RPIA - ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A INDUSTRIEI FOTOVOLTAICE

Piața fotovoltaică din România a trecut, în numai patru ani, de la 1,4 GW la peste 8 GW instalați, distribuiți aproximativ egal între proiectele de mari dimensiuni și sistemele prosumatorilor. Ritmul punerilor în funcțiune rămâne ridicat, iar următoarea etapă de dezvoltare va fi dominată de racordare, stocare, hibridizare și integrarea eficientă a producției în Sistemul Energetic Național. În același timp, investițiile se confruntă cu limitările infrastructurii de transport și distribuție, proceduri administrative îndelungate și un cadru de reglementare aflat în transformare. Andrei Manea, directorul executiv al RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association), estimează că România va adăuga peste 5 GW de capacitate fotovoltaică până la finalul anului 2028 și analizează maturizarea pieței, evoluția bateriilor, contribuția energiei solare la independența energetică și direcțiile strategice prin care industria poate susține securitatea aprovizionării și obiectivele climatice asumate pentru 2030. 

- Cum evaluați stadiul actual al pieței fotovoltaice din România și principalele tendințe pe care le anticipați pentru perioada 2026-2030, atât în segmentul proiectelor de mari dimensiuni, cât și în cel al prosumatorilor?
- Sectorul energiei fotovoltaice din România a cunoscut o creștere exponențială a capacității instalate în ultimii patru ani, ajungând, drept rezultat al potențialul solar natural ridicat, cadrului de reglementare favorabil proiectelor verzi, scăderii costurilor tehnologice și oportunităților de finanțare diversificate, de la 1,4 GW la începutul anului 2022 la peste 8 GW în prezent, distribuiți aproximativ egal între prosumatori și parcuri la scară utilitară. În termeni absoluți, energia fotovoltaică este cea mai mare sursă din Sistemul Energetic Național și livrează, în intervalele diurne, mai mult de jumătate din necesarul de consum. Din punct de vedere al stadiului actual al sectorului, piața a intrat într-o etapă de maturizare, în care accentul se mută de la dezvoltare la implementare. Direcția este confirmată de ritmul accelerat al punerilor în funcțiune înregistrat de industrie în primele șase luni ale anului, respectiv peste 1,5 GW finalizați, atât în instalații aparținând prosumatorilor, cât și în parcuri de mari dimensiuni.
În ceea ce privește tendințele pentru perioada 2026-2030, pentru ambele segmente următoarea etapă va fi definită de integrarea eficientă în sistem prin hibridizare și soluții de flexibilizare a producției. 

- Ce capacitate fotovoltaică nouă estimați că va fi instalată în România în următorii doi ani?
- Datele noastre indică faptul că până la finalul anului 2028 vom adăuga peste 5 GW de capacitate fotovoltaică nouă, atât în parcuri de mari dimensiuni, cât și în instalații aparținând prosumatorilor. Anii 2027 și 2028 vor aduce o consolidare și mai puternică a energiei solare în mixul energetic național, odată cu materializarea proiectelor de mari dimensiuni aflate în construcție, inclusiv a celor mai mari parcuri din Europa (760 MW și 1,3 GW), precum și cu punerea în funcțiune a capacităților contractate prin mecanismul CfD. În paralel, ne așteptăm ca segmentul prosumatorilor să rămână o componentă importantă a tranziției verzi, susținută de interesul crescut al consumatorilor finali pentru eficiență energetică și soluții integrate de producție și stocare. 

- Care sunt principalele obstacole care încetinesc dezvoltarea investițiilor în energie fotovoltaică în România, atât din perspectiva cadrului legislativ și de reglementare, cât și în ceea ce privește autorizarea, racordarea la rețea și finanțarea?
- Obstacolele care afectează deciziile de investiție și încetinesc dezvoltarea capacităților fotovoltaice sunt, în principal, racordarea la rețea - atât tehnic, cât și din punct de vedere al reglementării, impredictibilitatea legislativă și durata procedurilor administrative. În ceea ce privește conectarea la infrastructura de transport și distribuție, una dintre cele mai mari provocări este capacitatea disponibilă redusă a Sistemului Energetic Național, cauzată de lipsa de corelare dintre planificarea dezvoltării rețelei, obiectivele asumate prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) și ritmul accelerat de creștere a cererilor, la care se adaugă întârzierile considerabile în finalizarea investițiilor asumate. Dezvoltarea sectorului energetic, atât în România, cât și pe plan european, se îndreaptă către un model tot mai descentralizat, în care aportul tehnologiilor curate și al surselor regenerabile este în continuă creștere. În acest context, este necesară reevaluarea modului de planificare a rețelei și trecerea de la un model reactiv, bazat pe cerințele curente, la unul anticipativ, fundamentat pe nevoile viitoare. Limitările fizice sunt accentuate de lipsa de predictibilitate în procesul de alocare al capacitării de racordare, în special în contextul tranziției de la principiul "primul venit, primul servit" către mecanisme competitive de alocare prin licitații și al introducerii unui set suplimentar de cerințe pentru solicitările existente. Deși noile reguli urmăresc maturizarea proiectelor și eliminarea solicitărilor neviabile, cadrul de aplicare nu este încă suficient de clar, ceea ce afectează capacitatea investitorilor de a lua decizii ferme și poate conduce la amânarea sau chiar oprirea unor investiții. Problema conectării la rețea se răsfrânge inclusiv asupra capacităților finalizate și conforme din punct de vedere tehnic, care nu pot livra energie în rețea din cauza lacunelor legislative și sunt nevoite să rămână inactive până la obținerea licenței de exploatare comercială, ceea ce poate însemna peste șase luni de la finalizare. Acest decalaj generează costuri suplimentare, afectează predictibilitatea veniturilor și reduce atractivitatea pieței. 

- Ce investiții considerați prioritare pentru modernizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei și în ce măsură influențează acestea ritmul dezvoltării proiectelor fotovoltaice?
- Într-adevăr, conectarea la rețea reprezintă una dintre principalele provocări ale tranziției verzi în ansamblu, cu impact direct atât asupra integrării noilor capacități în sistem, cât și asupra decarbonizării prin electrificare a sectoarelor conexe precum transportul, industria și încălzirea și răcirea. La momentul actual, conform informațiilor furnizate de membrii noștri, proiecte de ordinul gigawaților se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește racordarea la Sistemul Energetic Național, situație cauzată, în mare măsură, de amânările sistematice ale investițiilor asumate pentru dezvoltarea și extinderea infrastructurii de transport și distribuție. În acest context, este imperioasă prioritizarea implementării proiectelor din Planurile de Dezvoltare a Rețelei, modernizarea stațiilor și liniilor electrice, digitalizarea infrastructurii și introducerea sistemelor de monitorizare și control în timp real. Este esențială, de asemenea, corelarea planurilor de dezvoltare a rețelelor cu obiectivele stabilite prin PNIESC, astfel încât să se reducă - sau chiar elimine - decalajul dintre ritmul dezvoltării noilor capacități de producție și capacitatea rețelei de a integra energia generată de acestea. 

- Cum apreciați evoluția investițiilor în baterii și în alte soluții de stocare în România și ce măsuri ar accelera integrarea acestora alături de noile capacități fotovoltaice?
- Stocarea poate fi privită drept următoarea etapă de dezvoltare a sectorului energiei regenerabile. Pe măsură ce capacitatea fotovoltaică crește, sistemul are nevoie de flexibilitate pentru a transfera energia din orele cu producție ridicată către orele de vârf de consum, pentru a reduce congestiile și pentru a susține echilibrarea rețelei. În ceea ce privește evoluția acestui segment, piața a cunoscut o expansiune semnificativă într-un timp scurt, susținută atât de diversificarea surselor de finanțare, cât și de îmbunătățirea cadrului de reglementare. Eliminarea dublei taxări și introducerea unor mecanisme de sprijin, precum apelurile finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul pentru Modernizare, au contribuit la crearea unui mediu mai stabil și mai atractiv pentru investiții. În paralel, cererea tot mai mare de flexibilitate și necesitatea reducerii congestiilor din rețea au determinat o creșterea capacităților de stocare instalate, de la aproximativ 7 MW (13 MWh) în anul 2024, la peste 900 MW (1,7 GWh) în prezent, în sisteme de mari dimensiuni. Mai mult, potrivit informațiilor noastre, peste jumătate dintre proiectele fotovoltaice care se află în dezvoltare sau care sunt deja operaționale au integrate soluții de stocare. Interesul pentru hibridizare și baterii este ridicat și în rândul prosumatorilor, unde capacitatea instalată a depășit 800 MW. Ne așteptăm ca, odată cu lansarea schemei de sprijin pentru sisteme de stocare de sine stătătoare, finanțată prin Fondul pentru Modernizare, investițiile în stocare să se accelereze. 

- În ce măsură pot contribui investițiile în energie regenerabilă la consolidarea independenței energetice a României și a Uniunii Europene, în contextul actualelor provocări geopolitice și al obiectivelor europene privind decarbonizarea economiei?
- Aportul energiei fotovoltaice la tranziția energetică a României este semnificativ, în special în perioadele cu iradiație solară ridicată. Pe plan național, începând cu sfârșitul lunii februarie a acestui an, capacitățile solare au livrat constant peste o treime din necesarul de consum pe timpul zilei și asigură, la momentul actual, mai mult de jumătate din producția totală, acoperind inclusiv cererea diurnă în contextul indisponibilității temporare a unității nucleare de la Cernavodă. Aceeași tendință este observabilă și la nivelul Uniunii Europene, unde, în luna iunie, energia solară a avut cel mai mare aport în mixul de producție (25%), devansând nu doar sursele convenționale (gaz - 15% și cărbune - 8%), ci și celelalte tehnologii cu emisii reduse de producție (nuclear - 21% și hidroenergie - 14%). Această evoluție, atât în România, cât și la nivel european, confirmă încă o dată transformarea structurală și accelerată a sistemului energetic, de la un model centralizat, bazat pe combustibili fosili, către descentralizare, flexibilizare și sustenabilitate.
În ceea ce privește impactul asupra independenței energetice, fiind o sursă inepuizabilă, care nu poate face obiectul unui embargo și care nu are un cost variabil al resursei primare, energia fotovoltaică reduce considerabil nevoia de importuri din țări terțe și protejează economiile de potențiale întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare. Odată instalate, panourile generează energie curată pentru perioade extinse, de peste 25-30 de ani, ceea ce le plasează drept o soluție fiabilă la potențiale șocuri geopolitice.
Dincolo de aportul la sporirea securității aprovizionării, producția de energie fotovoltaică are un impact direct asupra prețurilor plătite de consumatorii finali. Conform celor mai recente date furnizate de SolarPower Europe, capacitățile fotovoltaice au a redus costurile aferente importurilor de gaze la nivelul Uniunii Europene cu aproximativ o treime în primele săptămâni ale conflictului din Orientul Mijlociu și a permis economisirea a peste 20 de miliarde de euro din luna martie a acestui an și până în prezent. Totuși, pentru ca acest efect să se reflecte în prețul final al energiei, este nevoie de cât mai multe capacități curate și flexibile în sistem. Dacă, în continuare, prețul este închis frecvent de centrale pe gaz sau pe cărbune, atunci impactul capacităților fotovoltaice rămâne limitat, chiar dacă producția solară este semnificativă. 

- Care sunt obiectivele RPIA pentru următorii ani și ce estimări aveți privind evoluția capacităților fotovoltaice instalate, valoarea investițiilor și impactul economic al industriei fotovoltaice din România până la finalul acestui deceniu?
- Pentru perioada următoare, RPIA are în vedere atât o serie de proiecte concrete, cât și o extindere a direcției strategice a organizației, astfel încât să răspundem mai bine transformărilor prin care trece sectorul energetic. În luna septembrie vom lansa un studiu realizat împreună cu Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) și Baringa privind țintele asumate de România la nivel european prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, care își propune să evalueze stadiul curent al sectorului în raport cu obiectivele privind neutralitatea climatică și să propună un set de politici și măsuri concrete, care să vină în întâmpinarea atingerii țintelor asumate. Complementar dimensiunii de politici privind sectorul energiei regenerabile, în luna octombrie vom lansa, împreună cu RWEA, în cadrul unei conferințe dedicate, cea de-a treia ediție a Codului de Bune Practici, un ghid pentru industrie, care cuprinde toate informațiile relevante despre piață.
Totodată, ne aflăm într-un proces de repoziționare și rebranding al Asociației, prin care vom include în mod formal și componenta de stocare a energiei în aria noastră de reprezentare. Noua identitate va reflecta această abordare integrată și rolul tot mai important al stocării în asigurarea stabilității și securității sistemului energetic.
În paralel, continuăm să susținem activitatea de cercetare și dezvoltare în sectorul energiei fotovoltaice, prin participarea în două proiecte Horizon Europe - RETRIEVE, care urmărește recuperarea materialelor valoroase din panouri la sfârșitul de duratei de utilizare și dezvoltarea industriei europene de reciclare, și EMPOWER, care se concentrează pe relocalizarea producției de panouri în Europa, prin utilizarea unor soluții tehnologice alternative la cele dominate în prezent de lanțurile globale.
Pe termen mediu și lung, în intervalul 2026-2030, obiectivul nostru este să contribuim la dezvoltarea unui ecosistem solid pentru energia solară și stocare, bazat pe un cadru legislativ funcțional, coerent și predictibil. Ne propunem să susținem accelerarea instalării de noi capacități, dezvoltarea infrastructurii de rețea și a soluțiilor de flexibilitate, consolidarea unui lanț valoric local competitiv și creșterea contribuției industriei la securitatea energetică și la atingerea obiectivelor climatice ale României. În ceea ce privește evoluția pieței, suntem încrezători că vom depăși până la finalul deceniului ținta de aproximativ 10 GW de capacități fotovoltaice.