și tehnice, direcțiile de inovare și perspectivele de creștere ale sectorului, precum și proiectele prin care asociația urmărește să consolideze colaborarea dintre mediul academic, autorități, proiectanți și antreprenori. Materialul evidențiază faptul că dezvoltarea infrastructurii moderne nu depinde doar de ritmul investițiilor, ci și de calitatea soluțiilor tehnice utilizate și de actualizarea permanentă a standardelor de proiectare. 

- Cum evaluați nivelul actual de utilizare a geosinteticelor în proiectele de infrastructură și construcții din România, comparativ cu alte state europene? În ce domenii observați cele mai mari progrese și unde există încă un potențial insuficient valorificat?
- Trebuie să recunoaștem că România a făcut pași uriași în ultimii ani. Dacă ne uităm în urmă, geosinteticele erau privite ca soluții exotice. Astăzi, ele sunt prezente pe aproape orice șantier major. Totuși, comparativ cu statele din vestul Europei, unde utilizarea lor este uzuală în aproape orice proiect public sau privat, noi încă avem un decalaj de recuperat. Cele mai mari progrese le vedem, fără îndoială, în infrastructura rutieră de mare viteză. Autostrăzile și drumurile expres folosesc pe scară largă geotextile, geogrile, georețele pentru control antierozional și geocompozite de drenaj. În schimb, avem un potențial imens și insuficient valorificat în mai multe sectoare, cum ar fi cel feroviar, hidrotehnic sau chiar al construcțiilor civile. 

- Ce rol au geosinteticele în creșterea durabilității investițiilor și ce beneficii concrete aduc în ceea ce privește costurile pe ciclul de viață al proiectelor?
- Ritmul actual al șantierelor este într-adevăr semnificativ, iar miza noastră nu este doar să construim repede, ci să construim trainic. Geosinteticele sunt exact elementul care garantează această durabilitate. Prin funcțiile lor de armare, separare, filtrare, drenare și etanșare, ele pot prelungi durata de viață a unei construcții și pot reduce cantități semnificative de materiale și resurse clasice, cum ar fi pământul, balastul sau betonul. 

- Există suficiente prevederi în normativele și caietele de sarcini din România pentru utilizarea optimă a geosinteticelor sau considerați că este nevoie de actualizarea standardelor și a specificațiilor tehnice? Care sunt principalele direcții de îmbunătățire?
- Cadrul normativ național este, din păcate, sărac și învechit. Există un număr redus de normative în care se face referire la materialele geosintetice. De referință ar trebui să fie NP 075 "Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrări de construcții", însă acesta a apărut în anul 2002 și necesită o revizie importantă. În practică, încă ne confruntăm cu caiete de sarcini realizate prin metoda "copy-paste" din proiecte vechi, unde geosinteticele sunt solicitate generic, de multe ori doar pe bază de tip, gramaj sau grosime, fără să fie specificate caracteristicile fizice și mecanice importante, care fac materialul geosintetic util într-un anumit proiect și pentru funcția sau funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească. Principala direcție de îmbunătățire este trecerea urgentă la proiectarea bazată pe proprietățile materialului, nu doar pe o alegere fundamentată exclusiv pe prețul cel mai mic. O altă prioritate critică este înăsprirea controlului calității pe șantier. Trebuie să ne asigurăm că materialele puse în operă corespund în totalitate necesităților din teren, în special pe termen lung, eliminând produsele neconforme. 

- Care sunt cele mai importante inovații din domeniul geosinteticelor în ultimii ani și în ce măsură acestea încep să fie implementate și în proiectele din România?
- Dacă în 1977 se foloseau pentru prima dată denumirile "geotextil" și "geomembrană", materialele geosintetice au cunoscut o dezvoltare continuă și semnificativă. Au continuat să apară geogrile, georețele, geocelule și materiale care combină două sau mai multe geosintetice ori geosintetice cu alte materiale, denumite geocompozite, realizate prin diferite tehnologii de producție și cu diverse caracteristici. Nu numai materialele geosintetice în sine evoluează, ci și modalitatea de punere în operă, reciclarea sau reutilizarea lor. În România, aceste inovații încep să pătrundă, într-o primă etapă, în poligoane sau pe tronsoane experimentale, ori sunt prezentate specialiștilor cu ocazia evenimentelor, multe dintre ele organizate de Asociația Română a Geosinteticelor. Pasul următor este ca și proiectanții noștri locali să prindă curaj și să le integreze în proiectele tehnice. 

- În contextul accentului tot mai mare pus pe sustenabilitate și economia circulară, cum contribuie geosinteticele la reducerea consumului de materiale naturale, a emisiilor de carbon și la creșterea rezilienței infrastructurii?
- Geosinteticele sunt, prin excelență, aliați ai mediului, chiar dacă sunt produse polimerice. Gândiți-vă ce înseamnă să construiești o autostradă: ai nevoie de milioane de tone de balast și piatră spartă. Utilizarea geosinteticelor ne permite să reducem masiv acest volum. Mai puține agregate exploatate înseamnă protejarea carierelor de piatră și a albiilor râurilor. Mai departe, impactul asupra amprentei de carbon este uriaș. Reducerea volumului de piatră înseamnă automat zeci de mii de curse de camioane grele eliminate de pe șosele. Iar în ceea ce privește reziliența, în fața schimbărilor climatice actuale, cu inundații severe, caniculă extremă și alunecări de teren, doar ca un exemplu, structurile de pământ armate cu geosintetice s-au dovedit a fi mult mai flexibile și mai rezistente la cedare decât structurile rigide din beton. 

- Cum a evoluat piața geosinteticelor din România în ultimii ani, atât din perspectiva cererii, cât și a principalelor aplicații? Ce estimări aveți pentru 2026 și următorii ani?
- Piața locală a cunoscut o creștere exponențială a volumelor, mai exact a suprafețelor, de materiale geosintetice vândute. Dincolo de volum, asistăm la o maturizare extrem de sănătoasă a cererii. Antreprenorii nu mai caută doar "cel mai ieftin geotextil" de pe piață. Au înțeles riscurile și acum cer sisteme integrate, geocompozite de înaltă performanță și, foarte important, solicită asistență tehnică specializată la instalare. Pe termen mediu, prognoza rămâne puternic ascendentă cel puțin până în 2030, deoarece vor intra în faze intense de execuție pentru marile proiecte feroviare, dar și în ceea ce privește lucrările hidrotehnice și de mediu, în special depozitele de deșeuri. 

- Care sunt principalele obiective ale Asociației Române a Geosinteticelor pentru perioada următoare, în ceea ce privește promovarea soluțiilor moderne, formarea specialiștilor și colaborarea cu autoritățile, proiectanții și antreprenorii din domeniul construcțiilor?
- Principalul obiectiv al ARG, încă de la formarea asociației, în anul 1990, a fost de a promova utilizarea corectă, optimă și eficientă a materialelor geosintetice. Actuala conducere a Asociației a preluat mandatul în septembrie 2021 și a organizat o serie de evenimente prin care a încercat să atingă acest principal obiectiv. Au fost organizate patru ediții anuale ale evenimentului "Workshop GeoSint/ Atelierul de Geosintetice", care adună circa 50 de studenți din diferite centre universitare din țară și 20 de specialiști. Studenții plătesc o mică sumă de bani pentru a-și rezerva participarea la evenimentul care înseamnă petrecerea a două zile într-o cabană de munte, participarea la prezentări de materiale geosintetice și studii de caz, dar, mai ales, la concursuri antrenante în care sunt utilizate materiale geosintetice.
După o pauză de 18 ani, în mai 2025, a fost reluată tradiția organizării Conferinței Naționale de Geosintetice - GeoSint, cu ediții anterioare organizate în 1998, 2002 și 2007. Cea de-a patra ediție a avut reprezentanți din 18 țări și a generat interesul a 180 de participanți, inclusiv președintele Societății Internaționale de Geosintetice și alte personalități internaționale.
Foarte recent, în perioada 22-24 iulie 2026, în Facultatea de Hidroinginerie și Managementul Resurselor de Apă, România a găzduit primul curs de dezvoltare profesională al comitetului tehnic "Drumuri, căi ferate și piste aeroportuare" al Societății Internaționale de Geosintetice (IGS). La curs s-au înregistrat 58 de persoane: 40 de cursanți, 10 reprezentanți ai companiilor care au sponsorizat evenimentul, trei organizatori și cinci invitați. Bineînțeles, marea majoritate a participanților a fost din România, dar s-au înscris la curs specialiști din Bulgaria, Dubai, Slovenia și Turcia, lista participărilor străine fiind completată de sponsorii din Germania, India, Italia și Turcia și de instructorii IGS din Statele Unite ale Americii. Cursul s-a încheiat cu o evaluare a cunoștințelor dobândite, care a constat într-un test-grilă cu 93 de întrebări. Au fost invitați să participe la evaluare toți cei prezenți, respectiv cursanți, sponsori, invitați și organizatori, care au primit o diplomă de participare. Cei care au obținut un punctaj mai mare de 60% au primit de la IGS diploma de absolvire a cursului. ARG a considerat că este foarte importantă participarea autorităților din domeniu și a transmis invitații, fără plata taxei de participare, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Companiei Naționale de Investiții Rutiere și Inspectoratului de Stat în Construcții. Au răspuns invitației și au avut reprezentanți prezenți la curs primele trei instituții.